3,567 matches
-
ce hram purta "Tineretul progresist", dar felul cum fusesem repezit m-a făcut să-i întorc spatele. Am decis că voi rămâne să locuiesc, provizoriu, până la găsirea unei soluții, la coana Veta. Iar "provizoratul" s-a prelungit pe toată durata studenției. 2. O poveste sumeriană veche de mii de ani, scrijelită pe o argilă arsă ― prima mărturie despre sentimentele unui om ― ne lămurește cum a ajuns un păstor nomad să se fixeze într-un loc: îndrăgostindu-se. Deși fiecare loc pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Probabil că asta îți sună a îngâmfare. — Nici gând. — N-a fost întotdeauna așa. A fost o perioadă când n-aveam deloc încredere în mine. Mi-e foarte greu... să vorbesc despre asta, dar - ei bine, s-a întâmplat în studenție. Renunțasem la slujba mea de asistentă medicală un timp ca să urmez colegiul de artă și locuiam cu mai mulți oameni în această casă - în comun - când a venit cineva să stea la noi câteva zile. Un musafir. Și într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
arome; coloranți E150, E 124, E 102; caseină, acidifiant E460; emulgatori E 471, E472 (b); antioxidant E320. Odată, când aveam vreo douăzeci și cinci de ani, am venit acasă să-mi vizitez părinții în weekend. Au fost multe asemenea weekenduri în perioada studenției, dar acesta mi-a rămas în minte pentru că atunci am observat pentru prima oară cât de radical li se schimbaseră obiceiurile alimentare față de perioada copilăriei mele. Schimbarea începuse probabil când eu aveam unsprezece ani și au hotărât să mă trimită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tem că nu pari a fi unul din ei. Se lăsă tăcerea care urmează unui șoc. Cel puțin, Joan era vizibil șocată, iar Phoebe era cu certitudine tăcută. Iar eu auzisem mult prea multe perorații de genul ăsta pe vremea studenției ca să mă simt jignit. — Deci cine sunt scriitorii ăștia? am întrebat. — Uite, de exemplu... Graham rosti un nume care m-a făcut să zâmbesc: era un mic zâmbet intim de satisfacție, pentru că era exact numele la care mă așteptasem. Mingea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu se grăbește, sporovăind la nesfârșit cu fiecare pacient, pe care-l dezbrăcă pe îndelete și-i ascultă respirația întretăiată, recomandându-i băi călduțe și exerciții cu Biblia pe burtă pentru mărirea capacității respiratorii. Între timp îi povestește amintiri din studenție, șicanele pe care i le face soacra sau vorbele de duh ale fiicei ei de școala primară. Un bărbat care poartă deja masca morții de oftică și/sau ciroză care-i dă târcoale și care s-a întrecut cu băutura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vorbesc, s-o Întreb ce caută Încă În România chiar În orașul acesta și exact pe strada asta unde-i fusese locuința odinioară, În casa mătușii mele dinspre tată (murise mai tîrziu, pe vremea cînd eram student În București, pe la mijlocul studenției mele), dar n-am oprit-o, mi-a fost teamă. Se Întîmplă uneori lucruri ciudate și eu n-am oprit-o s-o Întreb și e sigur, foarte sigur că fusese ea. În după-amiaza aceea, la bătaia aceluiași timp, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
este numele meu. Stea de mare, izvorul tristeților fără margini, puritatea și durerea uitată afară, mă despart de lumea ce stă să moară încet. 15 august 2013 Azuga Postfață Eminentă profesoară de limba și literatura română, Maria Pavnotescu scria, în studenție, poezii. Deprinderea aceasta o avea, de fapt, din școala primară. În liceu publicase versuri, în Scrisul bănățean, sub numele de Maria Trifu. Ca studentă la Facultatea de filologie a Universității București, debutează la Contemporanul sub numele de Maria Octavian și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
după ce mașina ajunse la capătul bulevardului, recunoscu cartierul; îl recunoscu mai ales după mirosul teilor în floare. Ne îndreptăm spre Șosea, înțelese. Nu mai trecuse pe aici de câțiva ani și privea emoționat casele vechi, care-i aminteau de anii studenției. Apoi îl întîmpină o alee străjuită de arbori înalți; în clipa următoare poarta se deschise și mașina, înaintînd încet pe pietriș, se opri în fața scării de piatră vânătă. "De ce nu coborîți?" auzi un glas necunoscut. Privi cu mirare în jurul lui
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
