3,608 matches
-
practice au fost extrem de utile În perioada de stagiatură doctorală, pentru construirea unei imagini de ansamblu și a unei viziuni personale privind tratamentul bolnavului cu sindrom fibromialgic, pe care am dorit să le verific În cadrul acestei cercetări, pentru a aduce umilele mele contribuții Într-un sector considerat ambiguu și Învăluit, adeseori intenționat, Într-o aură de mister. Dincolo de toate speculațiile, pornind de la principiile medicinii bazată pe dovezi (evidence-based medicine) și a practicii bazată pe dovezi (evidence-based practice), care cer imperativ o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
definească după cum am avertizat încă de când am decis să mă refer la acest moment al eminescologiei, pe care mai toți împătimiții de viața poetului l-au parcurs în tăcere crispată. Știința filologică, pe care o urmez cât se poate de umil, ne spune că ar trebui să verificăm fiecare fragment în parte, fiecare articulație a unui text: dacă nu putem nega întregul ca impresie, putem, cel puțin, nega cât mai multe părți ale lui sau să le punem sub semnul îndoielii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
m-a invitat să pregătesc împreună cu el o Antologie a literaturii române: găseam astfel prilejul să-mi achit întrucâtva datoria de recunoștință pe care o aveam față de această țară care mă adăpostise, așa cum un marinar salvat de la furtună închină un umil ex-voto. Distinsul și eruditul meu colaborator, ale cărui lucrări despre istoria și literatura română sunt de o mare autoritate, putea alege judicios din producția istorică și literară a țării sale. Contribuția mea critică urma să fie de-a îndepărta fragmentele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Chiar dacă majoritatea oamenilor nu spun astfel de lucruri pentru că o invizibilă terță parte - "ei", "toți ceilalți", "marele public "îi împiedică, dorința de a spune "sunt valoros "devine evidentă în metalimbaj. Infatuarea este penibil de prezentă în expresii de genul: "După umila mea părere", preferată de egolatri mai bătrâni, în timp ce mai tinerii folosesc formula: Dacă vreți să aflați părerea mea" pentru a-și arăta propria suficiență atunci când nimeni nu i-a întrebat care le e părerea. Alte variante: "Departe de mine gândul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
normale. Folosirea "podurilor" este amuzantă, prin ele conversația devine mai productivă și obținem pe neobservate și controlul asupra acesteia TEHNICA ÎNCLINĂRII CAPULUI înclinarea capului este un gest folosit în majoritatea țărilor pentru a arăta aprobarea. Originea lui stă în micșorarea umilă a trupului și înseamnă: "Mă aplec în lata ta, îți sunt subordonat și voi face așa cum îmi comanzi", înclinarea capului este deci o formă mai scurtă sau incompletă a mișcării de plecăciune. Există două aplicații foarte folositoare ale tehnicii înclinării
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
om care știe să își transforme experiența într-o formă a conștiinței sale. Scriitorul trece printr-o experiență existențială greu de imaginat și iese din ea ca un spirit mistic bucuros, precum Sfântul Francisc d’Assisi, că trăiește printre lucrurile umile și aduce laudă lui Dumnezeu că i-a dat suferința care i-a revelat credința adevărată. După dispariția lui S. au apărut scrierile sale teologice (Predicile), dar și o serie de convorbiri, cum sunt acelea cu Zaharia Sângeorzan, rezultat a
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și paiațe (1967), Scara vieții (1976). Din 1948 și până la începutul anilor ’60 i s-a luat dreptul de semnătură. În 1964 a primit Ordinul Muncii clasa I. În proza scurtă T.-B. se concentrează, cu precădere, asupra vieții celor umili și asupra unor destine tragice. Primite cu reticență de o parte a criticii vremii, schițele și nuvelele se fac ecoul unor drame ale sărăciei și singurătății, ale lipsei de șansă în fața sorții (Despărțire, Trezire..., Roșu). Sunt selectate și alte ipostaze
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
261-267; Camil Petrescu, Și eu sunt elevul d-lui Rădulescu-Motru, „Omul liber”, 1930, 68; Streinu, Pagini, I, 162-165, 196-201; Cioculescu, Aspecte, 354-357; Dan Petrașincu, O frescă psihologică a societății românești contemporane, ADV, 1937, 16 240; Al. A. Philippide, Romanul unei umile existențe tragice, ADV, 1937, 16 255; Constantinescu, Scrieri, V, 107-109; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250-252; Munteano, Panorama, 237-241; Călinescu, Ist. lit. (1941), 690, Ist. lit. (1982), 774; M. G. Samarineanu, „Castiliana”, F, 1942, 1-2; Horia Rădulescu, Cronica dramatică, RFR
