3,528 matches
-
rareori motivate de idealuri, ci de convenien??. Dac? Iorga f? cea politic? , particip�nd deci la acest proces, �n ce m? sur? era acest lucru motivat de na? ionalismul s? u bazat pe albatrosul s? m?n? torismului sau, care era rezultatul temperamentului, al ego-ului ? i al personalit?? îi sale? Explică? ia era oare faptul c? democra? ia devenea tot mai irelevant? pentru problemele Rom�niei anilor �30? Iorga credea �n continuare �n solu? ia să s? m?n? torist? � cu o �nc? p?? �nare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amoroas? a fratelui s? u mai mic. Regina Maria era furioas?. Argetoianu �? i aminte? te scenă de la Palatul Cotroceni, care a avut loc chiar �n salonul �n care Regina Maria fusese g? sit? �n bra? ele colonelului canadian Boyle. Regina Maria avea un temperament necontrolat, f? c�nd crize de isterie, pl�ng�nd ? i r�z�nd r�nd pe r�nd. L?a numit pe prin? ul Nicolae �mizerabilul ? stă�. Dup? care s? a �ntors spre Iorga ? i spre Argetoianu spun�nd: �? i voi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
truc�ț �ntreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el depl�ngea excesele: �Ajunge! Destul! �116 Dac? r? zvr? tirea a putut fi potolit? �n Fran? a, �n Spania ea a dus la r? zboi civil. Iorga a manifestat �ntotdeauna ne�ncredere fă?? de temperamentul ? i maturitatea celor din extremitatea sudic? a continentului european. A fost de acord cu Salazar �n Portugalia ? i a salutat venirea la putere a generalului Metaxas �n Grecia. Atunci c�nd a fost proclamat? Republică Spaniol? , Iorga a lansat un avertisment: o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia, ba chiar ? i cu oamenii de ? tiin?? , dac? ace? tia erau partizani ai nazismului 120. Evolu? ia pozi? iei lui Iorga fă?? de fascismul italian a fost complex?. Am v? zut c? �n anii �20 era ostil fă?? de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist că s? aib? vreo �n? elegere fă?? de orice dictatur?. Dar, dac? Iorga era ostil fă?? de Hitler, cum putea el s? fac? un compromis fă?? de fascismul italian? �n primul r�nd, de? i Iorga fusese
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? le urăsc? �154. Iorga i? a amintit lui Giurescu c? are �o memorie bun? � ? i c? dispre? ul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin �n dezbaterile cu �? coală nou? �. Nu era niciodat? pl? cut s? fii ? inta manifest? rîi temperamentului lui Iorga. Tat? l lui Giurescu era profesor la Universitatea Bucure? ți ? i a luat o atitudine potrivnic? lui Iorga. A murit �n cursul anului 1918. Iorga a f? cut gestul nobil de a deveni protectorul ț�n? rului orfan, care, sponsorizat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu spre binele reputa? iei de savant a lui Iorga. Iat? de ce �ncerca el s??? i �ndrepte gre? eala. Conflictul dintre Iorga ? i Nouă ? coal? de istorie a degenerat, lucru care poate fi par? ial explicat de factorii culturali ? i temperamentul necontrolat al lui Iorga. Iorga �nsu? i a numit acest conflict folosind expresia perseverare diabolicum 175 . Iar atunci c�nd el a ajuns la cuno? țin? a �presei populare� din Strada S? rindarilor, ziari? ții l? au considerat drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rebuie s? consider? m �n r�ndul celor mai bune calit?? i ale ungurilor faptul c? ? tiu s?? i atrag? pe fiii cei mai buni ai altor na? ionalit?? i ? i s?? i trateze dup? aceea cu toat? c?ldura ? i temperamentul lor că pe ni? te fra? i�207. Argumentele istorice ale rom�nilor, mai ales cele ale lui Iorga, aveau sens. Problemă const? �n lipsa probelor documentare care s? dovedeasc? prezen? a rom�nilor �n Transilvania timp de aproape un mileniu. �ntr? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu consideră institu? iile democrate din Rom�nia ca fiind produsul unui proces organic. El continuă s? admire institu? iile democrate din Occident (produse ale unui proces �organic�), care erau mai compatibile cu valorile dec�ț nazismul sau fascismul italian. Datorit? temperamentului s? u, Iorga era �ntotdeauna autoritar, dar nu renun? a niciodat? la individualismul s? u. Nu voia nici s?? i oblige pe al? îi s? renun? e la individualismul lor. Fiind permanent curat ? i incoruptibil, spumega �ntotdeauna �mpotriva corup? iei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i el, cu o singur? excep? ie: tinerii erau ? i acum adversari ai regimului ? i partizani ai schimb? rilor radicale. Am putea invocă mai mul? i �dac? � istorici zadarnici: �dac? � Iorga ar fi avut o alt? personalitate ? i un alt temperament: �dac? � ar fi fost m? car un politician mai bun ? i ? i?ar fi asumat rolul de lider al �Genera? iei tran? eelor� ... Ar fi reu? it oare �n acest caz s? devin? liderul rena? terii Rom�niei? Ar fi putut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
