32,454 matches
-
râde, de gâdilat și de bucuria că îți poți strânge iubitul în brațe, seara, după ce el îți va scrie un poem pe un carnețel verde ca iarba, pe eticheta căruia scrie made in china. cojire șase în al doilea loc: toamna îndepărtează frunzele de copaci, ploaia de nori, sufletele de suflete, gâzuțele de firele lor de iarbă, gurița ta scoate dimineața aburi, ești minunată, faci vrăji bune, ești ultima vorbitoare de kusunda din lume, speri să aduci pe lume un copil
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de la început a fost cuvântul. ești tristă s-au prăbușit atomii de hidrogen peste privirea ta verde, țâșnind din ochii căprui atomii de carbon peste povestea noastră din beijing, unde oxigenul lua forme de dansatori pe străzi ultimele stive de toamnă, ruginii și cu miros proaspăt de apă ne întâmpinau magaziile de vată de zahăr își rupeau ușile prin zâmbetul tău. am trăit tot cu tine și nu pot adulmeca tristețea ta liniștit în ciuda oamenilor de zăpadă deghizați în pinguini a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
deschiderea nemilos de scurtă a ușilor, mișcări, fără să disting fețe îmi amintesc lucruri mici, ca niște jucării, trăite cu tine mâncatul secundelor dulci cu bețișoare de lemn plimbarea pe chang an, ca pe un covor fermecat, sub soarele de toamnă ca o căpșună acoperit cu frișcă de nor pietrele semiprețioase din piața mătăsii, transformate în mici lumi colorate de zâmbete și atingeri golul adânc din spatele pieptului, senzația de prăbușire, din care ne salvam în fiecare zi, unul pe celălalt lacrimile
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la creșterea siguranței la frontiera româno-iugoslavă. Efectul acestor instrucțiuni a fost resimțit și la nivel financiar, fiind necesară creșterea cheltuielilor în investițiile necesare pentru a construi o serie de proiecte destinate apărării la granița cu RPFI. De asemenea, începând din toamna anului 1948 importante suprafețe de teren din apropierea graniței au fost transferate în proprietatea Ministerului Apărării Naționale. Iar pentru creșterea influenței politicului în armată, s-au luat măsuri de politizare a armatei, prin includerea unor membri activi ai Partidului Muncitoresc Român
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
privit cu deosebită satisfacție prevederile cu caracter economic și posibilitățile încheierii unor acorduri vizând schimburile comerciale, comunicațiile feroviare, fluviale și aeriene; în privința mențiunilor despre posibilitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier, acestea au fost primite cu un deosebit entuziasm. În toamna anului 1956, la Orșova s-au întâlnit delegațiile celor două state vecine, întâlnire în care părțile s-au informat reciproc asupra studiilor existente privind amenajarea sectorului Dunării la Porțile de Fier, s-a discutat ipoteza constituirii unei comisii mixte româno-iugoslave
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-a întins pe o perioadă de un an, până în aprilie 1967.275 La fel avea să se efectueze lucrările și la fundația barajului deversor, care vor începe în toamna anului 1969, cu specificația că atunci când s-a lansat atacul împotriva Dunării pentru a putea opri curgerea apei, viteza acesteia era mult mai mare.276 La aceste lucrări a fost necesară prezenta minerilor specializați în înaintarea-n stâncă; ei și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de 16,6 metri; iar dimensiunile camerei de ecluzare sunt:282 lungimea utilă 310 metri; lățimea utilă 34 metri; adâncimea la prag 4,5 metri. De la Leningrad s-au adus apoi primele 3 turbine, a căror montare a început în toamna anului 1969; celelalte 3 turbine au fost realizate în România. În anul 1968 la Uzina de Mașini Grele din București (UMGB) s-a construit primul rotor al mării turbine de fabricație românească, ce va fi montat apoi la Porțile de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
făcut prin apel la naționalismul arab.297 Aceste manevre au precipitat evenimentele în zona Suezului, prin aceea că Anglia și Franța au căutat să evite pierderea controlului asupra canalului și în acest scop ele au trimis trupe în Egipt în toamna anului 1956. Nefiind însă susținute de SUA, cele două țări la avertismentul venit din partea URSS și la presiunile venite din partea Washingtonului, au oprit atacul împotriva Egiptului.298 Criză Suezului distrusese astfel statutul de Mari Puteri al Mării Britanii și Franței
