5,154 matches
-
asta din familie. - N-o silesc să se mărite! Dacă are noroc, mărite-se, dacănu, e bine și așa! - Perfect, zise Weissmann, va practica iubirea liberă, pentru plăcerea proprie. În afară de Georgeta, Felix și generalul, care pufniră de râs, ceilalți priviră uimiți la Weissmann. Olimpia îndeosebi îl contemplă ca pe un monstru. - Cum, țipă aproape Stănică, să ții fata nemăritată? E o crimă dublă împotriva vigoarei nației și a economiei. Cum, să stea fata sterilă, să piară nația românească, să scadă populația
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o fi dus fata să se plimbe. - Dar ce zice lumea? - Domnule, rea e lumea, pe onoarea mea, nu poți să faciun gest care să nu fie interpretat. Păi, nici eu nu știu ce să mai zic, sunt câteodată coincidențe absurde, care uimesc, care zguduie. (Stănică stinse glasul.) Ți-o spun și eu cum am cumpărat-o. Nu te obligă nimeni să crezi. Ei și? și dacă? ce, numai ea, mă-nțelegi? Felix își stăpâni enervarea. - Ce anume? - Păi, se zice, ești pezevenghi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se miră Pascalopol. Nu l-a supărat nimeni cu nimic! Stănică se bătu pe frunte: - Nu știi că era mai-mai să ia de nevastă pe Georgeta! În același timp, Felix se cobora de sus și intra în sufragerie. Fu foarte uimit când auzi numele Georgetei. - Georgeta voia să se mărite cu Titi? Vezi, asta n-am știut! exclamă Pascalopol. Felix se înroși, crezând că fusese vorba și de dânsul și, prefăcîndu-se că are treabă, plecă de asemeni. - Îl vezi? zise Stănică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe alte tărâmuri; cu luptele pentru Athena, Sparta, Troia, Cartagina, Alexandria sau Roma, cu regi, dictatori, democrație, cetățeni și soldați îndrăzneți. Profesorul se entuziasma de trecutul glorios al cetăților iar zeii cu ale lor ,,Legende din Olimp,, coborau în fața elevilor, uimiți de puterea de seducție a profesorului de a-și expune obiectul de studiu favorit. Istoria este diferită de legende, însă profesorul avea harul de a le amesteca, astfel încât nu realizau când termina ora și plecau acasă cu lecția învățată. La
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se ridică mirat și după ce își salută profesoara îl ceru: - Dă-mi-l, te rog! El alegea mâțele, era expertul casei! Primi mâțul în brațe și începu examinarea sexului. Animalul nu se sinchisi și începu să toarcă. El se uita uimit la mâțul colorat multicolor, prototipul perfect al pisicii, exact cum îi plăcea; capul rotund, ochii mari și verzi, avea impresia că era un mic tigrișor tărcat, care începu să sforăie puternic. Dacă pisoiul toarce la cineva în brațe înseamnă că
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
rolă, lată de 10 cm și lungă de vreo trei metri. Când o întindea s-a dezechilibrat de surpriză, nu se aștepta să fie atât de lungă și pur și simplu i-au sărit ochelarii de pe nas. A rămas așa uimit cu fițuica nesfârșită atârnând în mână nezicând nimic. Stani i-a cules ,,dioptriile,, de pe jos în timp ce râdea în hohote iar dascălul a spus surprins: - Trebuie să o pun la expoziție așa fițuică nu am mai văzut! Stelică a vrut să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
adesea parcă vrem să fim singuri dar înconjurați de oameni. Îți face bine gălăgia, freamătul mulțimii și agitația te liniștește. Îl descoperă brusc printre ceilalți oameni. Cu fața luminată de bucurie își schimbă traseul și se îndreaptă spre el. Era uimit de reacția ei, o aștepta nemișcat, mai avea 5 metri până la el. Se gândește cum să se manifeste însă distanța este prea scurtă și prea multe vroia să-i spună despre ei, elevii: - Sărut-mâna, doamnă dirigintă! - Bună, Laur! Ce bine
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
este lămurit cu răbdare: - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul. - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor? Este uimit la culme. Așa cum arăta cu chipul prelungit de surprindere, derutat, neștiind ce să creadă, toți l-au apreciat sincer în acele clipe. Deci, dacă ținea, făcea față cu succes și ca actor amator. Cristian, venit împreună de la Galați, s-a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se amuzase timp de o oră pe seama lor, de i s-a dus buhul și încă mai mult, când au aflat că este constănțean deci un băiat invulnerabil. Astfel a pătruns în studențimea din București! În primul rând a fost uimit de