11,843 matches
-
6.2. O metodă rațională de orientare a curriculumului modern 206 12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul modern 212 12.8. Organizarea curriculumului modern 215 12.8.1. ABC-ul organizării curriculare moderne 215 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern 218 12.9. Scheme și paradigme de fundamentare a optimizării curriculare moderne 221 12.9.1. Curriculum centrat pe sarcini de dezvoltare (developmental tasks) 221 12.9.2. Curriculum centrat pe taxonomia obiectivelor pedagogice 222
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de mai jos sugerează că „articularea pe verticală”, „articularea pe orizontală” și „echilibrarea” sunt singurele modalități prin care se pot armoniza elementele curriculare într-un tot paideutic coerent. Fig. 12.4 - „Organismul curricular” cu „articulațiile sale” 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului moderntc " 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern" Ținând cont de continuitate, articulare și echilibrare, câte organizări curriculare pot fi realizate? Teoretic, se pot realiza un număr infinit de organizări curriculare. În practică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orizontală” și „echilibrarea” sunt singurele modalități prin care se pot armoniza elementele curriculare într-un tot paideutic coerent. Fig. 12.4 - „Organismul curricular” cu „articulațiile sale” 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului moderntc " 12.8.2. Structuri tipice de organizare a curriculumului modern" Ținând cont de continuitate, articulare și echilibrare, câte organizări curriculare pot fi realizate? Teoretic, se pot realiza un număr infinit de organizări curriculare. În practică, s-au structurat însă doar două categorii de curricula cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
matematicii în studiul limbii engleze” etc.; b) corelarea prin profesori constă în gruparea profesorilor astfel încât una dintre discipline să poată deveni domeniu de aplicație al celeilalte. De exemplu, în Tul County (California), mai multe școli au programe corelate. O corelație tipică o asigură profesorul de spaniolă și cel de biologie. Profesorii predau aproape în același timp, cu ajutorul unor filme cu teme din biologie prezentate în limba spaniolă. După vizionarea filmelor, cei doi profesori îl comentează în limba spaniolă (limbă străină pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eșueze. Există și riscul aplicării forțate și autoritare a unor proiecte curriculare ce conțin erori; or, prin aplicare, acestea vor produce malformări educative ireparabile unor populații școlare inocente care, în funcție de situație, pot avea dimensiuni mari. Din nefericire, rezistența la schimbare, tipică organizațiilor riguroase și birocratice, cum sunt cele școlare, poate fi confundată în practică, destul de ușor, cu respingerea proiectelor curriculare noi care conțin erori. Este necesar să precizăm că responsabilitatea conducerii reformelor curriculare este egală cu aceea a schimbării socioeducaționale. Un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Deși englez, Barrow a trăit mult timp în Canada, unde a predat la Simon Fraser University din Vancouver. Aceasta i-a permis o bună cunoaștere a frământărilor pedagogice și a dezbaterilor curriculare din țările amintite. A rămas însă un englez tipic, fidel tradițiilor pedagogice din „perfidul Albion”. A aruncat asupra americanilor „o privire britanică, nu americană”. De aceea pedagogii americani n-au acceptat indiferenți, ci i-au respins cu iritare criticile virulente. I-au reproșat că a analizat numai curriculumul tradițional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
importante practici educaționale contemporane pentru a afla în ce constă capacitatea teoriei curriculumului de a ajuta această sensibilitate umană să-și înțeleagă propria aventură. Nivelul personal al textului este o reflectare a căutărilor autorului prin barbaria și mizeria constrângerilor școlare tipice, ce l-au istovit vreme de nouă ani și, apoi, printre „vocile puternice și atractive” ale academiei la care a luat parte în calitate de cititor; dar ca un cititor care și-a întărit vocea proprie și nu și-a pierdut-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
