4,164 matches
-
și pe celălalt. * Pentru visători, cerul e întotdeauna senin. * A gândi repede nu înseamnă a fi și profund. * Pentru îndrăgostiți, despărțirile sunt ca și sfârșitul lumii. * Ceasul rău nu arată ora exactă. * Nu toate sunetele sunt muzicale. * Vorbele mieroase sunt unse cu miere prefăcută. * Capetele pătrate gândesc în colțuri. * Nici un detergent nu curăță petele de pe conștiință. * Tăcerea e uneori salvatoare; cuvintele sunt uneori fatale. * Unii sceptici sunt mai încrezători decât optimiștii. Starea meditativă nu trebuie confundată cu lenea, dar nici lenea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
sa în campaniile militare antiotomane, inițiate de Sigismund de Luxemburg , împărat romano-german și rege al Ungariei, Germaniei și Poloniei, cel care fonda în 1408, la Oradea, Ordo Dracorum, un ordin militar religios antiotoman, în care Vlad a acceptat să fie uns cavaler într-o ceremonie ținută la Nürnberg, în 1431, a fost justificată de necesitatea de a înlătura pericolul otoman și de apăra creștinismul catoc aflat in plina criză, având chiar câte trei Papi concomitent, unul la Avignon, altul la Roma
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
președintelui Joseph ,,Erap" Estrada, un fost actor de cinema excentric și libertin, popular în rândul cetățenilor, dar calificat de revista engleză Asiaweek drept ,,cel mai bun motiv de a pune la îndoială democrația", a demonstrat că corupția a continuat să ungă roțile mașinii politice din Manila, dar și din celelalte regiuni. În al treilea rând, în Spania, un sistem politic slab caracterizat printr-o apartenență la partid slabă și niveluri ridicate de patronaj și personalism, a contribuit semnificativ la problemele implicate
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
tradiției locului, i-a oferit străinului toată ospitalitatea tradițională a poporului său. I-a oferit ce avea mai bun de mâncare și i-a oferit să se culce cu propria lui nevastă, care a început imediat să se facă „frumoasă” ungându-și părul cu grăsime de focă. Americanul însă a refuzat toate acestea și asta a fost o mare jignire pentru gazdă. Foarte nemulțumit dar nu furios, a început să-l scuture de umeri pe american, dar acesta s-a lovit
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se finaliza cu semnul crucii, la noi cei mici trebuia să ne poarte mânuțele așa cum se cuvenea și cum cerea rânduiala creștină, dar o făcea cu atâta răbdare, evlavie și responsabilitate încât, uneori replica: Mae, faci crucea mare să-ți ungă corpul și ține ți minte, crucea și semnul său creștin ne-au ținut în viață; oriunde ne-am duce, de oriunde am veni, prin cruce putem izbândi. Ai noștri toți au răzbătut doar așa. Avea atâta dreptate bunica, pe un
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
decât mult mai târziu. Și fugeam bocind amândouă în brațele ocrotitoare ale bunicii, milogindu-ne cu toate puterile să ne scape de crudă soartă a mersului pe nuci. Zâmbetul acela cald și mieros ce ni-l înfățișa și acum îmi unge inima ofilită de trecerea anilor... Casa nu era decât la 200 de metri depărtare de biserică, fiind poziționată în așa-zisul centru al satului. Cum eram cât o șchioapă, îmi părea atât de mare și zgomotos încât îl comparam cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
voi. Cum te cheamă? Mircea. Uite, Mircea, ține pâinea asta. Vezi că încă frige; n-am putut s-o tai felii. După ce se mai răcește puțin, rupe din ea și împărțiți-o frățește între voi. Uite, aici curge produsul finit. Ungeți-vă pâinea cu ulei și mâncați. Nu uitați de cățelandru. ...După nouă zile și nouă nopți de chin, după un calvar îngrozitor, hrăniți la limita subzistenței cu boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită de ne clănțăneau și ni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe nedrept. Cei de pe verandă continuau să se uite cu interes și afecțiune la grupul de copii îmbrățișați într-o profundă și indestructibilă solidaritate frățească... Apoi, Mircea rupea bucăți din pâinea proaspătă și caldă, iar noi o treceam pe sub chicuș ungând-o cu ulei și, stând pe sacii de floarea-soarelui, mâncam încet, pătrunși de o puternică transfigurare sufletească, de parcă ne-am fi împărtășit din chiar