5,804 matches
-
care oamenii pot înțelege adevărul autentic al condiției lor. În consecință: ...dacă toți oamenii ar fi raționali, ar dispărea conflictele dintre ei sau, în cel mai rău caz, s-ar rezolva prin compromis; lipsurile de care suferă ar fi soluționate; temerile care le distrug viețile ar dispărea și ar domni armonia, bunăstarea și fericirea 5. Instituțiile dreptului, educației și comerțului au fost privite deci ca instrumentele principale prin care indivizii pot fi făcuți să-și recunoască interdependența și interesele armonioase. S-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efect profund asupra opiniei publice din Statele Unite. Nici o administrație nu ar fi putut să nu reacționeze. Acțiunile țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice de inițiere și susținere a politicilor antisovietice au fost justificate. Războiul din Coreea a oferit un nou stimul temerilor față de ambițiile comuniste. Retorica stângistă a liderilor noilor state și asistența acordată lor de Uniunea Sovietică au fost percepute drept dovezi ale avansării comuniste continue; în viziunea americanilor, naționalismul se îmbina cu ambițiile sovietice. Pentru a rezista acestei amenințări în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și a încuraja forțele musulmane militante să lupte contra sovieticilor -, cu un ajutor substanțial din partea CIA, a crescut influența lui Osama Ben Laden și a mișcării Al-Qaeda, cu siguranță una dintre cele mai grave consecințe neintenționate ale competiției bipolare 2. Temerile tipice Războiului Rece legate de înaintarea comunismului au fost înlocuite în anii’90 de îngrijorarea legată de riscul ca Saddam Hussein să domine regiunea bogată în petrol a Golfului Persic. Însă o consecință a Primului Război din Golf a reprezentat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o reflecție a ideilor apărute în timpul Războiului Rece conform cărora America este antimusulmană și a încercat să domine regiunea bogată în petrol urmărindu-și propriile interese. Nu trebuie blamați creatorii politicilor care au produs consecințe neprevăzute. În principal, strategii răspundeau temerilor opiniei publice, ale presei și ale Congresului, care au prevalat în fața părerilor opuse, ce au fost înlăturate. În toată această perioadă, o dihotomie constantă a apărut între o viziune asupra lumii împărtășită de mulți strategi de vârf și membri ai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de funcționarii americani pentru a bloca ofertele de asistență sovietice și chineze păreau justificate la vremea lor, dar, retrospectiv, ele nu mai apar așa. Intervențiile Statelor Unite în afara Europei în timpul Războiului Rece nu au creat actuala amenințare teroristă. Ele au provocat temeri față de acțiunile occidentale și antipatii în regiunile care au trecut prin experiența colonială și a altor forme ale dominației europene. Astfel de temeri legate de o nouă ocupație existau în fundal în toată regiunea, fiind exploatate de demagogi și dictatori
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
așa. Intervențiile Statelor Unite în afara Europei în timpul Războiului Rece nu au creat actuala amenințare teroristă. Ele au provocat temeri față de acțiunile occidentale și antipatii în regiunile care au trecut prin experiența colonială și a altor forme ale dominației europene. Astfel de temeri legate de o nouă ocupație existau în fundal în toată regiunea, fiind exploatate de demagogi și dictatori. În Orientul Mijlociu, identificarea continuă a SUA cu problema nerezolvată israeliano-palestiniană face ca posibilitatea exploatării temerilor să fie foarte reală. Confruntarea dintre modul în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a altor forme ale dominației europene. Astfel de temeri legate de o nouă ocupație existau în fundal în toată regiunea, fiind exploatate de demagogi și dictatori. În Orientul Mijlociu, identificarea continuă a SUA cu problema nerezolvată israeliano-palestiniană face ca posibilitatea exploatării temerilor să fie foarte reală. Confruntarea dintre modul în care percepe Washingtonul o problemă, creată de inevitabila interacțiune dintre politică, presiuni și interese, tipică sistemului american de strategie externă, și realitatea diferită remarcată de observatorii de pe teren nu va lua niciodată
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fenomen se poate datora poate și faptului că în unele țări consumul acestor substanțe este deocamdată considerat legal. Medicii de urgență sunt plasați în prima linie in fața pacienților consumatori de substanțe etnobotanice și se confruntă direct cu acești pacienți. Temerile noastre sunt legate de numărul mare și în continuă creștere, de pacienți precum și de gravitatea cazurilor și de apariția cazurilor mortale. De asemenea apariția de cazuri și în alte zone decât marile aglomerări urbane este semnalată în ultima perioadă. Situația