populației, rezultate ale alegerilor, schimbări ale administrației federale și/sau statale, schisme politice și ideologice, campanii de presiune ale diverselor grupuri (asociații, ligi, sindicate etc.)195. Kingdon (1984) a botezat - cu umor - imaginea pe care o creează cele trei fenomene tipice „supa primordială a politicilor” (policy primeval soup), ea reflectând cât se poate de exact modul de a face politică în societatea democratică americană 196. Dar există și în România o primeval soup - ce-i drept, ceva mai originală. Însă cercetarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instituții ale Statelor Unite cu specific internațional 211. Dar nu toată lumea a îmbrățișat cu entuziasm perspectiva globalistă și nu toți cred că unificarea omenirii este calea cea bună și salvatoare. Există antiglobaliștii, care se opun cu vehemență acestei opțiuni. Un caz tipic este Gary H. Kah, a cărui lucrare En Route to Global Occupation: A High-ranking Government Liaison Exposes the Secret Agenda for World Unification (1991) s-a bucurat de un enorm succes la public 212 - nu numai datorită caracterului „senzaționalist”, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se integrează într-un grup profesional nou și care are propriile valori și obiective-fantomă. Când un student se pregătește într-o profesie nu pentru a-și împlini vocația, ci datorită prestigiului profesiei respective, el urmează un curriculum-fantomă, secret. (Este cazul tipic al studentului de la Medicină căruia nu îi place profesia de medic, ci prestigiul ei social și... financiar!; însă toți studenții de la Medicină declară că visează să fie „salvatori de oameni” și „luptători împotriva suferinței”, deși acest lucru nu este valabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
probleme sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme sociocognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se vor familiariza cu sistemul de control în care s-au format. Obișnuința și instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire a acțiunii se realizează prin controlul social, care acționează ca sistem normativ instituit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la munca ideologică, să-i lămurească și să-i îndrume pe alții. Câtă încredere! Toate acestea, susține Bukovski, „modifică psihologia oamenilor” și îi obișnuiește „să fie supuși”, ba chiar să se simtă vinovați în fața statului. „Era ascunsă aici o filosofie tipică a ordinii, a puterii statale... Nimeni nu-ți pretinde să iubești puterea sau să crezi în ea, e suficient să te temi de ea, să-i fii supus, să-ți îndeplinești norma, să ridici mâna în adunări, să aprobi unanim
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și îndelungată (a căror achiziție masivă fusese, în anii ’60 și ’70, un indiciu al bunăstării, amplu exploatat din punct de vedere politic) și rarefierea accelerată a produselor alimentare de primă necesitate au dat naștere unui sistem de relații sociale tipic pentru orice epocă de penurie, ale cărui principii de funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la bunuri și servicii, traficul de influență, abuzul de funcție, recompensa în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
șoc emoțional duce la reacția de abandon (Diel,1985). În concluzie, teroarea presupune părăsirea confruntării, căci persoana nu încearcă nici să se bată, nici să se îndepărteze de pericol, depunând, practic, armele. Or, această atitudine nu pare să caracterizeze comportamentul tipic în fața pericolului foamei. Poate în mai mare măsură frigul impune o anumită pasivitate, dar mai ales în condițiile în care se poate obține o situație care oferă un anumit confort termic. De exemplu, statul în pat, învelit, tinde spre așa ceva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu ducă la anularea totală a pericolelor, situație în care persoana riscă să se expună prea mult. În concluzie, frica de zi cu zi din ultima perioadă a regimului comunist, deși cumva limitată în proporții, era o formă de teroare tipică pentru sistemul totalitar, putând avea consecințe grave. Prezența sa este de regăsit la nivel individual, subiectiv, ca o formă de trăire tipică. Dar acceptarea capătă mai mult sens prin luarea în considerare a contextului social deosebit al acelei perioade istorice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu zi din ultima perioadă a regimului comunist, deși cumva limitată în proporții, era o formă de teroare tipică pentru sistemul totalitar, putând avea consecințe grave. Prezența sa este de regăsit la nivel individual, subiectiv, ca o formă de trăire tipică. Dar acceptarea capătă mai mult sens prin luarea în considerare a contextului social deosebit al acelei perioade istorice. Căci fenomenele psihice colective nu pot fi înțelese fără o astfel de raportare la caracteristicile sociale. Referințe bibliografice Arendt, H. (1972), Les
