5,527 matches
-
receptat cu entuziasm (cf. K.H. Wolff, 1950, 28), câteva din articolele sale fiind publicate în The American Journal of Sociology, în Europa abia după anii '80 contribuția lui Georg Simmel la fundamentarea științifică a sociologiei a fost consemnată alături de marii sociologi clasici, recunoscuți în domeniu Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Această recunoaștere târzie se datorează, în mare parte, publicării postume a scrierilor lui Georg Simmel la Frankfurt, în 1980. La acea dată, lucrările principale ale sociologului german, precum și cele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
consemnată alături de marii sociologi clasici, recunoscuți în domeniu Max Weber, Émile Durkheim și Karl Marx. Această recunoaștere târzie se datorează, în mare parte, publicării postume a scrierilor lui Georg Simmel la Frankfurt, în 1980. La acea dată, lucrările principale ale sociologului german, precum și cele aproximativ 300 de eseuri, au fost reunite în 24 de volume (D. Frisby, 1984/2002, xiv). Titlurile acestora Über soziale Differenzierung (1890); Philosophie des Geldes (1900); Soziologie Untersuchungen über die Formen der Vergesellschaftung (1908) indică paleta impresionantă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologia este interesată de toate formele și modurile de socializare, care trebuie studiate istoric și comparativ pentru descoperirea caracteristicilor și proprietăților (apud D. Frisby, 1984/2002, xiv-xvii). Societatea este o constelație a "formelor de sociație" (Vergesellschaftung), de aici și afirmația sociologului german: "Eu văd societatea peste tot, unde un număr de oameni încep să intre în interacțiune, formând o unitate temporară sau permanentă" (apud D. Frisby, 1984/2002, xiv-xvii). În lucrarea Philosophie des Geldes (1900) Georg Simmel prezintă moda ca o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
propuneau să evalueze impactul teribilismelor și modelor în dinamica socială. În ansamblul de studiu al sociologiei, în anul 1969, Herbert Blumer (1900-1987) publică un articol novator despre emergența și propagarea modei, Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection (1969). Constatarea sociologului american potrivit cărei "moda apare nu ca un răspuns al nevoii de diferențiere și de competiție de clasă, ci mai degrabă ca o reacție a dorinței de a fi la modă, de a fi consonant cu ceea ce este acceptabil, de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fi consonant cu ceea ce este acceptabil, de a exprima gusturile noi care emană într-o lume în schimbare" enunța o nouă teorie explicativă a modei, și anume teoria selecției colective. După cum însuși autorul declara, articolul a însemnat "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). Anul 1971 deschide un nou capitol în cadrul analizelor dedicate modei vestimentare prin apariția primei lucrări care abordează sociologic conceptul de modă. Este vorba de cartea sociologului german René König (1906-1992
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
însemnat "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). Anul 1971 deschide un nou capitol în cadrul analizelor dedicate modei vestimentare prin apariția primei lucrări care abordează sociologic conceptul de modă. Este vorba de cartea sociologului german René König (1906-1992), Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971). Înaintea apariției acestei lucrări, René König își expusese interesul pentru tematica modei prin intermediul unor prelegeri universitare și prin articolele publicate în decurs de zece ani, din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Mai mult decât atât, moda îl "înarmează" pe individ cu mijloace prin care se poate afirma în cadrul competiției de status (ibidem). Cartea este valoroasă nu numai prin orientarea tematicii în raport cu preocupările de studiu ale sociologiei, dar și prin faptul că sociologul german fundamentează o serie întreagă de concepte modă (fashion), teribilism (fad), stil (style), obicei (custom) pe care le analizează și le atribuie celor care le-au lansat. Opt ani mai târziu, în 1979, o nouă perspectivă explicativă a comportamentelor "dictate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
