7,094 matches
-
vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a fost construit un trotuar, barăcile au fost ridicate, terenul a fost gazonat și împrejmuit cu grilaj de fier. Lucrările au fost dictate atât din rațiuni estetice, cât și sanitare. Având o poziție centrală, spațiul fusese până atunci „loc de dejugare pentru căruțele ce veneau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
municipal de arhitectură și antreprenorii de cinematografe au izbucnit conflicte generate de încălcarea dispozițiilor articolului 40 din regulamentul de construcții al orașului. Din dorința de a atrage un public cât mai numeros, patronii sălilor de cinematograf obișnuiau „să așeze pe trotuare fotografii-reclamă, inestetice și incomode, împiedicând astfel circulația locuitorilor”. Fără a ține seama de somațiile verbale făcute de reprezentanții primăriei, antreprenorii băcăuani au continuat „să încalce dispozițiile regulamentare”, motivați în special de gratuitatea acestui tip de reclamă. În perioada anilor ’30
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe lângă cele două oaze de verdeață evocate mai sus, mai exista și părculețul din fața stației CFR Vaslui ce avea să fie desființat târziu, la începutul anilor ’80. Dacă mai contabilizăm și copacii de diferite esențe ce străjuiau străzile pe ambele trotuare precum și scuarele plantate cu flori și gazon, atunci ne putem crea o imagine despre ce a fost cândva. Desigur, în Vasluiul anului 1966 nu erau decât câteva autoturisme (și acelea ale instituțiilor politice și publice), precum și un număr foarte mic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu entuziasm la aceste „apeluri” ale partidului comunist. deoarece nu se câștiga niciun bănuț! Potrivit documentului din care cităm, Sfatul popular, sau instituția primăriei din zilele noastre, se ocupase îndeaproape de „...acțiunea de întreținere în bună stare a străzilor și trotuarelor, asfaltarea unor trotuare, extinderea spațiilor verzi, construcția unei sere floricole, întreținerea în bune condiții a spațiului de locuit, modernizarea rețelei de iluminat public și alte activități”. La capitolul „spațiu de locuit”, Sfatul popular se baza la acea vreme mai mult
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aceste „apeluri” ale partidului comunist. deoarece nu se câștiga niciun bănuț! Potrivit documentului din care cităm, Sfatul popular, sau instituția primăriei din zilele noastre, se ocupase îndeaproape de „...acțiunea de întreținere în bună stare a străzilor și trotuarelor, asfaltarea unor trotuare, extinderea spațiilor verzi, construcția unei sere floricole, întreținerea în bune condiții a spațiului de locuit, modernizarea rețelei de iluminat public și alte activități”. La capitolul „spațiu de locuit”, Sfatul popular se baza la acea vreme mai mult pe casele naționalizate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
polițienești aspre. În jurul palatului administrativ, dar și al clădirilor miliției județene (unde-și avea sediul și temuta și urâta Securitate) și municipale, fuseseră întinse cordoane de protecție precum și pancarte pe care vasluienii puteau citi următorul avertisment: „Atențiune! Ocoliți! Circulați pe trotuarul celălalt!”. Milițieni înarmați până în dinți patrulau 24 de ore din 24 având misiunea clară de a preîntâmpina orice act ostil regimului. De altfel, pe la noi această măsură a fost inutilă deoarece oamenii nu se gândiseră să se înscrie la rând
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mizeria cumplită din Sabra și Chatil. Ascultă acolo istorisirile despre crimele săvîrșite cu sînge rece împotriva exilaților fără apărare. Apoi îndreaptă-te, șocat și rușinat, spre alte părți ale orașului. Privește standurile cu limonadă, grămezile înalte de cauciucuri sparte pe trotuarele îmbibate cu petrol. Urmărește armata de macarale "second hand" specializate în a demola zi și noapte clădirile sfărîmate și desfigurate, terminînd treaba pe care o începuseră oamenii mascați, înarmați cu bazookas. Urcă pe "zgîrie-norii" de moloz. Ici și colo zărești
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
comercianți fiind amendați pentru că au încălcat această normă. Același lucru este valabil în ceea ce privește curățenia publică, deși este interzis să se arunce pe stradă resturi și gunoaie, în țara noastră imaginea oamenilor care aruncă pachete de țigări, sticle, șervețele direct pe trotuare sau pe drumurile publice este una care face parte din peisajul cotidian obișnuit. Oamenii știu că este interzis să procedezi în felul acesta, dar, întrucât, nu se aplică sancțiuni decât în mod excepțional, această normă nu este respectată în totalitate