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zeflemitor față de „materialele” care descriau vizite, rapoarte la conferințe, planuri de producție, constată, în fine, că trăia într-un univers caracterizat prin „constrângerea de a minți pentru a nu avea probleme”. Am numit această biografie „normală” pentru că reprezintă o existență tipică pentru o mare parte a populației, minus „trezirea” târzie, posibilă doar în cazul celor care au avut șansa continuării instrucției. b) În categoria biografiilor marcate am inclus acele traiectorii care au fost frânte, deviate, uneori distruse sub tăvălugul sistemului. Iată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poliție politică nu poate fi probată nici măcar ca intenție: recrutarea rămâne formală și singurul beneficiu al Securității de pe urma unui astfel de colaborator e unul pur statistic. Nu așa stau lucrurile cu sursa care, după „Angajament”, semnează și note informative. Turnătorul tipic, demonizat deopotrivă de discursul politic și de folclorul civic, nu e deloc un personaj inventat, o ficțiune a imaginarului postrevoluționar. De cele mai multe ori, e un tip „cumsecade”, obedient față de autorități, pe care nu le suspectează niciodată și față de care-și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-și ține promisiunile cu sentimentul datoriei împlinite. Nu are scrupule când își toarnă rudele, prietenii sau colegii pentru că nu se îndoiește de „justețea” politicii oficiale și e mai degrabă flatat de atenția pe care i-o acordă „organele” statului. Informatorul tipic e receptiv, punctual la întâlniri, discret și conștiincios, un cetățean de nădejde cu care ofițerul ajunge să lege dacă nu o camaraderie discretă, măcar o complicitate plină de simpatie. Unii ofițeri își felicitau informatorii de ziua lor, le dăruiau mici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obicei disprețuiți și nu le este acordat prea mult respect. De asemenea, atunci când sunt străini, ei sunt considerați reprezentativi pentru națiunea sau grupul din care provin 16. Pentru turiștii orientați spre gospodărie existau puțin timp și puține resurse pentru activități tipice turiștilor obișnuiți. Călătoria în Ungaria, deși învestită cu mult afect și multe semnificații, era foarte rutinizată. Totuși, după ce își vindeau marfa, sau chiar până să o termine, ei se mai „întrețineau” cu o bere („bună”) sau cu Coca-Cola. Forma maximă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care mergea i-a sugerat să cumpere de la farmaciile din Ungaria materialul dentar care nu se găsea în România. Nesiguranța asociată cumpărării produselor pentru cei care se angajau în micul trafic era mare. Spre deosebire de nesiguranța provocată de lipsa informațiilor utile, tipică pentru turiștii din Europa de Est care călătoreau în străinătate, cei ce practicau turismul pentru comerț aveau destule informații despre drumuri, locuri, prețuri și, în general, despre contextul relevant pentru ei din Ungaria. În schimb, pentru ei nesiguranța apărea în legătură cu cantitatea limitată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am folosit o definiție mai detaliată a consumului: „selectarea, cumpărarea, folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la orice produs sau serviciu” (Campbell, 1995, p. 102), și am observat că existau câteva elemente-cheie care defineau cultura penuriei în socialism. Comportamente și manifestări tipice ale acestei „culturi” erau nesiguranța privind posibilitatea de a cumpăra bunurile sau calitatea lor, înclinația de a se autoimpune raționalizări pentru produsele alimentare rare sau folosirea lor doar la ocazii speciale. Repararea bunurilor care nu erau ușor de găsit (cum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-adevăr astfel, atunci cazul Dobre este emblematic pentru acțiunea de spălare a creierului, care a izbutit, la nivelul maselor, în România comunistă. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, schimbă baricada. Dobre a dovedit tipica „obediență de robot” pe care a mizat regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așa ceva avea să se petreacă în cadrul fenomenului Piața Universității 1990, pe care însă minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, aceasta fiind numită adesea astfel în timpul interogatoriilor; termenul răscoală spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale până
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
continue în mod organizat în zilele următoare, după ce Securitatea și miliția ar fi concretizat identificarea principalilor protestatari. Până când arestările au fost încheiate, aparatul de propagandă nu a funcționat în gol, ci a inițiat celebrele ședințe de înfierare, în cel mai tipic stil stalinist al anilor ’50. În cadrul ședințelor de partid care au fost inițiate încă din 15 noiembrie și care vor fi reluate pe tot parcursul lunii, apoi inclusiv în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați ca „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]