concepte modă (fashion), teribilism (fad), stil (style), obicei (custom) pe care le analizează și le atribuie celor care le-au lansat. Opt ani mai târziu, în 1979, o nouă perspectivă explicativă a comportamentelor "dictate" de modă era formulată sub semnătura sociologului francez Pierre Bourdieu (1930-2002): teoria gusturilor sociale, expusă în lucrarea La Distinction: critique sociale du jugement (1979). După ce mulți autori "se entuziasmaseră" de teoria fluxului orizontal al modei (trickle across), ca urmare a democratizării consumului, cercetarea realizată de Pierre Bourdieu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de studiu cultural studies (studiile culturale) cel mai adesea identificat cu scrierile grupului de cercetători din cadrul Univesității Birmingham (Centre for Contemporary Cultural Studies): Richard Hoggard, Stuard Hall, Dick Hebdige, John Hartley. Dintre aceștia, pentru discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1990) Reflecția prospectivă asupra unui nou domeniu studiile modei (fashion studies) -, identificarea conceptelor caracteristice și crearea unor modele explicative reprezintă trăsăturile cele mai accentuate ale studiilor din ultimii douăzeci de ani. Startul a fost dat în 1992 de Fred Davis, sociolog american format la Universitatea din Chicago sub îndrumarea lui Herbert Blumer. Inspirat de discursul reprezentanților interacționismului simbolic, după cum o indică și dedicația cărții " În memoria lui Herbert Blumer, de la care am luat curajul de a analiza temeinic un subiect considerat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
F. Davis, 1992) -, autorul demonstrează că moda vestimentară este adoptată datorită faptului că "fixează" instabilitatea identității sociale. Aceasta tinde să se manifeste prin tensiuni polarizante între genurile sociale (bărbat-femeie), vârstă (tânăr-bătrân) și statusul social (bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity valorifică, de asemenea, concepte din semiologia lui Umberto Eco, Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă respinge ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului modei în viața socială este unul deopotrivă vertical și orizontal" (idem, 205). Un an mai târziu, în 1993, Jennifer Craik, profesoară de științele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Treptat, interesul asupra acestei tematici se manifestă și în alte medii academice, nu numai în cel englez și american. Astfel, anul 1997 aduce un nou reper bibliografic destinat abordării științifice a fenomenelor legate de modă: The Sociology of Taste, aparținând sociologului finlandez Jukka Gronow. Deși titlul conduce la ideea determinanților sociali ai modei, autorul subliniază că dorește să ilustreze mai degrabă concepțiile sociale cu privire la reflecția estetică (J. Gnow, 1997/2001, ix). Cartea ilustrează problemele centrale ale sociologiei estetice, originând în filozofia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
relevante în analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine cronologică este întemeiat. 1.6. Analiza științifică a modei în România Ca temă principală de reflecție, vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici de artă, sociologi și etnografi. Seria studiilor etnografice despre geneza portului popular românesc, structura morfologică și plastico-decorativă a pieselor de bază care compun costumul specific zonelor geografice din România, precum și activitatea muzeografică pentru conservarea acestora este impresionantă (cf. D. Ișfăștoiu și P. Popoiu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sus fu urmată. Vremea cea nouă învinsese, și prin haine, prin locuință și mobilele ei". Această idee ilustrează orientarea dominantă a discursului științific al modei la cumpăna dintre veacul al XIX-lea și XX sub influența teoriei imitației, elaborată de sociologul francez Gabriel Tarde. O altă lucrare prestigioasă de istorie a costumului apărea în România în anul 1970 sub semnătura Corinei Nicolescu (1922-1977), istoric și muzeograf al artei bizantine și românești. După cum sugerează și titlul Istoria costumului de curte în Țările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei era considerată fără stil, adoptând un "prost" gust, un standard comun și fără pretenții, în timp ce despre individul care aprecia calitățile obiective ale formelor (armonie, echilibru, expresivitate) se considera că îmbrățișa "bunul gust" (G. Hawkins, 2005, 340). După cum se exprima sociologul american Colin Campbell (1987/2005, 35), abordarea științifică a modei poate fi o soluție la problemă filozofică care a făcut obiectul dezbaterilor teoretice asupra gustului estetic. Un asemenea demers ar putea explica în ce măsură moda reflectă un standard al gustului, acceptat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