SUBSTANTELE ETNOBOTANICE - OPINIA MEDICULUI DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Bogdan Oprița, Rodica Ciolacu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1048]
-
dintre noi se încheagă și se desfășoară greoi, cu tatonări, poticniri, suspiciuni, sunt însoțite și subminate de erori și iluzii care le denaturează și deformează. Pentru a elimina asemenea incoveniente, se propune membrilor grupurilor să-și # descarce în public reținerile, temerile, suspiciunile, frământările. O asemenea descărcare emoțional-tensională chiar dacă nu duce la soluționarea automată a situațiilor negative, creează premisele rezolvării lor ulterioare (Zlate, Zlate, 1982, pp. 113-121). # Cercetările experimentale întreprinse au demonstrat faptul că între diferitele tipuri de discuție în grup și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
transferarea muncitoarelor într-o altă încăpere, superioară din punctul de vedere al condițiilor de muncă anterioare. Propunerea a fost primită cu proteste de către muncitoare, care se întrebau: De ce să fie mutate? Nu-și îndeplineau bine sarcinile? Direcția nu era mulțumită? Temerea lor cea mai mare era, probabil, că odată cu mutarea vor trebui să lucreze și cu alte tinere, poate cu un alt maistru etc. Din acest exemplu observăm cum comportamentul productiv al muncitoarelor era susținut nu de o motivație profesională, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ultimă instanță, însăși societatea în întregul ei. Există apoi o serie de alți factori, cum ar fi condițiile de muncă (locurile de muncă periculoase, unde probabilitatea accidentelor este mai mare, activează mai pregnant nevoia de securitate) sau factori psihici individuali (temerea sau frica de a-ți pierde postul etc.) care influențează funcționalitatea nevoii de securitate. Printre acești factori un loc aparte îl ocupă și cei psihosociali. Caracteristicile grupului din care face parte individul - pe linie structurală și funcțională - sunt esențiale în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sus, ar fi necesară introducerea subordonatului respectiv într-un program de instruire și educare în vederea compensării, reechilibrării sau creșterii nivelului nevoii de realizare. Acest demers ridică însă o importantă problemă teoretică: este posibilă schimbarea comportamentului oamenilor? McClelland arată că există temeri și îndoieli în legătură cu posibilitatea reală a schimbării comportamentului, deoarece, pe de o parte, majoritatea psihologilor americani sunt influențați de viziunea psihanalitică ce se bazează pe motivele copilăriei care nu pot fi schimbate mai târziu, iar pe de altă parte, datorită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de noutate în definirea conflictului. În primul rând, ea accentuează încărcătura psihologică a conflictului. Ceea ce contează de data aceasta este natura psihică a elementelor și forțelor contradictorii care conduc la apariția conflictului. Acesta din urmă este amplasat la nivelul dorințelor, temerilor, pulsiunilor, aspirațiilor, tensiunilor latente, a cognițiilor și chiar a comportamentelor antagoniste ale personalității umane. Pentru Freud (1920), conflictele dintre pulsiunile inconștiente ale individului, dintre libidoul lui și instanțele personalității conduc la evoluția personalității înseși. La Lewin (1935) există o întreagă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezistență sau de revoltă a celeilalte părți, între parteneri apar disensiuni, ca urmare, relațiile dintre ei se deteriorează și se distrug). Într-o negociere, problema de bază o constituie nu conflictul între poziții, ci conflictul dintre nevoile, dorințele, grijile și temerile celor două părți. De aceea, soluția inteligentă este împăcarea intereselor și nu a pozițiilor. Centrarea pe interese și nu pe poziții este a doua regulă fundamentală a negocierii. Identificarea și discutarea intereselor ambelor părți este adevărata miză a negocierii. În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a fi concediat, izolat și marginalizat de colegi în propriul grup de muncă, respins din procesul de comunicare; lucrătorii se tem că vor fi suficient sau la timp informați, că vor deveni obiectul clevetirilor și bârfelor colegilor etc.; asemenea „temeri“ destructurează conviețuire și solidaritatea, dar pot conduce la efecte și mai grave, cum ar fi depresii, tentative de suicid (prezentarea lor mai detaliată poate fi găsită și în Santiago-Delefosse, 2004, pp. 16-18). Același Dejours (1985; 1987) stabilea și principalele tipuri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de a interpreta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai bună despre propriul corp, care e strâns legat de conceptul de sine. În confruntarea cu anxietatea care însoțește utilizarea comportamentelor defensive este important să crezi că poți face față situațiilor de care te temi, că poți fi adecvat. În locul temerilor trebuie puse planuri realizabile. Încearcă să vizualizezi procesul schimbării și nu încerca să evaluezi imediat rezultatul eforturilor tale. În loc să te întrebi dacă ceilalți vor răspunde favorabil la acțiunile tale, încearcă să te bucuri de ceea ce faci. Dacă îți va place
