4,197 matches
-
pentru organizarea și desfășurarea arbitrajului. (2) Tribunalul arbitral poate să nu dea curs arbitrajului până la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevăzute în prezentul capitol. Articolul 598 Verificarea cheltuielilor La cererea oricăreia dintre părți, tribunalul prevăzut la art. 547 va examina temeinicia măsurilor dispuse de tribunalul arbitral și va stabili, prin încheiere executorie și care nu este supusă niciunei căi de atac, cuantumul onorariilor arbitrilor și al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum și modalitățile de consemnare, de avansare sau de plată. Articolul 599 Plata
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
Articolul 931 Cererea acceptată de pârât (1) Când cererea de divorț este întemeiată pe culpa soțului pârât, iar acesta recunoaște faptele care au dus la destrămarea vieții conjugale, instanța, dacă reclamantul este de acord, va pronunța divorțul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorț și fără a face mențiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei. ... (2) Dispozițiile art. 930 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. ... (3) Dacă reclamantul nu este de acord cu pronunțarea divorțului în condițiile alin. (1), cererea
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată. ... (2) Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului. ... Articolul 1.043 Contestația la executare Împotriva executării hotărârii de evacuare cei interesați pot introduce contestație la executare, în condițiile legii. Articolul 1.044 Suspendarea executării (1) Executarea
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246442_a_247771]
-
urgență a Guvernului nr. 195/2002 , beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Se arată, de asemenea, că o astfel de persoană poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, instanța de judecată verificând astfel legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărând asupra sancțiunii aplicate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 854 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 111 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247249_a_248578]
-
judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta", cadru în care, beneficiind de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanța de judecată, verificând legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunilor aplicate. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, reglementare-cadru în materie contravențională, prevede că "Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost
DECIZIE nr. 854 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 111 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247249_a_248578]
-
soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării". Așadar, Curtea a reținut că instanțele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
DECIZIE nr. 854 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 111 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247249_a_248578]
-
Se încalcă astfel și principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, și se deschide o cale de clasificare a tipurilor de sesizări privind abaterile disciplinare ca fiind de importanță diferită, dar nu în raport de gravitatea sau temeinicia faptelor sesizate, ci în raport cu titularul sesizării. În ceea ce privește atribuțiile titularilor acțiunii disciplinare, legea prevede puteri diferite pentru inspectorul judiciar în funcție de modul în care se realizează sesizarea sa, dar, în etapa deciziei, unii titulari ai acțiunii disciplinare sunt mai abilitați decât alții
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, "Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie audiată în mod echitabil și public de un tribunal independent și imparțial, care va hotărî fie asupra drepturilor și obligațiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală îndreptată împotriva sa". De asemenea, potrivit art. 14 pct. 1 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, "[...] Orice persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil și
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
Apel Târgu Mureș și Înalta Curte de Casație și Justiție), care au verificat legalitatea raportului de evaluare în privința stării de incompatibilitate, au respins contestația și, ulterior, recursul, formulate de domnul senator Mora Akos Daniel, confirmând, în mod irevocabil, legalitatea și temeinicia raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, precum și starea de incompatibilitate a domnului Mora. Pe cale de consecință, în temeiul art. 26 din Legea nr. 176/2010 , Agenția a comunicat raportul de evaluare Senatului României, Camera Parlamentului din care
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
de modificare a valorii-prag în sensul majorării cuantumului creanței, intervenită pe parcursul soluționării cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenței, nu i se poate da o aplicare retroactivă în privința cererilor formulate anterior intrării sale în vigoare. În examinarea condițiilor de admisibilitate și temeinicie asupra cererii creditorului, judecătorul-sindic urmează să se raporteze la caracterele creanței invocate, prevăzute de legea în vigoare la data introducerii cererii, iar nu de la momentul pronunțării hotărârii. A da o altă interpretare înseamnă, pe de o parte, a-i solicita
DECIZIE nr. 5 din 15 aprilie 2013 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251504_a_252833]
-
numai dacă aceștia își exprimă intenția de a depune un plan în termenul prevăzut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 . Din dispozițiile legale anterior menționate rezultă că, înainte de a statua temeinicia cererii creditorului, judecătorul sindic va trebui să verifice admisibilitatea cererii acestuia, respectiv: - dacă cererea de deschidere a procedurii îndeplinește condițiile de formă generale impuse de art. 112 și 132 din Codul de procedură civilă, sub sancțiunea nulității cererii; - dacă cererea
DECIZIE nr. 5 din 15 aprilie 2013 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251504_a_252833]
-
și pe care înțelege să le opună cesionarului. Registratorul va încuviința în întregime sau în parte radierea dreptului de ipotecă imobiliară ori notarea excepțiilor invocate de debitorul cedat, în temeiul hotărârii judecătorești definitive prin care instanța s-a pronunțat asupra temeiniciei excepțiilor invocate de debitorul cedat. ... (20) Dacă creanța ipotecară garantată cu o ipotecă imobiliară a fost, la rândul ei, ipotecată cu o ipotecă mobiliară, dată în gaj ori dată în garanție în orice alt mod, debitorul va putea opune creditorului
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252843_a_254172]
-
soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. [...]". Se susține, în esență, că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul român și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile
DECIZIE nr. 259 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252990_a_254319]
-