judecata de gust, arătând, prin cercetările lui Pierre Bourdieu (1979/ 1984, 6), că aprecierile indivizilor asupra unor obiecte sunt mai degrabă sociale și structurale decât estetice. Formularea unei judecăți estetice, exprimarea agreabilului sau a dezagreabilului legitimează diferențele sociale. Iată raționamentul sociologului francez: În chestiuni de gust, mai mult ca în altă parte, toate determinările sunt negări; și de aceea gusturile sunt probabil primele și cele dintâi aversiuni provocate de oroarea sau intoleranța față de gusturile altora. De gustibus non est disputandum [gusturile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile faciale. Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile faciale. Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation of Self in Every Day Life (1959), Erving Goffman (1959/2003, 51) precizează că înfățișarea (appearence) se referă la acei stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. În acest context
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acum asistăm la mutația care va marca termenul pentru totdeauna: din atribut uman, devine o calitate a operei de artă. Un sonet a lui Agnolo Galli proclamă maniera ca însușire a formei artistice. Într-o analiză recentă asupra evoluției manierelor, sociologul britanic Cas Wouters (2007, 12) sublinia faptul că orice cod al manierelor conține "standarde de sensibilitate și calm care au drept scop conservarea sensului purității, integrității și identității unei clase sociale". Altfel spus, manierele funcționează ca o resursă de putere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de sensibilitate și calm care au drept scop conservarea sensului purității, integrității și identității unei clase sociale". Altfel spus, manierele funcționează ca o resursă de putere în competiția pentru status social, ca o "schemă asupra reglementării impulsurilor instinctuale", după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza manierelor care reglementa conduita civilizată reprezintă, de fapt, sociogeneza marilor curți feudale. Reglementarea strictă a conduitelor prin controlul asupra afectelor era un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimbare de dragul schimbării" (A.L. Kroeber, 1948, 137, apud J. Stoetzel, 1963, 245). Pe o poziție identică se vor situa, peste timp, definițiile susținătorilor interacționismului simbolic, insistând asupra faptului că moda se particularizează tocmai prin schimbare. Reflectând asupra acestui fenomen, sociologul american Herbert Blumer definea moda ca "un element în continuă schimbare prin care anumite forme se bucură de acceptarea temporară și de respect pentru ca apoi să fie înlocuite de altele în conformitate cu vremea" (H. Blumer, 1969, 281). Pentru sociologul american Fred
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestui fenomen, sociologul american Herbert Blumer definea moda ca "un element în continuă schimbare prin care anumite forme se bucură de acceptarea temporară și de respect pentru ca apoi să fie înlocuite de altele în conformitate cu vremea" (H. Blumer, 1969, 281). Pentru sociologul american Fred Davis, a cărui teză de doctorat despre fenomenul modei a fost realizată sub îndrumarea lui Herbert Blumer, noțiunea de "modă" este sinonimă cu schimbarea continuă a codurilor vizuale, tactile și olfactive, "care uneori infiltrează sensibilitățile culturale ale unei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mult însă, noutatea în curentele modei este atenuată, posedând câteva elemente de familiaritate pentru indivizi, tocmai pentru că astăzi funcționarea industriei modei în economia de piață a indus conștiința schimbării vestimentației, prin lansarea sezonieră a colecțiilor (iarnă, vară, primăvară). În lucrarea sociologului german René König, Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971), trei elemente structurale descriu fenomenele de modă: schimbarea, ubicuitatea și manifestarea (R. König, 1971/1973, 42). Moda reprezintă un perpetuum mobile, o serie de schimbări manifestate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda este definită ca "dispoziție euforică asupra percepției noutăților, inovațiilor" (J. Van Ginneken, 2003, 160). Sociologul olandez Jaap Van Ginneken arată că moda mai poate fi definită ca un "cod social, artistic sau al înfățișării, care este acceptat social la scară largă, dar numai pentru o anumită perioadă de timp" (J. Van Ginneken, 2003, 159). Cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]