instituit de inamicul na? ional num? rul unu. Iorga a sus? inut �ntotdeauna c? rom�nii au �drepturi organice�, �n timp ce evreii nu au �nici un drept organic�. Orice minoritate are drepturi propor? ionale cu loialitatea ei. Astfel c? , dat fiind temperamentul s? u, a condamnat nu o dat? �n editorialele lui �bucuria� manifestat? de evrei la sosirea sovieticilor 16. �n fond, el voia s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sens. Pe l�ng? obligativitatea men? ionat? mai sus, Iorga este extraordinar de ne�nzestrat pentru politic?. ?i această datorit? personalit?? îi sale, principialit?? îi sale apolitice sus? inut? cu o �nc? p?? �nare inflexibil? , naivit?? îi sale dublat? de un temperament vulcanic ? i incontrolabil ? i egoului s? u, ca ? i lipsei stranii a renumitului instinct politic al na? iunii sale din partea unui istoric rom�n: inflexibilitatea nu ajut? la supravie? uire. Toat? m?re? ia să ca istoric ? i intelectual, dragostea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? este 100% impar? ial �n ceea ce prive? te Rom�nia. Atitudinile adoptate de el reflectau mai cur�nd principiile �Legii Supreme� a lui Eminescu dec�ț impar? ialitatea. Loialitatea aceasta ? i problemele personale (ego? ul s? u, preferin? ele, antipatiile ? i temperamentul s? u) ar fi putut �n mare m? sur? s??l fac? s? ? ov? ie. Iorga f? cea mari eforturi că s? promoveze �n? elegerea Rom�niei �n lume, fiind partizanul unei cooper? ri internă? ionale �n contextul deja discutat mai sus. Iorga a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cele 20.000 de articole ale lui Iorga. Cifrele acestea ? i zelul politicianului? istoric na? ionalist explic? grabă care a dus la comiterea acestor erori minore ? i au foarte pu? în de? a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mic? influen?? aupra operelor sale istorice dec�ț asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. Dup? p? rerea lui Iorga, cea mai mare contribu? ie adus? de el la scrierea istoriei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Acesta era mai bun dec�ț jurnalismul est? european al perioadei respective, de? i era evident marcat? de el, ? i avea un evident stil personal. Ca profesor universitar, conferen? iar ? i orator, talentul evocator ? i cuno? țin? ele sale enciclopedice ? i temperamentul s? u �i asigurau fascina? ia oratoric? a conferin? elor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care �l audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet ? i milos, puritan �n gusturi, mai mult dec�ț incoruptibil, aproape lipsit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament. „Competența lingvistică” rămâne însă componenta supremă a forței comunicante a individului uman, ea valorificând practic, cumulativ, dar și sinergic, toate celelalte trei componente „alimentatoare”, și constă în capacitatea persoanei de a face prompt și oportun selecții inspirate și inteligente între
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se urmărește cunoașterea corectă a nivelului de instruire a adultului, pentru a se face estimări asupra deprinderilor de muncă intelectuală pe care le posedă, a particularităților dezvoltării psihice ale cursantului (interesele, aspirațiile, modul de gândire, particularitățile de limbaj, abilitățile, aptitudinile, temperamentul, atitudinea față de învățare), a competențelor de învățare de care dispune, a modului în care își organizează învățarea, a experienței anterioare a cursantului, a caracteristicilor fizice, a timpului disponibil, a situației familiale, a venitului aproximativ, a distanței față de instituție și a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de mai jos. O amprentă temperamentală foarte bine definitătc "O amprentă temperamentală foarte bine definită" În comparație cu tinerii și mai ales cu copii, ale căror temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamente nu se nuanțează și nu se diversifică (încă) foarte mult, fiind încadrabile mult timp în clasificările binomiale sau tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tetradice deja clasice, gen „introvertit/extravertit sau coleric/sangvinic/melancolic/flegmatic”, la adulți tipologiile temperamentale se complică semnificativ. Într-adevăr, față de temperamentele infantile și chiar juvenile, nu atât de clar structurate și ferm constituite, parțial flexibile și versatile (favorizând adaptarea), temperamentele adulte, mult mai sofisticate, dar și mult mai bine definite, mai stabile și mai rezistente, devin, în consecință, mult mai predictibile (dar mai slab operațional-abordabile, din perspectiva individului în cauză). Predictibilitatea în sine a mărcii temperamentale personale constituie, în principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament. „Competența lingvistică” rămâne însă componenta supremă a forței comunicante a individului uman, ea valorificând practic, cumulativ, dar și sinergic, toate celelalte trei componente „alimentatoare”, și constă în capacitatea persoanei de a face prompt și oportun selecții inspirate și inteligente între
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se urmărește cunoașterea corectă a nivelului de instruire a adultului, pentru a se face estimări asupra deprinderilor de muncă intelectuală pe care le posedă, a particularităților dezvoltării psihice ale cursantului (interesele, aspirațiile, modul de gândire, particularitățile de limbaj, abilitățile, aptitudinile, temperamentul, atitudinea față de învățare), a competențelor de învățare de care dispune, a modului în care își organizează învățarea, a experienței anterioare a cursantului, a caracteristicilor fizice, a timpului disponibil, a situației familiale, a venitului aproximativ, a distanței față de instituție și a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lui Alexa Visarion Mă înarmez cu un microscop subiectiv și privesc obosită și îmbătrânită în interiorul lui tânăr, căci tineri eram atunci, în timpul lucrului la O noapte furtunoasă sau Woyzeck. Alexa Visarion a fost un regizor vampir care se insinua în temperamentul actorilor cu care lucra, actori speciali, capabili să accepte perfuziile și transfuziile cu sânge , plini de furtuni și gata de sacrificiu, să-și lepede pielea, carcasa. Și actorii și regizorii aveau nevoie de un curaj nebun să reușească să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]