4,234 matches
-
scrie, președintele tribunalului numea din oficiu drept interpret o persoană care este deprinsă cu vorbirea lor. Deci, încă de pe atunci era recunoscută necesitatea interpreților în instanțele judecătorești<footnote Din păcate nici astăzi nu este respectat acest drept fundamental al persoanelor surde: existența unui interpret în limbaj mimico - gestual angajat al oricărei instituții publice. footnote>. În secolul al XVIII-lea a început instruirea surzilor în cadrul unor aziluri sau mănăstiri, îndiferent de situația lor materială, acestea constituind nucleele primelor școli din Europa care
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
lui Băncilă, un fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat să realizeze ceva similar, însă, neavând mijloacele financiare, a fost nevoit să închidă această primă școală în anul 1846. Ca și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Dumbrăveni, a încercat să realizeze ceva similar, însă, neavând mijloacele financiare, a fost nevoit să închidă această primă școală în anul 1846. Ca și la Institutul din Paris, s-a folosit metoda mimico gestuală în procesul de instruire al elevilor surzi<footnote apud Pufan., C., Probleme de surdopsihologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 footnote>. Prima școală pentru surzi din România<footnote apud Pufan, C., Stănică, I. (coord.), Probleme de surdologie. Culegere de studii și referate. Craiova: Casa corpului didactic, 1977
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
peste un secol s-au reevaluat metodele folosite în școlile de surzi și se consideră că mult mai benefică este utilizarea tuturor formelor de comunicare în instruire (comunicarea totală)<footnote Unele cercetări evidențiază faptul că în cazul în care copiii surzi sunt lipsiți de “baia de limbaj” gestual în primii ani de viață, ei nu pot să-și dezvolte în mod sistematic un limbaj care să le permită o bună dezvoltare a funcțiilor de cunoaștere și comunicare. Deoarece până în jurul vârstei
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de viață, ei nu pot să-și dezvolte în mod sistematic un limbaj care să le permită o bună dezvoltare a funcțiilor de cunoaștere și comunicare. Deoarece până în jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este în pericol să devină și un handicapat socio-cultural și intelectual , dacă cei din jurul său nu folosesc un mijloc de comunicare cu el și anume limbajul mimico-gestual. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la învățarea limbajului oral. footnote
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
ortofonie”. 2. Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
surzi nu a putut fi oprită timp de peste 100 de ani, această abordare s-a dovedit desprinsă de realitatea concretă a surdului. Limbajul gestual a continuat să existe iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual.<footnote Prima persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
să existe iar în prezent se vorbește tot mai mult despre acest limbaj. Absolvenții surzi ai învățământului superior au început să se angajeze în școlile speciale, pe diferite posturi, servind ca modele de folosire a limbajului gestual.<footnote Prima persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de folosire a limbajului gestual.<footnote Prima persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul gestual elevilor săi în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
persoană surdă cunoscută că ar fi predat altor surzi limbajul gestual este considerat a fi Etienne de Fay, care a reușit să devină professor, desenator și arhitect la Amiens (Franța, 1710). El era surd din naștere, cunoscut sub numele ,,bătrânul surd din Amiens”. Se cunoaște că a predat limbajul gestual elevilor săi în cadrul abației Saint Jean. (apud Barbu, F. Istoria comunității surzilor ,2007) footnote> Congresele, seminariile, cărțile și revistele consacrate limbajului gestual sunt destul de frecvente. Se manifestă, de asemenea, un interes
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
de surzi. Valențele formative ale limbajului mimico-gestual sunt promovate și prin recomandările Federației Mondiale a Surzilor și a Parlamentului European care militează pentru formarea de interpreți în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să învețe acest limbaj pentru a comunica de timpuriu cu copiii lor, știindu-se că această comunicare timpurie în limbajul natural al copiilor surzi va stimula dezvoltarea ulterioară pe toate planurile a acestor copii. Acest fapt nu exclude
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
