5,001 matches
-
postdecembristă în ce privește elitele, structurile instituționale, circulația sociologilor. De interes sunt considerațiile despre orientările teoretice dominate în sociologia românească actuală, construcția de paradigme sociologice. Sunt reliefate contribuțiile sociologilor români la cercetarea proceselor tranziției de la societatea comunistă la societatea capitalistă. Cartea tratează, succint, decalajele și asimetriile dintre sociologia românească și cea occidentală. Așadar, sincronizarea cu sociologia din Vest nu se produce mecanic prin adaptarea ab initio la mersul ideilor contemporane. Printre decalaje se numără absența marxismului ca paradigmă a sociologiei românești contemporane, absența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
baza acestui exercițiu mintal, având suportul teoretic adecvat (tactica piciorul-în-ușă, modelarea socială și teoria neajutorării învățate), profesorul Philip Zimbardo imaginează un program în zece trepte pentru a rezista influențelor nedezirabile (a ten-step program to resist unwanted influences). Îl prezint foarte succint, cheia programului fiind dezvoltarea celor „trei s-uri”: conștiința de sine, sensibilitatea situațională, eleganța comportamentală în viața de zi cu zi (self-awareness, situational sensitivity, street smarts). Iată treptele pe care trebuie să le urcăm pentru a rezista răului: 1. Am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
, publicație apărută la București în 1931 și între 1939 și 1944. Almanahul cuprinde, alături de informații literare, o prezentare succintă a evenimentelor sociale și politice ale vremii, văzute din perspectiva ideologiei oficiale. Numărul din 1931 este ilustrat, sub aspect poetic, de nume prestigioase: Ion Minulescu (Păpușa automată), V. Voiculescu (Primăvara în cimitir, Pescuitorul de gânduri), Adrian Maniu (Stea de iarnă
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în țară și străinătate, precum și reproducerea integrală sau fragmentară a unei lucrări a scriitorului respectiv. Dintre poeți sunt prezentați Andrei Bârseanu, G. Coșbuc, O. Goga, Ecaterina Pitiș, P. Dulfu
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
sub numele de Dionisie din Furna, datând de pe la 173028. Lucrarea sintetizează o întreagă tradiție a iconografiei răsăritene, reprezentând un ghid folosit, mai mult ca sigur, și de pictorii din Țările Române. Ceea ce ne interesează, reprezentările unor animale, este descris aici succint, detaliile lipsind aproape cu desăvârșire. Cel mai adesea autorul nu face decât să rezume scene din Biblie, accentul căzând asupra compoziției, poziționării fiecărei figuri în scenă, nu asupra amănuntelor. Chiar și așa, e limpede că un astfel de document, oricât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să ne scape: dacă cel mai vechi dintre acestea, copiat de Costea Dascălul de la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, datează din anul 169343, copii în limba slavonă circulau în Moldova mult mai devreme; Alexandru Mareș pomenește de un fragment succint (doar două file) păstrat într-un manuscris care datează din intervalul 1553-156344. Sunt doar câteva semne că, sub formă de manuscrise, diferite copii și variante, în slavonă, grecește, sârbă, circulau în spațiul românesc, chiar dacă azi nu mai există dovezi palpabile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu e deloc așa cum spunem și povestim despre el în țările noastre: că e o vietate care își așează capul numai în poala unei fecioare. Vă încredințez că e cu totul altfel decât spunem noi că este"61. Pasajul este succint comentat și de Umberto Eco, în Kant și ornitorincul, întrucât, consideră semiologul, el este o bună probă a modului în care funcționa cunoașterea în perioada medievală: "Marco Polo pare să ia o hotărâre: în loc să resegmenteze conținutul adăugând un animal nou
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele zeilor, Jupiter, arse odinioară de dragoste pentru frigianul Ganymede și găsi în ce să se schimbe pentru a fi altceva decât era. Totuși nu găsi cu cale să se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