dimensiunile orașului. Abia după o lună a învățat traseele pe care le avea de străbătut în mod curent. Circulau zeci de tramvaie, troleibuze, autobuze, te întâlneai zilnic cu sute de oameni iar dacă îți plăcea o fată, nu mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mai, romantică! La școală asistentul Popescu își începea orele făcând prezența: - Cutare! - Prezent! - Aaaa! fiul domnului Cutare. Stai jos! Și râdeau toți când a ajuns la colegul Mănescu din păcate era numai o coincidență: - Aaa fiul domnului? Mimă că este uimit de rezonanța numelui ministrului și-i este teamă să-l pronunțe cumva: - Nu fiul tovarășului Mănescu! A sugerat serios și simplu colegul spre deliciul întregii asistențe. Era evreu, taică-său doctor, maică-sa ziaristă sau invers și așteptau viza pentru
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
altă localitate. Se ridică pe vârfuri și își lipi gura de a lui; simte lacrimile care șiroiesc pe obrazul băiatului: - Asta este de la ea! Îl sărută din nou rapid, cuprinsă de jale: - Și asta este de la mine! Fugi spre casă, uimită de gestul și îndrăzneala ei, bazate pe impulsuri nestăvilite. Când îl vedea, era printre fetele de vârsta ei și îi făcea voioasă semn cu mâna de departe< îi răspundea la fel. Pe Flora nu o va mai întâlni niciodată. Duminică
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
-n țâțâni și lăsă o mică intrare pe care o putea trece tîrîndu-se... EI intră repede, împinse pinse bolovanul la loc, acoperi chiar zarea cea mică c-o piatră și pământ și, când întoarse privirea să vadă unde intrase... rămase uimit de frumusețea priveliștei. Stânci urieșești și cenușii erau zidite de jur împrejur una peste alta până-n ceruri și * [-n] mijlocul [lor] se adâncea o grădină de vale cu izvoare sclipitoare, în mijloc un lac, și în mijlocul lacului o insulă pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și un scaun vechi, a cărui îmbrăcăminte de piele era toată ferfenițită... Numai luna se uita sperioasă pin fereasta veche, năruită* și fără obloane, care sămăna mai mult [cu] o găvăună de piatră de la o vizunie. Bătrânul sur se uita uimit la lucrurile ce-l încunjurau... un pas instinctiv îl dusese în această vizunie... el găsise cheia la sine... Un dulap vechi de lemn mohorât, lucrat cu fel de fel de sculpturi, era pe jumătate deschis, o candelă de steclă roșie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se întoarse repede, intră într-o odaie slab iluminată unde dormea în pat un bătrân care, trăsură cu trăsură, era el. Haine ca ale lui erau așezate pe scaun... bătrânul visa adânc... " Da, da! zicea el pin somn... nu vă uimiți... renunț la mâna donei Ana... îi dăruiesc jumătate din averea mea". - Visează ceea ce eu am făcut, zise el încet. Cu atât mai bine... cu atât mai bine... Coborî, se sui în trăsură, care ieși din curte și-ncepu să zboare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
2. Când se trezi a doua zi văzu că era târziu seara, iar niște prieteni de-ai lui jucau cărți la o masă. El dete "bună seară" c-un glas cam răgușit și ei deodată răsăriră toți și se uitară uimiți unul la altul. Numai unul, care era mai obraznic dintre ei, Alexandru, zise: - Măi hoțule! stai acolo și dormi, doar n-ai poftă să ne strici landsquenetul. Ceilalți începură a râde, ba unul îl trase de picior. Ioan nu știa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îmbrăcat în postav verde. N-am nevoie să adaog că-n săltare găseai orșicînd cărți și cridă. Am vrea să-i dăm a înțelege cititorului cumcă acesta nu era un salon principal de paradă, căci într-acelea l-ar fi uimit luxul sau mai bine zis acea barbară superfluență de mobile scumpe aduse din străinătate, ci o odaie mare destinată plăcerilor intime a băutului de ceai, a jocului de cărți și a limbuției răutăcioase asupra tuturor întîmplărilor, altfel atât de corupte
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