zice că mă și descurc. Vă rog să înțelegeți, nu plec după atâția ani de școală, doar pentru a lucra pământul sau să păzesc vacile. Sincer, cred că pot mai mult. Titus H. era un om cu adevărat luminat: din studenție arătase interes pentru istorie și filologie, colaborase la ,,Viața Românească”, scrisese nuvele și povestiri care atrăseseră atenția lui Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu. Ca și Dimitrie Cantemir, vorbea la perfecție 11 limbi. În școală, deși înfruntase mari greutăți materiale
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lipseam de la cursuri. Mama a fost chemată la scoala unde diriginta a instiintat-o de isprăvile mele, drept pentru care am primit pedeapsa. A rămas totuși pasiunea pentru desen și arta de care nu m-am desprins niciodată. I.A.: Studenția dumneavoastră s-a desfășurat la Iași, Cluj și București. Ce vă amintiți despre profesorii care v-au îndrumat pașii în domeniul artelor plastice, spre sculptură? L.D.:După terminarea liceului m-am înscris la Academia de Arte din Iași unde i-
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
lipseam de la cursuri. Mama a fost chemată la scoala unde diriginta a instiintat-o de isprăvile mele, drept pentru care am primit pedeapsa. A rămas totuși pasiunea pentru desen și arta de care nu m-am desprins niciodată. I.A.: Studenția dumneavoastră s-a desfășurat la Iași, Cluj și București. Ce vă amintiți despre profesorii care v-au îndrumat pașii în domeniul artelor plastice, spre sculptură? L.D.:După terminarea liceului m-am înscris la Academia de Arte din Iași unde i-
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
l-ați dat... ― ??? ― Atunci când, prin neprețuitul dumneavoastră coleg - medicul șef al raionului - m-ați determinat să mă prezint - eu, medic de țară - la examenul pentru postul de la catedra dumneavoastră. ― Meritul nu-i al meu. Este al tău, fiindcă În anii studenției m-ai convins de calitățile tale de chirurg și de om al catedrei. Doctorul Gruia a lăsat privirea În jos. Toate câte se petreceau În jurul lui l-au copleșit. Venirea pe lume a copilului, bunăvoința profesorului și acea rafală de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fii la mine. Îl iei și pe profesorul Hliboceanu, precum și „obiectul” confiscat de la doctorul Cuc. S-a Înțeles? ― Obiectul confiscat - cum spuneți dumneavoastră - l-am depus la Miliție, pentru cercetări. Apoi, mâine, Între orele opt și zece, am curs cu studenții. Cât privește pe profesorul Hliboceanu, știu că mâine are de efectuat o operație deosebită. ― De când Îmi faci mie programul, directore? Mâine la ora opt vei fi prezent la mine, așa cum am hotărât! - a comentat, răstit, securistul. ― Nici dumneata nu-mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i ducem și „obiectul confiscat” - inelul. Eu mi-am permis să-i spun că „obiectul” l-am predat la Miliție, pentru cercetări. Privind ora impusă de individ, am Îndrăznit să spun că mâine, până la ora zece, eu am curs cu studenții, iar dumneavoastră - mi-am luat de la sine putere Îngăduința să spun că aveți o intervenție chirurgicală deosebită și... ― Și? ― I-am cerut să mă sune după ora zece, când mă Întorc de la curs. Întrebarea este dacă eu am procedat bine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
din nou. Directorul a făcut semn secretarei să nu-l dea la telefon. ― Alo? - a răspuns ea, ascultându-l pe cel de la celălalt capăt al firului. ― Domnul director nu este În birou. A plecat la facultate, unde are cursuri cu studenții. Căutați-l după orele douăsprezece - a răspuns Măriuța, privind la director cu zâmbet de complicitate. ― Când se Întoarce să dea un telefon la mine. Centralista știe unde... ― La ora douăsprezece trebuie să dați telefon la securist - i-a comunicat secretara
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dumneavoastră. În primul rând, fiecare dintre noi trebuie să facă vizita bolnavilor, pentru a afla ce este nou În evoluția stării lor de sănătate și, În raport de aceasta, să fixeze sarcinile personalului pentru acea zi. Apoi avem cursuri cu studenții. Pe deasupra, profesorul Hliboceanu În fiecare zi are programați pacienți pentru intervenții chirurgicale, unde nu-l poate Înlocui altcineva. ― Aflați că eu am lucrat În sectorul agricol. Și când chemam pe cineva la biroul meu, acela lăsa plugul În brazdă și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l poate Înlocui altcineva. ― Aflați că eu am lucrat În sectorul agricol. Și când chemam pe cineva la biroul meu, acela lăsa plugul În brazdă și se prezenta la mine În pas alergător... Și dumneata Îi dai cu cursuri cu studenții, cu operații, cu pacienți... Nu admit nici un fel de motive! ― Întâi să nu amestecăm lucrurile. Plugul putea să stea În brazdă și un veac sau chiar până ce devenea obiect arheologic, pe când un bolnav cu probleme cardio-respiratorii nu supraviețuiește nici cinci