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan, impostor, are ca deviză "scopul scuză mijloacele", pusă însă, din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce manifestația festivă în cinstea rivalului său politic, Dandanache, intuind că șansa de a câștiga tn viitor este legată de Zoe. Demagogia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Rosetti“ (numit aici „hidoasa pocitură“, precum în Scrisoarea III a lui Eminescu) (Curriculum vitae sau Viața d-lui C.A. Rosetti de Fabius Cunctator, București, 1878, pp. 13 și 19). Acești roșii erau democrații epocii. Erau prigoniții, erau săracii, erau umilii, erau oamenii despre cari, mai târziu, ziarele conservatoare spuneau că umblă iarna în pantaloni de dril, iar vara în șoșoni-galoși. Acești nedreptățiți de soartă și de Vodă erau simpaticii-persecutați pe care întotdeauna masele i-au îmbrățișat. Tineretul generos și plin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bandă de acei ce s-au hrănit în grajdurile părintelui său.“47 Această scrisoare a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu, despre care se spunea că ieșise dintr-o poziție foarte umilă.48 Arestarea lui Nicolae Fleva provoacă o mare agitație în București. Intelectualitatea era indignată, tineretul se agita, mahalalele erau în mare fierbere. Tot felul de vești sinistre începură să circule. Conform legii, biroul electoral de la Primărie fiind biroul central, acela
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
basne”. Ajuns aci, îmi amintesc că pe defăima l-am mai întîlnit și în Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei. Unul din semnele de carte mă ajută să găsesc cu ușurință locul: „Că ruga de mișel (adică a celui umil) nu defaimă, / Ce-l priimește cu drag fără samă” (Ps. 21). E foarte posibil ca termenul să existe în texte și mai vechi decît acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fiind cea care „răspunde” de expedițiile poștale, Întrucât are un oficiu chiar lângă sediul serviciului ei. O să aveți ocazia să cunoașteți În direct un aspect al preocupărilor ei, pe care bine Înțeles, nu vrea din modestie să le facă cunoscute. Umila mea părere este că, fără a fi creații de valoare deosebită, au multă personalitate ca manieră și mai au acel „ceva” de originalitate ce nu se 505 poate realiza decât atunci când cuvântul exprimă cu sinceritate gândurile. Iar atunci când gândurile devin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sub conducerea d-lui Prof. Popa, care are 7 volume de folclor și este, deci, peste așteptări, mare folclorist. Mă bucură că plănuiți Împreună Istoria culturii folticenene și că veți folosi cum grano salis lucrarea lui V. Costăchescu, fost agent umil al lui șt. Ioan. De asemenea fiți rezervați și În ceea ce privește informațiile colegului Ciurea. Îmi pare rău că trebuie s-o spun, dar am văzut ce enorme lipsuri și greșeli cuprinde „Anuarul festiv” al Liceului (șt. Gorovei are dreptate), În care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ea se afla în China. Dar Bondrea știe prea multe despre toate aranjamentele anterioare de pe urma cărora au profitat chiar copiii lui Ceaușescu. Deci, oamenii de mare încredere își mai aranjează și propriile interese, printre picături. Burtică și-a făcut o umilă autocritică și a ajuns din ministru al Comerțului Exterior prim-secretar la Ploiești, unde se va dovedi un zbir spre a-și recâștiga pozițiile pierdute. Dar, între timp, scăpați de autoritatea nepriceperii sale, alți funcționari din Ministerul Comerțului Exterior au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-o dacă aș fi singur. Dar nu sunt. Nu numai eu mă simt prins în lanțul terorii, ci și familia mea. Oameni pe care nu i am cunoscut niciodată mi-au spus: Să nu ne lași, Părinte, mie, celui mai umil, celui mai oprimat și imobilizat om din țară. Paradoxal este că nu-i pot urma nici pe unii, nici pe alții. Nesiguranța mea și a familiei mele mă obligă la emigrare; autoritățile mă țin într-o totală ignorare în legătură cu ea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care martorul o consideră, nu fără temei, probabil, „În parte naturală și În parte arborată conștient ca o mască” vuia o personalitate de extremă inteligență și cultură, dar și de fervoare politică misionară. „Pe buze Îi flutura un permanent zâmbet umil, de timid cronic, uitat acolo pentru uzul nepoftiților. Numai rareori se isca brusc, străpungând sticla groasă a ochelarilor, o privire-pumnal. La străfulgerarea ei, se revela adevăratul Paul Georgescu. Lamă de Toledo.” Nu mai știu dacă i-am trimis cartea, dar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