sau de cruzime. Comite acte reprobabile în fața propriei conștiințe și care contravin intereselor sale. În aceste condiții, toate se-ntîmplă ca și cum omul s-ar fi schimbat complet și ar fi devenit altul. Iată enigma de care ne lovim mereu și ne uimește de fiecare dată. Într-o scriere clasică, psihologul englez Bartlett reproduce spusa unui om de stat ce rostește cu claritate: "Marele mister al oricărei conduite este conduita socială. Am fost nevoit s-o studiez toată viața, dar n-aș putea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de raționamente riguroase va fi total incomprehensibil pentru mulțimi și de aceea se poate spune că ele raționează prea puțin sau raționează fals și nu pot fi influențate prin raționamente. Inconsistența unor discursuri care i-au influențat enorm conduita ne uimește cînd le citim cu atenție; uităm însă că acestea din urmă vor fi fost făcute pentru a antrena colectivitățile, nu pentru a fi citite de filosofi"142. Nu vi se pare că auziți un avocat pledînd pentru iresponsabilitatea clientului său
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțime. Iată ce observă marele filosof german Ernest Bloch despre adeziunea femeilor germane la nazism: "Aici, totul a început cu o mînă de seducători. Sentimentele s-au aprins, inimile și-au luat zborul în direcția lor. Nimeni n-a fost uimit de cele cîteva suflete de femei aflate în această situație: se știe doar că sentimentele sînt punctul lor forte". Dar lucrurile nu sînt chiar atît de simple, nu toate femeile sînt plămădite doar din instincte iar mustața-periuță a lui Hitler
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o singură țară cum este Franța. Ar fi însă o muncă indispensabilă, și putem regreta că nu există o știință a credințelor, globală și comparativă. Dacă ne vom limita la trăsăturile lor esențiale cea dogmatică și cea utopică vom fi uimiți cînd vom constata că ele imită sistemul de credințe care a știut cel mai bine să cimenteze civilizațiile de-a lungul mileniilor și să reziste furtunilor istoriei: religia. Pentru a pătrunde în sufletul mulțimilor, toate credințele trebuie să îi semene
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o aptitudine naturală care se sustrage analizei. Cert e că anumiți oameni răspîndesc din naștere, dacă putem spune așa, un fluid de autoritate despre care nu am putea stabili precis în ce constă și care nu de puține ori ne uimește chiar în clipele în care îi suferim efectele. Se aseamănă întrucîtva cu iubirea, care nu se poate explica fără acțiunea unui farmec inexplicabil"205. Importanța atribuită acestor două categorii ale prestigiului evoluează. În societățile stabile și bine ierarhizate de către trecut
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
știe doar că mulți dintre sovietici și dintre germani erau convinși că Stalin și Hitler nu știau nimic despre persecuțiile și execuțiile masive ale dușmanilor de clasă sau ale evreilor. În fine, docilitatea satisfăcută este al treilea indice care îi uimește adesea pe observatori. Ea duce la supunerea față de decizii și ordine fără a fi necesară folosirea unei forțe considerabile sau a unei constrîngeri excesive. Iar un Robert Michels, în al său studiu despre partidele politice, a putut scrie că "Masele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fapt istoric. Putem să îi acordăm sau nu importanță. Dar de negat nu prea îl putem nega345. III Pînă acum nu am expus decît date care vă sînt deja cunoscute. De altfel, nu mi-am propus să instruiesc sau să uimesc, cît mai ales să vă amintesc cîteva evidențe uitate. Străbătînd această cale, sînt sigur că v-ați întrebat: de ce va fi ajuns Freud să se intereseze de psihologia mulțimilor? Oare nu se află aceasta la mii de leghe distanță de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
individuali" al căror antidot ar fi trebuit ele să fie. Iar dacă rolul lor urma să se reducă în urma evoluției societăților moderne, previziunea a fost categoric dezmințită de fapte. Iar cel mai uimitor este faptul că nimeni nu este deloc uimit de aceasta. Să sperăm că în viitor savanții și mai ales oamenii politici vor fi mai atenți la motivele pentru care psihologia maselor a avut cîștig de cauză în această chestiune. În ceea ce-i privește, ar însemna o aplicare a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vedem astfel figura omului mare crescînd pînă la proporții divine trebuie să ne amintim totuși, pe de altă parte, că și tatăl a fost cîndva un copil", ne spune Freud 492. Această copilărie ne este povestită în legende. Ceea ce ne uimește este faptul că ele urmează trama pe care tocmai am desprins-o. Ele proiectează pe ecranul psihologiei mulțimilor episoadele unui roman familial care înalță statuia eroului și ne explică modul în care acesta a ajuns să fie ceea ce este. Ca
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]