120-132. 30 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 31 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 32 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București, 2004, p. 381. 1 O aplicare (succintă), cel puțin la nivel de declinare a intențiilor, a conceptelor lui Foucault la domeniul istoriei literare poate fi găsită în lucrarea lui Constantin Pricop, Începuturile literaturii române. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, Editura Universității "Alexandru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 67 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 68 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București, 2004, p. 381. 69 O aplicare (succintă), cel puțin la nivel de declinare a intențiilor, a conceptelor lui Foucault la domeniul istoriei literare poate fi găsită în lucrarea lui Constantin Pricop, Începuturile literaturii române. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Ion Budai-Deleanu, Editura Universității "Alexandru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și de intensitate medie pentru a genera PTSD și nu neapărat supradimensionat, cum se postula în DSM III. Vom adăuga, de asemenea, și că în ultima ediție din „Clasificarea Internațională a Maladiilor” (ICD-10), se vorbește de PTSD. La capătul acestui succint recurs istoric, ne punem întrebarea firească, de ce traumele psihologice, deși au însoțit destinul uman de la începuturile sale, au intrat în vizorul științei atât de târziu? Supremația paradigmei galileo-newtoniano-carteziene este în primul rând culpabilă prin miopia și obtuzitatea pe care o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
PD cu alte tehnici de prevenție etc. Deși a fost creată pentru utilizare în grup, ea se poate aplica și individual. în versiunea inițială, PD implică traversarea unui număr de șase pași, conform modelului Dyregrov (apud Deahl, 2000): o introducere succintă în care se precizează scopul întâlnirii, se asigură participanții de confidențialitate și se menționează regulile aferente; fiecare membru al grupului descrie în ordine cronologică filmul evenimentului; se analizează reacțiile emoționale și impresiile față de traumă ale tuturor celor implicați în evenimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care a dominat travaliul și expulsia propriei nașteri, planează imperturbabil asupra vieții noastre, alimentându-ne optica și atitudinea față de viață, tonalitatea predominant optimistă sau pesimistă a tonusului psihologic, precum și predispoziția pentru diverse disfuncții sau maladii. în continuare, vom realiza o succintă portretizare a celor patru matrici perinatale, cu atenționarea prealabilă că prima dintre ele vizează existența prenatală, iar celelalte trei se referă la secvențele nașterii propriu-zise. Matricea perinatală I (MPF I) Indiferent prin ce metode i se oferă unei persoane șansa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
catagrafiile regulamentare la recensămintele generale ale populaţiei", Analele Universității "Constantin Brâncuși". Seria Litere și Științe Sociale, 2010, nr. 3, pp. 185-198. 2 Achim, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea găsim la Dionisie Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al lui David Fishelov, Metaphors of Genre. The Role of Analogies in Genre Theory, The Pennsylvania State University Press, Pennsylvania, 1993. 129 Julius Petersen, Generațiile literare (1930), traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 186. 130 Pentru o prezentare succintă a câtorva momente de reactualizare a temelor generaționale în cultura română, Gheorghe Perian, " Ideea de generație în teoria literară românească", în Petersen, Generațiile literare, pp. 5-66. 1 Cezar Bolliac, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
19 octombrie, pp. 393-394. 139 Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, I, Cartea Românească - Polirom, București, 2011, p. 48. 140 Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, p. 215; de asemenea, la pp. 180, 193. 141 Pentru un inventar succint al obsesiilor sociale legate de impactul poeziei eminesciene, v. Boia, Mihai Eminescu, românul absolut, pp. 31-46. 142 Ghica, "Despre literatura țărei", pp. 560-561. 143 Fichte, Cuvântări către națiunea germană, p. 161. 144 Vulcan, Panteonul român, p. 9. 