în limbajul mimico gestual în toate țările lumii. De asemenea, părinții care au copii surzi sunt îndemnați să învețe acest limbaj pentru a comunica de timpuriu cu copiii lor, știindu-se că această comunicare timpurie în limbajul natural al copiilor surzi va stimula dezvoltarea ulterioară pe toate planurile a acestor copii. Acest fapt nu exclude preocupările defectologilor pentru formarea limbajului verbal ca mijloc de comunicare. Tendința actuală este , de fapt, o continuare a tendinței de echilibru, manifestată de mulți specialiști de-
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
preocupările defectologilor pentru formarea limbajului verbal ca mijloc de comunicare. Tendința actuală este , de fapt, o continuare a tendinței de echilibru, manifestată de mulți specialiști de-a lungul vremii, de evitare a extremelor. Din ce în ce mai mult prinde contur ideea educării copiilor surzi după modelul educației copiilor proveniți din rândul minorităților, adică folosirea limbajului matern ale acestor minorități ca bază pentru învățarea limbajului național. În acest sens s-a introdus limbajul gestual ca primă limbă în unele școli de surzi din țările scandinave
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
limbajul gestual a fost inclus în programele școlare ale unor licee normale ca dsciplină facultativă iar în unele universități ca o limbă străină. Comisia pentru invățământ a Congresului SUA a formulat în 1986 unele recomandări în favoarea educației bilinguale a copiilor surzi cu priceperi limitate în cunoașterea limbii engleze. Încă din 1990 se află în curs de aplicare unele programe de educație bilinguală a elevilor surzi din Danemarca, Suedia, Finlanda, SUA și Canada. Au loc pogrese similare și în alte țări cum
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
pentru invățământ a Congresului SUA a formulat în 1986 unele recomandări în favoarea educației bilinguale a copiilor surzi cu priceperi limitate în cunoașterea limbii engleze. Încă din 1990 se află în curs de aplicare unele programe de educație bilinguală a elevilor surzi din Danemarca, Suedia, Finlanda, SUA și Canada. Au loc pogrese similare și în alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
din Danemarca, Suedia, Finlanda, SUA și Canada. Au loc pogrese similare și în alte țări cum ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit iar abilitățile lor
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a dus la concluzia că limbajul mimico-gestual poate avea un rol benefic în educația copiilor surzi. Există, deasemenea, studii (după Lane H., Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în revistă a 208 studii cu un total de 171.517 persoane surde, a evidențiat superioritatea celor născuți în familii de neauzitori la un număr destul de mare de capitole pornind de la rezultatele obținute prin măsurarea inteligenței non- verbale<footnote BRADEN, J. (1994) Deafness, Deprivation and I.Q. London : Plenum Press footnote>. În altă ordine
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
-și exprime mai corect și mai rapid ideile, să se facă înțeleși și să-l înțeleagă pe interlocutor. Acest lucru ar trebui să aibă implicații majore în educația deficienților de auz. Utilizarea și nu inhibarea limbajului mimico-gestual în educația elevilor surzi are mai multe avantaje: permite copiilor surzi să devină competenți din punct de vedere lingvistic, permite accesul la un curriculum variat, facilitează dobândirea de deprinderi bune de scris/citit dar și labiolectură și vorbit (atunci când se utilizează simultan semnul și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
ideile, să se facă înțeleși și să-l înțeleagă pe interlocutor. Acest lucru ar trebui să aibă implicații majore în educația deficienților de auz. Utilizarea și nu inhibarea limbajului mimico-gestual în educația elevilor surzi are mai multe avantaje: permite copiilor surzi să devină competenți din punct de vedere lingvistic, permite accesul la un curriculum variat, facilitează dobândirea de deprinderi bune de scris/citit dar și labiolectură și vorbit (atunci când se utilizează simultan semnul și cuvântul), conferă elevilor surzi un sentiment pozitiv
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
recepționa și de a retransmite imediat feed-back pentru a corecta eventualele omisiuni și deformări ce pot apare în răspunsurile/ rezultatele elevilor. Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma în lucrarea Lettre ouverte aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
răspunsurile/ rezultatele elevilor. Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma în lucrarea Lettre ouverte aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]