trupul și sângele celui crucificat pe muntele GOLGOTA. În fața noastră, Leu, simțind momentul înălțător la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bătrânul cumsecade și inimos și, cu Miți de funie, am ajuns acasă. Toți eram deosebit de bucuroși. Tata a muls-o, iar mama ne-a servit în aceeași seară câte-o cană de lapte cald, minunat, marca "MIȚI". Laptele m-a uns la inimă. Privindu-mă cu duioșie, tata s-a aplecat puțin spre mine și mi-a spus pe un ton discret cu adânci vibrații emoționale, ca și cum cele transmise ar fi constituit un mesaj secret de o importanță vitală pentru mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
biletul de întoarcere plătit de elvețieni și suma de 500 de euro de persoană, ca ajutor de repatriere. Vor să doarmă de îndată ce s-a lăsat întunericul, sunt deranjați de luminile de veghe ale mașinii și ca atare încep să le ungă cu gem pentru a le atenua intensitatea. La orele două din noapte, s-au năpustit asupra șoferului, cerându-i să-i ducă nici mai mult nici mai puțin decât la gara din Viena. Cu alte cuvinte, o tentativă de deturnare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Nu mă pricep la îmbălsămări. Martori îmi sunt cafeaua, fisticul și paharul de Cinzano cu care m-ați așteptat. A.R. Vă mulțumesc că m-ați scutit de elogii convenționale, clișeizate. Îmi plac elogiile - cui nu-i plac? Și mă ung pe inimă, chiar dacă știu eu ce știu despre mine. Dar nu-mi plac elogiile stereotipe, cu iz de nil nisi bene, de protocol de interviu. Așa cum mă enervează, și în recenzii, expedierea muncii mele în două cuvinte: „admirabila traducere“, „excelenta
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vieți interioare pe care din exterior îl ignorăm fie din lene, fie din plăcerea naturală de a consuma formule simpliste de genul: „Viața și opera...” Dar există o țară - unde nu putem ajunge cu aceste comodități didactice devenite mecanism bine uns de cale ferată -, o țară de dincolo de negură unde Goriot și Balzac, Otilia și Călinescu, Sadoveanu, vânătorii săi și săpătorii săi de fântâni, Rebreanu, țăranii săi „proști” și dezertorii săi sunt - într-o mare și limpede lumină solară - una și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mai moare din abstracții; abstracțiile, oricât de nobile, nu mai satisfac, nu mai decid destine. Harakiri pentru că ai pierdut un tablou modern. Onoarea, datoria, pasiunea țâșnesc din concret și se întorc în concret, ca țărâna. Nimeni nu mai consumă mit uns pe abstracții. Gândul morții fuzionează cu concretul - ar trebui să tremurăm în fața acestei fuziuni, ca în cazul celei atomice. EXTRAVERAL ACȚIUNE FARMACOTERAPEUTICĂ: Extractele de valeriană și crataegus au acțiune sedativă. Acidul feniletilbarbituric are efect sedativ și anticonvulsivant. INDICAȚII: Hiperexcitabilitate nervoasă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea un măr nu mi-aș fi rupt mâna. Dar, ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pestriță, de umblat prin clasă, chiloții negri și tenișii albaștri pentru sport, de totului tot nici măcar un kilogram. În schimb, sacul bej pentru ujină atârna cât un pietroi, din cauză că îmi duceam mâncare ca un săpaș: șase felii mari de pâine unse cu ce se nimerea, trei mere, trei gutui, șase nuci, trei eugenii, o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere sau struguri din grădină. Dimineața, când o verificam pe băbuța dacă nu s-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-mi pun! M-am înfuriat și am scos din sertar pagina smulsă din Ogoniok-ul la care e abonată mama, pe care stă supărat și mișto, într-o geacă de piele neagră și cu părul în ochi, Aleksandr Serov. Am uns cu pelicanol foaia pe dos, peste modelele de rochii pentru cucoanele sovietice și am lipit-o exact acolo de unde mi-au zburat Monchichii. Apoi mi-am triat liniștită comoara: bermudele de tercot nu merg iarna și oricum au o culoare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ne-am luat o sarcină întru-câtva dificilă de a reconstitui acum o listă completă a tuturor oamenilor de frunte ai satului, care au primit la vremea lor votul de încredere al consătenilor în sarcina ce și-o asumau când erau unși cu titlu de primar, pentru a le prezenta interesele. De aceea suntem nevoiți a recunoaște că tabelul nostru cu primarii satelor Oprea, Streza și comunei Cârțișoara, după cum erau uniți sau despărțiți e pasibil de serioase amendamente, fapt pentru care cerem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