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
nici dormi ca mai-nainte. IERONIM: Sunt trist, mamă, că toate-n jur îmi par neîmplinite. Noaptea înghite lumina zilei în neguri și-ntuneric; zorile alungă pe celălalt tărâm Luna cea gânditoare; peste fetele și feciorii frumoși ca primăvara vine toamna și iarna anilor și-i gârbovește... MAMA: Eu îți știu leacul, dragu' mamei: ți-a venit vremea să te însori. Dacă din câte fete sunt în sat nu-ți place niciuna, du-te și încearcă a peți fata împăratului. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai face gloata? Bre, bre, mă uitam mai ieri la fiică-ta, Florica, era la fântână cu donița; bre, a crescut ca din apă! Și-i frumușică foc. Măi Dănilă, da' cam câți ani să aibă? DĂNILĂ: Apoi, bădie, la toamnă să tot aibă 11. Dacă nu 12... ISPAS: Așa? Tare bine! Zicea alde nevastă-mea, poate că n-ar strica să-ți mai ușurăm casa de-o gură care cere de mâncare, și să vină Florica la noi s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gănsac? Acuma, pe căldurile astea, așa-i? Carne-mi trebuie la reumatismele mele, fie pe capul dușmanilor! Abia îmi pot trage sufletul, și doar dacă, dimineața, mestec un covrig, acolo. În rest, o cană cu apă, și-aștept răcorile din toamnă. Află de la mine, așa să faci și dumneata dacă nu vrei să mori cu zile. Auzi! Auzi! Dacă-i așa de grozav gănsacul, de ce nu-l mănăncă dumnealui, cu nevastă și copii? Sigur, mănăncă tu, Marcule, carne grasă de gănsac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-l leg c-o curelușă și să-l scot la promenada în fiecare dimineață, să nu se bolnăvească de plictis! Sigur, că altă treabă n-am! Ori poate să tocmesc pe cineva să-i poarte grijă dumnealui, gănsacului, pănă la toamnă, doar banii stau la mine grămezi-grămezi, și numai ce-mi bat capul cum să scap de dânșii. Foarte mulțumesc de-așa ofertă! DĂNILĂ: Fie, jupân Marcule, că bine le zici! Tot să te-asculte omul! Dac-o ții tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale, cu părul ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de căprioară tânără, cu glas mângâietor... Domnița Dana! DANA (intră, la fel ca Ana) PRICINĂ (tot mohorât): Hm... da... Treci lângă soră-ta. (Dana trece) LINGUȘITORUL: Fiica cea mică a Măriei Sale, cu părul bălai ca lumina primăverii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și-l îngroapă-n sânu-i mut veșnica Natură. F3: Vara trece. Pe cărări frunza-n codru sună... B3: Trec cernite înserări... F4: Nopți adânci, cu lună... B1: Iar când norii-văluiesc alba nopții Doamnă, peste groapa lui pornesc vânturi lungi, de toamnă... * B2: Frumoasă ești, pădurea mea, când umbra-i încă rară și printre crengi adie-abia un vânt de primăvară... Când, de sub frunze moarte, ies, la umbră, viorele, iar eu străbat huceagul des cu gândurile mele. Când strălucesc sub rouă grea cărări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și ghimpos și cu țărână; la plecare, să-l ții falnic într-o mână, dar, cu vremea, desfoiat, să-ți pară greu și, la urmă, să mi-l dai să-l duc tot eu... * F2: Întârziată fără vreme se plimbă Toamna prin grădini, cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Și cum abia plutește-n mers, ca o marchiză, de parcă-ntregul univers privește-n urmă-i cu surpriză, un liliac, nedumerit de-alura ei de domnișoară, s-a-ngălbenit, s-a zăpăcit și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se strâng... F1: Lumea-ntreagă doarme... F4: Streșinile plâng. * B1: Dormi, iubire dulce... B2: Numai eu întârzii, singur, pe cărare, farmecul acestei clipe trecătoare. Gândurile mele vin să te deștepte, din pridvorul tainic să cobori pe trepte; să cobori în toamna limpede și rece și, visând cu mine clipa care trece, să-mi sporești tristețea ceasului târziu când, străin de tine, sufletu-mi pustiu va porni zadarnic, rătăcind pe drum, să sărute urma pașilor de-acum. * B3: O, e-atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și a luat-o la fugă. Și omul a rămas cu blana în mână. Omul presupunea logic că, fără blană, vulpoiul n-a mai supraviețuit mult. O fi murit de frig, săracul, zicea. Mai ales că povestea se petrece spre toamnă când a căzut deja bruma. Câmpina ca o sală de lectură Orașul se citește. Orașul e ceva care trebuie citit. De-aia nu mai avem timp de irosit pe cărți. Pentru că lectura orașului ne solicită la maximum. Ne epuizează. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ușa bucătăriei de vară. Păi are și de ce - i-a răspuns Costăchel mândru. O dată începe nepot-su școala, nu?... Bună dimineța, nașule! Sărut mâna, nașă! a grăit Costăchel din poartă. Bună dimineața! au răspuns bătrânii, cu ochii scăldați în aurul toamnei. Îndată sunt gata, numai să-mi șterg ghetele, că de când nu le-am încălțat... s-a așezat colbul de un deget pe ele - a răspuns învățătorul privirii întrebătoare a lui Costăchel. Între timp, au ajuns și Măriuca cu ceilalți. Învățătorul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să-i aducă la ascultare pe săteni, lipsindu-i de sămănța de porumb. „Ia te uită dom’le ce sunt în stare netrebnicii! Dacă nu pot altfel, vor să-i flămânzească pe oameni. Dacă nu-i sămânța bună, apoi la toamnă iar adunăm doar două-trei coșărci de ciocălăi și restul ciocleji. Bună treabă, n am ce spune. Da’ lasă că o scoatem noi la capăt. Vorba ceea: „Nu mor caii când vor câinii... Ajuns la primărie, a intrat ca o furtună
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
înhămat armăsarul la sanie. Un pui de ger întărise omătul, care, de câteva zile încoace, pornise să se topească. Zamfiră, dacă întreabă careva unde sunt, îi spui că îs la pădure, să aduc un ster de lemne rămas acolo din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre! Lasă, că mi-am făcut eu socotelile de asară. Drum bun, Dumitre, și ai grijă cum treci gârla la Păscării, că s-o fi adunat apă multă de la omăt. Rămâi sănătoasă, Zamfiră. Hai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
voi. Ehei! Ce n-aș da eu să mai fiu odată tânăr! Mergeți sănătoși și pupați-i pe cei dragi din partea noastră - a vorbit bătrânul, pornind cu pași mărunți să-și conducă copiii, cum îi plăcea să le spună... Nici o toamnă parcă nu pornise cu o lumină așa de aurie și blândă. În amurgul purpuriu, satul părea pudrat cu pulbere de jar... Moș Dumitre - i s-a adresa Costăchel moșneagului - matale ai mai prins așa o frumusețe de toamnă? Uite colo
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
spună... Nici o toamnă parcă nu pornise cu o lumină așa de aurie și blândă. În amurgul purpuriu, satul părea pudrat cu pulbere de jar... Moș Dumitre - i s-a adresa Costăchel moșneagului - matale ai mai prins așa o frumusețe de toamnă? Uite colo, în zariștea Ponoarelor, parcă ar fi gura unui vulcan. Moș Dumitru Carpen, care tocmai se întorcea din Coșcovea, a pus mâna streașină la ochi și a lăsat privirea să soarbă întreaga minune a înserării. Jarul de pe creasta Ponoarelor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-și apoi mustața cu dosul palmei și trăgându și pălăria mai pe ochi și-a rostit gândul cu voce tare. Multe oi fi văzut eu la viața mea și multe nu le-oi fi văzut, da’ așa un început de toamnă ca aista și așa un asfințit parcă n-am apucat. Prea îi ca în Rai și tare mă tem că nu-i a bună... Abia mâine începe toamna, după calendar, dar vremea se arată ca în miezul ei. Da’ ce
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și multe nu le-oi fi văzut, da’ așa un început de toamnă ca aista și așa un asfințit parcă n-am apucat. Prea îi ca în Rai și tare mă tem că nu-i a bună... Abia mâine începe toamna, după calendar, dar vremea se arată ca în miezul ei. Da’ ce știm noi păcătoșii ce vrea să ne arate Dumnezeu cu așa un început de toamnă? Nu știm ce ne aduce ziua de mâine, d-apoi despre așa o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Rai și tare mă tem că nu-i a bună... Abia mâine începe toamna, după calendar, dar vremea se arată ca în miezul ei. Da’ ce știm noi păcătoșii ce vrea să ne arate Dumnezeu cu așa un început de toamnă? Nu știm ce ne aduce ziua de mâine, d-apoi despre așa o minune dumnezeiască... Am să-l mai întreb pe Țâdulă, poate a ști el ceva, că toată ziua buchisește în ceaslovul ceala de Gromovnic. Ei, dacă trăia tata
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]