145 Ghica, "Despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu pot lipsi dintre inteligenți. C. I.: Cum s-au purtat cu dumneavoastră? S. Ț.: Au fost foarte civilizați, m-au pus să dau o declarație și am fost sincer și corect, nu am spus nicio minciună. Le-am prezentat succint situația completă, începând cu detenția politică și terminând cu peripețiile de la Maribor. Asta după prima săptămână. După o altă săptămână a venit un ofițer care m-a luat și mi-a zis că am fost o mare problemă pentru ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a rămas practic neinterpretat în spațiul francofon. Iar fenomenul este aproape identic pentru muzica de cameră a lui Fauré în spațiul germanofon: ocazie de a organiza în cadrul festivalului o dezbatere publică, cu sprijinul unor muzicologi elvețieni, pe marginea întrebării formulate succint: „Barieră lingvistică sau culturală?“. O altă conferință prizată a fost cea pe tema „Poetul și moartea“, având ca punct de plecare un cunoscut lied și cvintet schubertian. Model și idee pentru festivaluri similare l-au constituit concertul-atelier pentru copii, cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dedicate presei din cele trei sate catolice menționate) cuprinde informații despre mijloacele de comunicare și modul în care s-a dezvoltat presa în aceste țări, dar și felul în care aceasta a fost influențată de evoluția social-politică. Această prezentare (foarte succintă, dar necesară) a fost realizată pentru a se putea face o comparație cu situația presei catolice din România, ținând cont în primul rând de diferențele majore existente (mai ales din punctul de vedere al statutului confesiunii catolice) sub aspectul tradiției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sunt într-o puternică legătură, relaționează și se condiționează reciproc și au în comun reflectarea aceleiași realități 41. Pentru a putea înțelege, analiza și explica rolul și importanța acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în prezentare și explicăm succint conceptul de propagandă. Existența și dezvoltarea unei prese care aparține unei instituții a fost considerată uneori ca expresie și formă de propagandă. În unele documente papale și episcopale se vorbește de "propaganda catolică prin presă". Acest termen de origine latină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Opus Dei" era îndreptat către creștinii de orice profesie. Pare mai util să descriem în mod sintetic cum s-a dezvoltat presa și în cadrul ei, publicațiile catolice. Pentru o analiză și o înțelegere mai precisă și corectă, vom prezenta foarte succint situația din cele trei state menționate, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Prezentarea situației existente în Spania, Italia și Franța referitor la presă are la bază faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revarsă siguranța senină din belșug, unde de lumină asupra întinsului apelor nestatornice și agitate. În lumina proiectată de el, corăbierul înaintează fără primejdie spre limanul veșnic. Aceasta e menirea Farului nou"389. Acest scurt mesaj metaforic a înlocuit clasicul articol-program. Succint, el a surprins prin metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care l-a identificat ca cea mai mare primejdie pentru societate), a analizat succint relația dintre Biserică și statele lumii, a încurajat opera misionară și a vorbit despre prezența lui Dumnezeu în presa bună promovată de Biserică. Datorită succesului și impactului avut de Expoziție, ea a fost prelungită pe durata unui an întreg, până în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 27. 74 Ibidem, p. 28. 75 G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, ediția a II-a, Tipografia Pontificia San Bernardo, Siena, 1913. 76 Considerăm că este oportun să facem o prezentare și o analiză succintă a acestei lucrări, deoarece ajută la înțelegerea conceptului de ziar catolic de la începutul secolului al XX-lea, dar și pentru că multe dintre problemele tratate în ea sunt definitorii pentru viziunea și rolul acordat de Biserică presei, o realitate a modernității
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
19, fascicolul 59, f. 706. 318 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 319 Tabloul presei catolice din România a fost prezentat în almanahul Calendarul Presa Bună pe anul 1924 și grupa publicațiile în funcție de limba și frecvența apariției, iar în finalul acestui succint raport erau menționate informații despre organizațiile de presă catolică, tipografiile existente, despre neajunsurile și realizările înregistrate în acest domeniu (Calendarul Presa Bună, 1924, pp. 25-27). 320 Ibidem, p. 26. 321 Jean Georgescu, op. cit., p. 167. 322 Ibidem. 323 Ibidem, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]