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Astfel, în romanul lui Bruckner (1985), termenii scriși cu caractere italice ancorează ficțiunea în lumea indiană. (37) Un majordom cu obrajii ciupiți de vărsat de vînt veni să ne mai dea niște chapati, clătite și un polonic de orez [...]. Pe trotuare, oamenii se spălau la cișmele, pisau trestie de zahăr, reparau rickshaus și biciclete [...]. În minuscule măcelării cu nume scrise în caractere urdu, erau miei și oi cu burțile umflate și înnegrite de muște care bîzîiau [...]. Căutarea "efectului de real" poate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
repeziciune pe suprafața catifelată sau mai degrabă creponată, de un verde uniform...". Aș putea să continui mult și bine cu astfel de exemple, deoarece, practic, în acest fel progresează întregul text. Astfel, cu toate că o pădure virgină, un copil pe un trotuar, într-un oraș mare sau o bătrînă în holul unui hotel nu au nici un fel de legătură, în ce privește spațiul sau timpul (timpul măsurat de orologiu) (sau din punctul de vedere al psihologiei sau al sociologiei), se poate întîmpla totuși ca
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spațiul sau timpul (timpul măsurat de orologiu) (sau din punctul de vedere al psihologiei sau al sociologiei), se poate întîmpla totuși ca: meandrele unei plante să fie răsfirate prin pădure, sfoara cu care băiețelul își trage jucăria ce cade pe trotuarul cu pricina, să se desfacă și să se întindă pe asfaltul șerpuit, gulerul de blană să se desprindă de pe umerii femeii în vîrstă și să descrie pe mocheta roșie o linie curbă în formă de S... Reamintim că am definit
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pod. Traversezi podul, apoi drumul. Mergi tot înainte pînă la al doilea pod. După pod mergi tot înainte și traversezi drumul care-ți apare în cale. După ce traversezi drumul pe care ai luat-o de la primul pod ajungi pe un trotuar. Mergi tot înainte pe trotuar pînă ajungi într-o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Mergi tot înainte pînă la al doilea pod. După pod mergi tot înainte și traversezi drumul care-ți apare în cale. După ce traversezi drumul pe care ai luat-o de la primul pod ajungi pe un trotuar. Mergi tot înainte pe trotuar pînă ajungi într-o parcare mare, la dreapta. Mergi tot așa înainte pe drumul pavat cu dale cenușii. Blocul 333 este la dreapta. Acest tip de secvență are propozițiile sale descriptive ("mică stradă pietonală", "drumul pavat cu dale cenușii") inserate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urma linia evoluției reformatoare și a valorilor umaniste promovate de perestroika lui Gorbaciov i-ar aparține lui. Era în 1988: Bârlădeanu vorbea, reflecta asupra reformei socialismului cu vechiul său prieten Apostol, în timp ce se plimbau pe stradă. Pe partea cealaltă, pe trotuarul de vizavi trecea un agent de Securitate... Apostol ar fi avut atunci ideea neinspirată da a-l contacta pe Siliviu Brucan, în timp ce Bârlădeanu considera că nu erau destui semnatari pentru o eventuală scrisoare și că nu trebuiau periclitați primii pași
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ei apar ca niște privilegiați, ca niște trădători atunci când încearcă sau reușesc să ia drumul exilului... Congresul se încheie. Viața își urmează cursul. Potrivit rarelor reportaje din iarna lui 1989, populația este indiferentă. Pietonilor le este interzis să treacă pe trotuarul din fața Comitetului Central. Fosta piață a Palatului Regal e pustie, circulația fluidă. Ceaușescu este reales în fruntea partidului, în unanimitate. La sfârșitul lui noiembrie, familiile se preocupă deja de pregătirile pentru un Crăciun comunist. O doamnă, profesoară de literatură, își