adică miroase frumos și apoi ne-a dat și nouă să mirosim. Era parfum de trandafiri. Să vezi atunci cum au început să se îmbulzească cu toții : „Dă-mi și mie ! Dă-mi și mie !“. Bulgarul nu mai prididea, dar ne ungea conștiincios după urechi și la încheieturile mîinilor. La un moment dat, am auzit vocea tovarășei : „Clasa a patra be, la mine !“. Era foarte supărată. Ne-a suit pe toți în autocar și ne-a spus la microfon că am făcut
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
magic“, „miraculos“ și, desigur, „dumnezeiesc de bun“. În realitate, și Bucătăria lui Radu tot despre o lume a satului inexistentă vorbește, despre o proiecție intelectuală citadină asupra acesteia. „În ziua acesta, toate fetele mari își pun nu știu ce sub pernă“, „țăranii ung cu usturoi grinda“ etc. Fetele mari de la țară sunt însă conștiente că mult mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nesem nificative. Schimbă câteva vorbe (nu contează care) și trec rapid la fapte, oriunde și oricum. Faptele sunt, firește, glorioase și nu se încheie decât pentru a face loc altora, încă și mai și. Treaba merge perfect, mecanismul este bine uns, iar toată lumea este fericită. Dragostea nu sa inventat încă, nici nu mai are nimeni nevoie de o asemenea invenție; princi piul vieții este eterna frecare. Hotărât lucru, copiii se fac numai prin procedeul sărutului, amintit la început - pentru că, în celelalte
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
În ruine, iar noaptea face parte dintre lucrurile barbare... Observ Însă că Încep să vorbesc despre Apolo cum aș vorbi despre surîsul femeilor primitive pictate de Gaugain În Tahiti, cu trupurile vegetale parcă, de liane calde, răsucite În soare și unse cu mirodenii, uitînd că pe buzele zeului se lățește un surîs străin de orice pasiune. Și uitînd că sînt inutile eforturile de a imita un suflet olimpian. Cum inutil am Încerca să amestecăm cele mai curate nuanțe de albastru pentru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
înspăimântat că el n-ar putea îndura o asemenea caznă. Rănitul însă suportă totul cu aceeași răbdare. 5. I-au tăiat carnea și osul de prisos, căutând să afle diferite mijloace pentru ca piciorul să nu rămână prea scurt: l-au uns cu tot felul de alifii și i-au întins piciorul cu niște instrumente cu care l-au martirizat zile întregi. Cele două spirite Dar Domnul nostru îi reda sănătatea; se simțea bine, nu-l supăra nimic în rest, numai că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la masă, în casa fariseului; aducea cu ea un vas de alabastru cu untdelemn. 2. Stând în spatele Domnului, la picioarele Sale, I le uda cu lacrimi și le usca cu părul capului ei și-I săruta picioarele și I le ungea cu untdelemn. 3. Cum fariseul o învinuia pe Magdalena, Cristos îi ia apărarea, spunând: („Iertate îi sunt păcatele ei cele multe, că a iubit mult”, iar femeii îi spune: „Credința ta te-a mântuit; mergi în pace”). 283. DESPRE FELUL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sânge. 298. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CRUCE ȘI PÂNĂ LA MORMÂNT, INCLUSIV. IBIDEM. 1. Primul. A fost dat jos de pe cruce de Iosif și Nicodim, fiind de față Mama Sa îndurerată. 2. Trupul i-a fost purtat la mormânt, a fost uns și înmormântat. 3. Au fost puse gărzi. 299. DESPRE ÎNVIEREA LUI CRISTOS ȘI PRIMA LUI APARIȚIE 1. 1. Primul. I s-a arătat Fecioarei Maria; lucru care, deși nu se spune în Scriptură, se socotește spus de vreme ce se spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lumea într-o altă formă cu alți ochi. Își aminti cum îi zâmbise prima oară, cum o privise lung, cum o sărutase. Își dorea să fie numai cu el oră după oră, zi după zi într-o imagine nealterată și unsă cu mir ceresc. Își dorea să fie numai și numai al ei, ca un curcubeu s-o cuprindă și peste timpul îndepărtat. Își simțea sufletul zburdând cu muzică de harpă în surdină iar trupul învăluit într-o energie cu valuri
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]