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
A informa piața în legătură cu apariția unui anumit produs. • A sugera noi utilizări ale unui produs. 92 94 • A face cunoscut pieței o schimbare de preț. • A explica cum funcționează produsul. • A descrie serviciile disponibile. • A corecta impresiile false. • A reduce temerile cumpărătorilor. A crea o imagine a firmei. A convinge • A induce preferința consumatorilor pentru o anumită marcă. • A încuraja reorientarea consumatorilor către marca dumneavoastră. • A schimba percepția cumpărătorilor asupra atributelor produsului. • A convinge cumpărătorii să achiziționeze imediat produsul. • A convinge
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
respectiv celui care, „temându-se pe bună dreptate de persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității sau apartenenței sale la un anumit grup social sau din cauza opiniilor sale politice”, „se găsește În afara țării al cărei cetățean este și nu poate sau, din cauza temerilor menționate mai sus, nu dorește să solicite protecție respectivei țări”. Această Convenție stabilește un statut al refugiaților pe care statele trebuie să-l respecte. Însă acest statut nu trebuie confundat cu cel conferit de dreptul de azil. Fiind vorba despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
CRR, 22 noiembrie 1995, dra Boukacem). Prin această jurisprudență, autoritățile judiciare franceze au apreciat (contrar părerii Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reguli pentru a „Înțelege” cum funcționează o altă limbă. Inteligența poate juca aici un rol la fel de important ca acela pe care Îl joacă În studierea oricărui alt domeniu. Pentru generația tânără Însă, situația se prezintă diferit. Multă vreme au existat temeri legate de o supraîncărcare intelectuală, de interferențe Între limbi... Astăzi Însă, studiile arată că Învățarea simultană a două limbi stimulează creierul de o manieră pozitivă, solicitându-l mai mult, și favorizează astfel dezvoltarea cognitivă. A jongla cu două coduri lingvistice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opune „unei concepții «pozitive» care obligă «societatea» să le asigure indivizilor anumite lucruri” (ibidem, p. 121). Este greu să ne mulțumim cu acest minimalism, consecință a certitudinii că orice putere exterioară aduce inevitabil atingere libertății individuale, chiar dacă suntem sensibili la temerile exprimate de Hayek. Intervenția statului În chestiunile legate de dreptate trebuie Înțeleasă În primul rând ca o consecință a eșecului pieței de a reduce În mod sensibil inegalitățile. Ni se pare așadar mai important să cădem de acord asupra unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moment dat total anihilată În condiții istorice de opresiune). Dacă, În schimb, identitatea etnică devine singurul mod de apartenență, dacă este suprainvestită, avem motive să ne temem de o anihilare a identității reale a individului. Identitate etnică și identitate individuală Temerea menționată mai sus a fost cel mai bine exprimată de Devereux. Analizele sale au meritul de a arăta distanța dintre o utilizare legitimă a identității etnice și o utilizare devastatoare a acesteia. Utilizarea legitimă intră În rezonanță cu principiile fundamentale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
creeze un sentiment de apartenență națională, dincolo de fidelitățile particulare, care să nu fie așadar rezervat doar membrilor culturii majoritare, ci propus tuturor celor care au ales cetățenia respectivă, indiferent de originile lor (Tamir, 1993)? Problema autonomiei individuale Ajungem aici la temerile fundamentale inspirate de multiculturalism: acesta ar constitui o profundă repunere În discuție a concepției liberale cu privire la autonomia individuală. Într-adevăr, liberalii consideră eul anterior scopurilor pe care le afirmă, fiecare individ păstrând astfel dreptul de a renunța la propriile angajamente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă care se situează În prelungirea disprețului și temerilor Încercate de elite față de clasele muncitoare și periculoase. Mai important, este o expresie a cărei referință este greu de distins de atitudinile și comportamentele xenofobe legate conjunctural, la cei din păturile de jos ale societății, de șocurile culturale sau de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]