am căutat ceva de mâncare și băut. De la mașină la restaurantul mizer, câțiva metri, drumul Însemnase, pentru infirm, o expediție apocaliptică. Abia Își trăgea sufletul, efortul părea să-i rupă, În orice clipă, arterele și pneuma. „Dom’ Paul”... Se apropiase, umil, un bătrânel al locului. Discuția a pornit instantaneu, privirea bulbucată a lui dom’ Paul se mărise, scăpăra de curiozitate. Altădată, la Pietroșița, la vila lui M.H. Simionescu, unde ajunsesem În mașina și sub șofatul lui Bălăiță, casa pe colină a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
liceanul apare În uniformă cvasimilitară, cu șapcă, guler cazon, bocanci și număr matricol pe braț (LMB- Liceul „Matei Basarab” - 586). El este surprins pornind de pe strada Palas, firește, spre solemna Instituție a Instruirii. Strada este populată de o faună domestică umilă, câini, pisici, găini, gâște „adevărate”, de data asta, nu ca acelea create, ulterior, peste Ocean. Publicul pândește, suspicios și strâmtorat, În spatele ferestrelor. Recuzita este riguroasă: servieta În mâna dreaptă, călimara cu toc În mâna stângă, ghiozdanul-raniță, cu rigla-pușcă În spate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În mâna dreaptă, călimara cu toc În mâna stângă, ghiozdanul-raniță, cu rigla-pușcă În spate. Taina se află În ghiozdan. După mărturisirea unui alt coleg de liceu, apariția recrutului s-a dovedit, În realitate, deloc comună, cum ar sugera desenul provinciei umile, cu păsăret, burlane și butoaie. Până și numele, ca identitate primă, debutează dadaist, În Țara Dada, țară veche și țară de... exil, pentru a se re-situa, apoi, după traversarea oceanului, Într-o inversare complementară, nu mai puțin paradoxală, În Lumea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
va urma (percheziții, rețineri la domiciliu și la organele de anchetă, arestări, condamnare și detenție) fără ca să i se poată imputa ceva real, decât că este soția profesorului. Are totdeauna o atitudine fermă și de o demnitate dezarmantă, pentru servii umili ai stăpânirii. Toate acestea se vor evidenția în ocaziile, care se vor consemna în cursul desfășurării întâmplărilor relatate în cele ce urmează. Procesul are loc la sfârșitul lunii Octombrie la Tribunalul militar al Corpului 6 Armată Cluj și se termină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cred că națiunile care s-au înălțat, s-au înălțat că au ținut în vedere acest lucru, că fără morală în viața particulară și fără morală și corectitudine în viața socială și de stat nu se poate merge înainte. Această umilă părere a mea s-a găsit oarecum în tovărășie cu principiile pe care le-a profesat D-nul Codreanu și astfel am crezut că este cazul să afirmăm în viața publică acest mare principiu al onoarei și al moralei creștine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cred că națiunile care s-au înălțat, s-au înălțat că au ținut în vedere acest lucru, că fără morală în viața particulară și fără morală și corectitudine în viața socială și de stat nu se poate merge înainte. Această umilă părere a mea s-a găsit oarecum în tovărășie cu principiile pe care le-a profesat D-nul Codreanu și astfel am crezut că este cazul să afirmăm în viața publică acest mare principiu al onoarei și al moralei creștine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se înroși brusc. Nările îi fremătau. — Ți-am mai spus s-o lași încolo de ușă, zise el aparent calm. Se întoarse apoi spre Matahală: Nu-i așa că i-am spus? Individul dădu doar din cap. Mi se părea foarte umil, iar mie nu-mi plac umilii absolut deloc. — Am venit la tine ca să-ți facem o favoare, zise Pitic. Știm că te afli într-o încurcătură și am venit să-ți spunem cum să ieși din ea. Mă rog, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ciobitură, iar zgomotul produs de impact mi s-a părut de rău augur. Matahală a luat bricheta de jos și i-a dat-o posesorului ei. Pitic a băut și restul de Cola ca să se mai liniștească. Ori de câte ori dau peste umili sau fricoși, îmi vine să-i strâng de gât. — Ce contează o ușă sau două? Situația ta e gravă și la asta trebuie să ne gândim. N-avem decât să aruncăm în aer apartamentul ăsta, nu contează. Deci, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]