158,017 matches
-
în jurul lui este o lume întreagă, o lume bogată și indiferentă la micile noastre mizerii, în care întrezăresc silueta uscățivă a lui Macedonski și poate pe cea a lui Iuliu Cezar Săvescu. Din timp în timp, el consimte să ne trimită un mesaj că nu ne-a uitat, un vers din Rumi sau Hafez zgîriat pe o frunză de eucalipt; de ce nu ne-a uitat, nu înțeleg. Djalal ud-Din Rumi, Trei parabole din "poemul spiritual", traducere din limba persană, prefață și
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
ocolit. Lamentabila despărțire de Paler Săptămîna trecută cinci aleși ai patriei au dat o fugă la Saddam Hussein fără ca Parlamentul să le fi dat încuviințarea. Trei dintre ei, de la PRM, aveau încuviințarea șefului lor. Acesta a pretins că i-a trimis la Bagdad pe urmele datoriilor Irakului față de România. CVTudor putea la fel de bine să declare că i-a trimis și după tezaurul României aflat la Moscova, fiindcă ar fi fost același lucru. Datoriile dintre țări nu se rezolvă ca nota de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
fără ca Parlamentul să le fi dat încuviințarea. Trei dintre ei, de la PRM, aveau încuviințarea șefului lor. Acesta a pretins că i-a trimis la Bagdad pe urmele datoriilor Irakului față de România. CVTudor putea la fel de bine să declare că i-a trimis și după tezaurul României aflat la Moscova, fiindcă ar fi fost același lucru. Datoriile dintre țări nu se rezolvă ca nota de plată la restaurantul Select, trimițînd trei băieți să stingă diferendul. Însă împreună cu recuperatorii peremiști s-au dus în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
datoriilor Irakului față de România. CVTudor putea la fel de bine să declare că i-a trimis și după tezaurul României aflat la Moscova, fiindcă ar fi fost același lucru. Datoriile dintre țări nu se rezolvă ca nota de plată la restaurantul Select, trimițînd trei băieți să stingă diferendul. Însă împreună cu recuperatorii peremiști s-au dus în această vizită la Bagdad și doi parlamentari ai PDSR. Întrebat ce caută acolo membrii partidului său, Adrian Năstase mai întîi a spus că nu știe și că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
a silei. Aceasta, de altminteri, putea fi cultivată încă mai din timp, din lunga perioadă a magazinelor pustii. Spre deceniul potopului de mărfuri ne îndreptam, e drept cu oarecare încetineală, cu numai o săptămână înainte ca echipa morții să fie trimisă la Târgoviște (de cine oare?) ca să curme activitățile în această direcție ale cuplului Ceaușescu. Adversari și ei ai proprietății, dar cu fatale inconsecvențe - un milion și mai bine de apartamente construite, date cu chirie și apoi oferite spre vânzare. A
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
ar fi trebuit să ne întoarcem prin Stockholm, însă neavând resursele necesare... Atunci, bunul nostru amic ne spusese că, la întoarcerea noastră de la Rovaniemi, și trecând neapărat prin Turku, de unde se lua vasul spre Danemarca și R.D.G., ne va fi trimis el din timp la banca din Turku un număr de mărci finlandeze ca să putem face față măcar unei nopți la un hotel din capitala Suediei-surori. Ajungând noi la Rovaniemi, uitaserăm de făgăduiala lui... uite, că nu-mi vine în minte
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
Un oraș animat, plăcut, mai simpatic decât Helsinki cel cu "aerul slav". Când, plimbându-ne pe una din străzile centrale - până la plecare, mai aveam vreo cinci ore, se pleca seara, - deodată îmi veni în gând promisiunea traducătorului că ne va trimite ceva mărci la Turku să putem vedea și Stockholm-ul. Drept să spun, ca și prietenul Bălăiță, nici eu nu crezusem că amicul finlandez se va ține de cuvânt... Totuși, cu perseverența precum și cu încrederea pe care o mai păstrez și
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
-l după mine pe Bălăiță, intrarăm în banca din centru. A ținut, nici un minut. Fără nici o birocrație. La fel ca voiajurile pe căile ferate. Arătând pașapoartele... (mă și mirasem că trebuise să le mai arătăm!) primirăm, pe loc, fiecare, sumele trimise pentru noi de la Helsinki. Nu l-am mai văzut de atunci pe bunul nostru samaritean, oricât am vrut să ne achităm de împrumutul făcut cu atâta dărnicie. Astfel, avurăm prilejul de a vedea capitala Suediei. Nu mai repet experiența suedeză