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de la albul imaculat, la negrul mat, cu inscripții în ebraică, uneori și în românește. De la poartă, urca spre stânga în sus, spre sinagogă, multe grupuri de scări din piatră șlefuită; la sfârșitul fiecărui grup de trepte, se continua cu un trotuar drept, unde, pe dreapta, se afla câte o bancă cu spatar, cioplită dintr-o singură piatră mare. Câteodată, în lunile călduroase, ieșea dintre crăpăturile pietrelor câte o șopârlă verzuie în ape azurii, care mă privea un timp neclintită, pe urmă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de porțelan și cu gumă roșie, care prindea gura sticlei cu un arc din sârmă. Azi nu mai văd așa ceva. M-a mângâiat pe creștet și mi l-a arătat pe tata. Intrarea în cârciumă se făcea direct din șosea, trotuarul avea cam un metru și ceva lățime, după care treceau șinele de tramvai. M-am dus la tata: - Ce-i, mânzule? m-a întrebat. Mâncând covrigul, i-am spus care-i baiul. - Bine, bine, spune-i mamei că vin de cum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cealaltă avea patefonul și plăcile, într-un coș. Eu, la mijloc, între ei, îmbrăcat curățel, cu săndăluțe și ciorapi albi trei sferturi și cu hăinițe noi, cămășuță cu guleraș alb, dantelat, răsfrânt peste reverul hăiniței; mama, în partea interioară a trotuarului, cu damigenuța și cârnații puși într-un paner, înaltă și subțirică, cu părul ei cel blond, lăsat liber să curgă în râuri până la talie, într-o rochie de culoare azurie. Pășeam repede între ei, tata povestea ceva și râdeau amândoi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au urmat trupele germane și române în retragere, mărșăluind pe șoseaua care ducea spre centrul orașului. Noi, copiii, ne urcam pe poarta cea mare de la stradă și ne zgâiam la această oștire, câte șaisprezece, în rânduri drepte, ocupând șoseaua din trotuar în trotuar, ostași cu fețe supte, prăfuiți și sleiți de puteri. Și într-o zi tata primi ordin de la C.F.R. ca în douăzeci și patru de ore să facă bagajele pentru a pleca cu familia în refugiu. Unde? Nimeni nu știa, decât
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trupele germane și române în retragere, mărșăluind pe șoseaua care ducea spre centrul orașului. Noi, copiii, ne urcam pe poarta cea mare de la stradă și ne zgâiam la această oștire, câte șaisprezece, în rânduri drepte, ocupând șoseaua din trotuar în trotuar, ostași cu fețe supte, prăfuiți și sleiți de puteri. Și într-o zi tata primi ordin de la C.F.R. ca în douăzeci și patru de ore să facă bagajele pentru a pleca cu familia în refugiu. Unde? Nimeni nu știa, decât bunul Dumnezeu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noi, flămânzi și slabi ca niște arătări, ne bucuram la fiecare sfârâit. Eram copil și ce mi-a văzut ochii atunci, azi mi se pare că a fost un coșmar. Am văzut oameni morți de foame și de tifos pe trotuarele orașului. Venea o căruță mare, trimisă de la primărie, care-i încărca în ea și-i ducea la cimitir. Cine-și recunoștea mortul, îl lua acasă și-l înmormânta creștinește, cu popă. Dar cei anonimi erau îngropați într-o groapă comună
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care agățam căldările din tablă. Fie arșiță sau frig, desculț, căram câte găleți de apă era nevoie pentru băut, spălat și gătit. Ulița, căci stradă nu era în nici un caz, era o spledoare! Nici tu asfalt, nici tu caldarâm sau trotuar, încât iarna mai putea trece câte o sanie, Dumnezeu avea grijă să niveleze gropile, iar vara sau toamna, dacă mai și ploua, înotam prin noroaie. Ajuns la cișmea, umpleam căldările, le prindeam în cârligele jugului și, orbecăind pe întuneric, pășeam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o ploaie măruntă, deasă și dușmănoasă, din cea mocănească, iar noi, câte opt sau zece în rând, cu valizele pe umeri, mergeam spre gară, cât ți-i strada de lată, încât se opreau și tramvaiele și puținele mașini, iar pe trotuarele ude se strecurau printre trecători gradații cu automatele cu țeavă scurtă. Pe strada Gării, în fața casei noastre, i-am văzut pe ai mei: tata, parcă mai mic, dar cu ochii vii, plini de fericire (el știa unde merg, eu nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înghețate erau pe băț, și dacă nu știți despre ce e vorba, pot să vă spun că sunt fabricate pe niște scândurele, și se ling până dai de vreo așchie. Atunci scândurica poate fi aruncată cu tot cu ambalaj, de obicei pe trotuar, pe carosabil, sau pur și simplu, o lași pe masa la care ai consumat-o pentru a fi luată și dusă de vânt aiurea. Limb! gustă preoteasa din înghețată, după care se uită cercetător spre prietena ei. - Da' te văd
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a lui, nu avea ghinioane, nici treburi pe la ghișeie, și nu-i băga nimeni mâna în buzunar. Pur și simplu stătea în casă și bea, bea și cerea providenței pe un ton imperativ să oprească timpul! Scurt! Străveziu Pășesc pe trotuar și nu-l văd. Cred că e străveziu. Pac, pac, pac, pac... ce pantofi am, dar ce naiba, eu n-am nimic în mine care să mă facă material? De unde vin? De fapt, totul a pornit de la al meu prieten, Papy
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]