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
șapte și jumătate. Vizita bolnavilor o vor conduce doctorul Vatră și cu Gruia. De ce așa de dimineață? ― Întâi, nu vreau ca acea copilă să adune toată teama din lume În sufletul ei și apoi, la ora nouă, am cursuri cu studenții. ― Ce suflet bun, ai tati! ― Așa trebuie să fie un medic adevărat, Despi. ― Mă voi strădui pe cât posibil să fiu la fel ca tine. ― Știu că vei reuși, fiindcă ziua bună se cunoaște de dimineață... Și acum, destul cu „dulcegăriile
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu Tudorel, cu Maria și cu bătrânii tăi. Meriți din plin acest lucru, la fel cum merită și ei un asemenea dar. Să nu cauți nici un fel de motive. De luni Încolo... Pe cai! Asta Înseamnă pregătire În vederea lucrului cu studenții și munca În clinică, care pentru tine, din câte mi-am dat eu seama, este o plăcere. ― Eu vă mulțumesc din suflet pentru tot ce ați făcut pentru mine, domnule profesor. ― Mare lucru n-am făcut. Sau, mai degrabă, munca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acolo chiar "fantoma lui Maiorescu". Savin Bratu, alt critic proletcult, trăsese semnalul de alarmă în "Gazeta literară". Cum c-ar apărea prin universități, ba și la Academie, "fantoma lui Maiorescu" (era titlul articolului). I-ar fi acostat fantoma asta pe studenții "slab pregătiți cultural și ideologic". Năucă facultate am mai făcut! Îi explic lui Șichy, să-mi înțeleagă gluma, că Nauka era cea mai importantă editură din URSS: Nauka înseamnă, pa ruski, știință. Din 1948, după Reformă altă reformă! a învățămîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că Doamna a exercitat aceeași nobilă misiune de educator, de șlefuitor de caractere - ca profesoară de limba și literatura română și în plus având și vârsta fiicei mele, pe care cred că a și cunoscut-o din primul an de studenție la Iași și apoi din anul II - ambele transferate la București - având ca numitor comun și mentor pe G. Călinescu, în pregătirea profesională. Viața - mai ales când se bucură și de longevitate - mi-a oferit încă o plăcută surpriză și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pat și m-am uitat cum se prăbușește pe el cu fața În jos și cum genunchii i s-au izbit de marginea metalică. Am privit-o zăcând În stare de inconștiență și m-a cuprins nostalgia după anii de studenție, după toate câte le făcusem Împreună. Și acum ne distram, sigur, dar niciodată nu mai aveam să fim atât de lipsite de griji ca atunci. M-am Întrebat În treacăt dacă nu cumva Lily a Început totuși să bea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu ți‑ai dat seama, Andy. E lucrul cel mai vizibil din lume. — Da, bineînțeles că bea. La fel și tu, la fel și eu, la fel toți cei pe care Îi cunoaștem. Lily e studentă și așa fac toți studenții, Alex. Ce e așa de ciudat? Am părut Încă și mai jalnică când am rostit fraza cu glas tare, iar el a clătinat doar din cap. Am tăcut amândoi câteva minute, după care el a vorbit: — Nu pricep și pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de umeri, se prinde de mâinile mele, corpul ei are un miros senzual puternic, electrizant. Mă ridic fără un cuvânt, mă Îmbrac, plec la Bibliotecă, am de citit seminariile lui Lacan. (vineri) A venit Marin Preda la o Întâlnire cu studenții. E un ins morocănos, chiar urât, purtând niște ochelari cu lentile prea groase, că nu i se văd ochii. Nu poți să știi ce gândește: Îmi place să-l privesc În ochi pe cel care vorbește, ca să-l surprind dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-i iau un interviu lui Marin Preda. Cronicarul revistei, Al. Protopopescu, a scris cam În zeflemea despre Moromeții II și vor să-l Împace pe maestru. Recitesc toată opera. Îmi fac note, Îmi revăd Însemnările de la Întâlnirile lui anterioare cu studenții. Îmi cumpăr un carnet de reporter format mic, cu acel tip de foi ce se pot rupe ușor. N-am mai luat interviuri, nu știu ce e acela un interviu și-mi este teamă să nu mă fac de râs. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]