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
e redacția, de vină sînt colaboratorii. Nici scriitorii români din Israel nu vin cu observații mult mai consistente. Am reținut totuși cîte ceva din lunga intervenție a lui Leon Volovici și din aceea foarte scurtă a lui Al. Mirodan. Îi trimitem pe cititorii noștri la sursă. Spațiul nu ne îngăduie să cităm, oricît am dori. Deși ne previne că subiectul de discuție pe care Vatra și l-a propus este limitat (am văzut la ce), Al. Cistelecan însuși se referă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
în Est" și îl ruga pe ambasador să încunoștiințeze la locurile cuvenite noua doleanță a guvernului României. Iar de Weck se interesa mult de soarta evreilor, primind asigurări, dar era neputincios să abroge decizia furioasă a dictatorului de a-l trimite pe W. Filderman în Transnistria, ca pedeapsă că acesta a îndrăznit, într-un memoriu, să demonstreze că evreii nu mai au de unde procura imensa sumă ce li se impusese. Reîntors dintr-o vacanță în Elveția, de Weck îl informa pe
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
de orice, un document extrem de valoros, de o incontestabilă autenticitate umană și seriozitate, asupra celor două mari flageluri, Holocaustul împotriva evreilor și teroarea comunistă îndreptată împotriva tuturor, inclusiv a propriilor aderenți. Deci la 20 de ani Gall este arestat și trimis la Închisoarea din Caransebeș. Datorită, pe de o parte, acțiunilor organizatorice ale celulei comuniste ilegale condusă de activiști din rîndul cărora vor fi recrutați mai tîrziu diriguitorii țării, inclusiv Gheorghiu-Dej și Ceaușescu, și, pe de altă parte, noii conduceri relativ
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
Constantin Țoiu Astfel se numește articolul pe care mi l-au trimis anul trecut de Crăciun primarul municipiului Urziceni, Niculae Diculescu, inginer, și Alexandru Buleandră, profesor, responsabilul de număr al publicației locale intitulată Magazin de Urziceni. Fiind născut în urbea lor, nu de mult ridicată la rangul de Municipiu, datorită hărniciei, și
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
protestat, amintindu-i că muză mea e umoristica. Dar nu am avut încotro. Am scris cartea care s-a numit „Șarpele și cupă"...Avea cam multe îndrăzneli pentru acea vreme, umorul e întotdeauna riscant. Mă temeam cumva prudent și... am trimis-o la Junimea. Nu lui Iacoban, care era directorul editurii, ci simplu pe adresa oficială. Nu vroiam protecție, trebuia să-mi dovedesc mie că șunt publicabil. Mai apoi am realizat că, de fapt, riscul principal și-l luase „Junimea"... M.R.I.
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
clauză națiunii favorizate, autoritatie m-au arestat. Atunci s-au îndepărtat de mine și de familia mea mulți prieteni. Alții, în schimb, puțini, s-au „verificat". Poetul Lucian Valea și-a riscat „slujba” aparindu-ma la proces. Mircea Radu Iacoban a trimis o caracterizare pozitivă care, de pe poziția ocupată atunci de el, a imblanzit instanță...În particular, a considerat și el că puțină pușcărie este un mare noroc pentru un scriitor. Eram de mulți ani în Israel cînd, cum, necum, MRI (cu
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
alte cîteva volume care au văzut lumina tiparului în România și în Israel, prietenii m-au convins să-mi adun aforismele risipite prin reviste și ziare, pe cele mai bune desigur, si sa le public într-o carte. I-am trimis textele lui MRI la Iași. Pe internet! Șunt, cu siguranta singurul scriitor de limbă română din Israel care și-a văzut cartea editata, fără să se fi deplasat din camera lui. „Înger cu coarne” a apărut tot la Iași, cu
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
de M.R.Iacoban. Obiectivă, cred eu, si prieteneasca, șunt sigur. A scris despre cartea mea în publicațiile românești și i-a făcut loc, articolului, în volumul „Printre cărți". Viețile noastre șunt paralele dar, iată, se și intersectează... Încerc să-i trimit o urare mediteraniană: să se bucure de sănătate, că-i mai buna decat toate. Și să rămînă acelaș nepotolit, neobosit, veșnic adolescent pe care îl știu eu de o viață.