și motivele concrete și temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției" cuprinsă în art. 24 alin. (1) din lege conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaților se poate pronunța asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia. Referirile exprese la "motivele concrete și temeinice" extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea și chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanții puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum și caracterul concret al motivelor nu pot fi
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia. Referirile exprese la "motivele concrete și temeinice" extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea și chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanții puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum și caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinența, concluden��a și utilitatea probelor. Se apreciază că, în acest fel, în etapa încuviințării reținerii, arestării sau percheziției, competența plenului fiecărei Camere va exceda unei
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
se realizează numai prin instanțele judecătorești, singurele în măsură să asigure o justiție unică, imparțială și egală, astfel cum prevede art. 124 alin. (2) din Constituție. Camerele nu au atribuții constituționale de a se pronunța asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputației, întrucât ar echivala cu încălcarea competenței și independenței puterii judecătorești. Se arată că aceleași argumente juridice rămân valabile și în cazul dispozițiilor art. 24^2 din legea criticată. III. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
aprecierea unei Camere cu privire la fapte care trebuie determinate nu echivalează cu prerogativele instanței de judecată. În concluzie, se arată că nu se poate reține ideea că Senatul sau Camera Deputaților se poate pronunța asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia, atribute care sunt reglementate prin Legea fundamentală în competența instanțelor de judecată, conform regulilor procesuale incidente. V. Președintele Senatului și Guvernul nu au transmis Curții Constituționale punctele lor de vedere. CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctul de vedere al
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
Guvernului care au și calitatea de deputat sau de senator. Reglementarea acestei proceduri este criticată în prezenta cauză, motivându-se, în esență, că induce concluzia că Senatul sau Camera Deputaților se pot pronunța asupra calificării juridice a faptei ori asupra temeiniciei acesteia, în contradicție cu prevederile constituționale care reglementează principiul separației puterilor în stat, precum și înfăptuirea justiției. 2. Curtea constată că aceste critici sunt întemeiate, întrucât terminologia utilizată de legiuitor pentru reglementarea procedurii menționate este confuză și lipsită de predictibilitate, fiind
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
potrivit căreia Camerele sesizate cu astfel de cereri realizează mai mult decât o apreciere a seriozității și loialității măsurii în cauză, interferând nepermis cu activitatea specifică instanțelor de judecată, singurele în măsură să se pronunțe asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputației. Curtea constată în acest sens că și textul constituțional de referință în materia imunității parlamentare utilizează noțiunea de "temei", însă într-un alt înțeles juridic decât cel la care se referă normele criticate. Astfel, art. 72 alin. (3) teza
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
mai 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994). Așadar, în sensul art. 72 din Constituție, noțiunea de "temei" vizează fundamentare în fapt și în drept a măsurilor solicitate, iar nu și aprecierea temeiniciei ca însușire a deciziei organelor de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor, întrucât aceasta din urmă ar presupune o analiză și apreciere a probelor care au condus la respectiva decizie sau măsură (concretizată în cererea de reținere, arestare
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor rezultă că acestea nu se referă la "temeiuri" de fapt și de drept ale cererii în cauză, în înțelesul art. 72 din Constituție, ci la temeinicia motivelor ("motive temeinice") care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției. Or, aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiză și evaluare care excedează cadrului activității parlamentare, întrucât antamează problematica probelor existente în cauză, putând produce consecințe directe și
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
senatorilor rezultă că acestea nu se referă la "temeiuri" de fapt și de drept ale cererii în cauză, în înțelesul art. 72 din Constituție, ci la temeinicia motivelor ("motive temeinice") care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziției. Or, aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiză și evaluare care excedează cadrului activității parlamentare, întrucât antamează problematica probelor existente în cauză, putând produce consecințe directe și indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecății. În acest sens este
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
de imprecizia formulării, mai exact referirea repetitivă din cuprinsul legii la "motive temeinice". Prin decizie Curtea își exprimă îngrijorarea că această sintagmă ar putea "produce consecințe directe și indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecății" deoarece "aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiză și evaluare care excedează cadrului activității parlamentare, întrucât antamează problematica probelor existente în cauză". Deși aceste îngrijorări exprimate în opinia majoritară pot fi explicate și de unele formulări nereușite, precum și de unele practici
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
folosește același termen - "temei" - la art. 72 alin. (3) din Constituție, unde se precizează: "în cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri". Or, este evident că dacă lipsa de temeinicie a măsurii va conduce la revocarea ei, cu atât mai mult cererea formulată trebuie să prezintă "motive temeinice" care vor conduce apoi la luarea deciziei de către Camera competentă. Distincția pe care o face Curtea, în decizia astfel pronunțată, între "fundamentarea
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
mult cererea formulată trebuie să prezintă "motive temeinice" care vor conduce apoi la luarea deciziei de către Camera competentă. Distincția pe care o face Curtea, în decizia astfel pronunțată, între "fundamentarea în fapt și în drept" a măsurilor solicitate și "aprecierea temeiniciei ca însușire a deciziei organelor de jurisdicție de a reflecta realitatea obiectivă a faptelor" este una artificială, deoarece luarea deciziei are la bază argumentele din cerere, iar "aprecierea" celui ce votează într-un sens sau altul este un element de
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]