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
titlul de Sfânt Părinte l-a acordat Biserica numai acelor scriitori bisericești, care au demonstrat că învățătura ce o propovăduiesc o au prin inspirația Duhului Sfânt, pe Care l-a promis Domnul Apostolilor când le-a făgăduit că le va trimite pe Duhul Sfânt (In., 15, 16), Care îi va povățui și-i va învăța tot adevărul, împărtășindu-le învățătura lui Hristos, a Cuvântului divin, Cel ce este cu ei până la sfârșitul veacurilor. De trimiterea Duhului Sfânt i-a asigurat Domnul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
credința Părinților, aceasta este credința Apostolilor. Noi toți așa credem, așa cred toți ortodocșii (...)27. Dintre nenumărate astfel de mărturii sinodale, o mai redăm pe aceea a episcopilor adunați la sinodul de la Rimini, care au alcătuit o scrisoare și au trimis-o împăratului Constanțiu, în care, printre altele, precizau: (...) rugăm stăruitor bunătatea ta să primești cu auzul ascuțit (atenție) și cu privirea liniștită (bunăvoință) pe delegații noștri și să nu lași nicidecum să se introducă ceva nou spre ocara celor ce
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
gândirea în categoriile filosofice și științifice ale epocii lor. Cu alte cuvinte, ei au fost teologi ai epocii lor, atât în ce privește fondul problemelor abordate, cât și în ce privește sistemul conceptual și verbal pe care l-au folosit. Prin ceea ce scriu, Părinții trimit nu la rodul gândirii proprii, ci la ceea ce li se descoperă. Aceasta nu înseamnă că personalitatea lor e subordonată, anulată, ci ea primește valența de purtătoare a unui adevăr care o depășește. Neîncadrându-se în categoria auctorială, a operei, ci
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
articolului. E cinstit să recunosc totodată că n-am dat atenția cuvenită intervenției d-lui Rusu, parcurgînd-o în grabă. E un paradox la mijloc. Tocmai textele aparținînd unor oameni pe care-i cunosc bine le citesc superficial înainte de a le trimite la tipar și le reiau pe îndelete cînd am în mînă numărul de revistă. Cu necunoscuții, sînt vigilent din capul locului! Nu e un motiv de laudă, dar așa se întîmplă. Pe profesorul de la Aix-en-Provence și pe soția sa, Aurelia
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
ei, aidoma celor transcendente. * Un ilustru profesor, creator al unei "Școli literare" clujene, recent decedat, are parte, pe drept cuvînt, de numeroase și ample panegirice (eu însumi am scris nu o dată despre cărțile sale, de așa manieră încît mi-a trimis epistole de mulțumire). Doar o postură nu i se prea potrivește: cea de victimă, exceptînd nefericita aventură a amînării editării unui Dicționar, fapt care, totuși, nu l-a exclus din învățămîntul universitar, nu i-a interzis multiplele deplasări peste hotare
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
simplificator, cam reductiv - recurge frecvent la ipoteze despre "nea Gheorghe". E chiar amuzant că, la o încercare de cercetare în Internet, motorul de căutare Google furnizează nu mai puțin de 47 rezultate pentru "nea Gheorghe". E drept, multe dintre ele trimit la personajele tipice din foarte numeroasele arhive de bancuri românești. Restul provin din editoriale și cronici politice. Mi se pare interesant de văzut care sînt contextele tipice ale aparițiilor numelui. Desigur, omul simplu e pus în opoziție cu politicienii: "Politicienii
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
exploatează neremunerîndu-i pentru munca depusă și însușindu-și, cu japca, merite și premii care, de fapt, nu sînt rodul ostenelilor sale. Poziția sa e, acum, mult șubrezită în concurență cu istoria veritabilă și se luptă disperat să revină la putere, trimițînd note de informare șefului său Leonte Răutu. Dar acesta din urmă, hîrșit în munca de partid în domeniul propagandei, nu mai putea face mai mult decît să temporizeze unele inițiative, știind bine că Gheorghiu-Dej încerca o liberalizare a domeniului. De
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Secolul al XX-lea ar continua cu Marcel Pauker, soțul Anei Pauker (denunțat de ea), Cristian Racovski (născut în Bulgaria, cetățean român, unul din liderii Partidului Socialist Român, devenit apoi prim secretar al Republicii Ucraina), Bodnăraș, Valter Roman, Karl Radek (trimis în Germania de Komintern pentru a destabiliza Republica de la Weimar și declanșarea revoluției, ajutat de Karl Liebknecht, Rosa Luxemburg, Franz Mehring), Bèla Kun și Mathias Rakosi în Ungaria, Gheorghi Dimitrov în Bulgaria, Manuilski și Maurice Thorez în Franța, Palmiro Togliatti
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
redacție, Ștefan Agopian, Tudor Octavian și, parțial, Cornel Ivanciuc (acesta din urmă indecis între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie ce pot. Surpriza a fost secțiunea ultimă din cuprins - o selecție din textele trimise de cititori pentru concursul literar cu tema România viitoare. Academicienii cațavenci ne îndeamnă să votăm pentru unul din cei cinci premiați - Șerban Damian, Mihai-Alexandru Găinușă, Radu Pavel Gheo, Maria Sârbu și Mihai Stoica - lucru dificil, pentru că atît ei, cît și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]