6,013 matches
-
două nave de luptă au fost construite și În virtutea cărora vor funcționa și sub pavilion românesc sunt: misiuni de luptă antisubmarin, misiuni de apărare În războiul antiaerian, parteneriat În comunicarea internavală, misiuni de supraveghere electronică, asigurare artileristică de pe mare pe uscat, precum și operațiuni de căutare/salvare umanitare 1. Referitor la istoricul celor două fregate, trebuie spus că „HMS Coventry” a fost lansată la apă În 1986 și retrasă din serviciul Royal Navy În 2002, În tot acest răstimp parcurgând 348372 de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
momente de cădere, de spaimă de neființă constituie și tema obsedantă a volumelor de versuri propriu-zise: Poezia (1983) - alcătuit din definiții ale poeziei, urmate de poeme, Pasărea Phoenix și În adâncile fântâni ale mării. Un spirit riguros, sever (dar nu uscat) disciplinează expresia tragică a sentimentului azvârlirii în lume: „Coboare îndurare / În lumea pieirii / Peste veacul făptuirii, / Peste tot ce este / Greul de a fi”. Activitatea de exeget afirmă programatic supunerea la text (implicit polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
merită numărată această creatură stranie. Primul dintre aceștia își descria franc ezitarea de a încadra foca și liliacul într-un regn cert, în lucrarea De partibus animalium (IV, 13, 697b). Ba chiar considera că cele două creaturi, trăind atât pe uscat, cât și în apă prima, atât pe pământ, cât și în aer a doua, "fac parte atât din ambele (regnuri n.m.), cât și din nici unul."5 În ceea ce privește animalul care ne interesează, Aristotel remarcă: " Iar liliecii ca zburătoare au picioare, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
descrierii amănunțite pe care Herodot i-o face în cea de a doua carte a Istoriilor sale: "Vreme de patru luni pe an, în lunile cele mai friguroase, el nu mănâncă nimic. Deoarece are patru picioare, crocodilul trăiește și pe uscat și în apă. Ouăle și le depune pe malul apei, unde le și clocește. Cea mai mare parte a zilei și-o petrece pe uscat, dar toată noaptea stă în fluviu, deoarece apa este mai caldă decât aerul și decât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele mai friguroase, el nu mănâncă nimic. Deoarece are patru picioare, crocodilul trăiește și pe uscat și în apă. Ouăle și le depune pe malul apei, unde le și clocește. Cea mai mare parte a zilei și-o petrece pe uscat, dar toată noaptea stă în fluviu, deoarece apa este mai caldă decât aerul și decât roua dimineții. Dintre toate viețuitoarele pe care le cunoaștem crocodilul crește cel mai mult față de mărimea de la care a pornit; într-adevăr, el face ouă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe măsură ce voi simți nevoia să le confrunt cu unele aspecte ale personajului din Istoria ieroglifică. În mare, Cantemir respectă tradiția schițată mai sus. Crocodilul său este un monstru, plasat exact acolo unde îl plasează și cele mai multe surse: la hotarul dintre uscat și acvatic. El e un paznic, un străjer al graniței dintre cele două împărății, deci. Un supraveghetor, mai bine spus, simbol al autorității Împărăției peștilor. Cea dintâi ipostază a sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug și le târăsc pe uscat, aruncând o plasă peste ele. Pier în număr mare cei care sunt lipsiți, în această vânătoare, de prezență de spirit". 23 Dimitrie Cantemir, op. cit., pp. 687-688. 24 Idem, p 688. 25 Ibidem. 26 Idem, p. 690. 27 Ibidem. 28 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug și le târăsc pe uscat, aruncând o plasă peste ele. Pier în număr mare cei care sunt lipsiți, în această vânătoare, de prezență de spirit". 585 Dimitrie Cantemir, op. cit., pp. 687-688. 586 Idem, p 688. 587 Ibidem. 588 Idem, p. 690. 589 Ibidem. 590 Idem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și punem tăiețeii la uscat. După ce s-au uscat, îi scuturăm de făină și îi păstrăm în săculeț de pânză. TOCINEI CU BRÂNZĂ 1 kg cartofi, 2 ouă, 300 g telemea de oaie, 100 ml ulei, 200 ml smântână, 4 linguri de făină, 3 cepe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și le lăsăm să se înmoaie câteva minute. Carnea se amestecă foarte bine și adăugăm câte puțină apă cu condimente până o punem toată. Dăm gust de sare dacă mai trebuie, apoi umplem mațele. Lăsăm timp de o zi la uscat, apoi le dăm la fum. FRIPTURA BOGATULUI 1 kg. de mușchi de porc, 1 kg. de ceapă, trei linguri de untură, o cană de supă de carne, o cană de vin alb sec, două linguri de oțet, o linguriță de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
alune și biscuiți până se îngroașă. Se fac biluțe sau batoane și se lasă la întărit timp de 2 ore, apoi se dau prin 500 g ciocolată menaj, topită cu 50 ml ulei pe baie de aburi. Se lasă la uscat pe o planșetă tapetată cu folie de plastic. BEȚIȘOARE Din 500 g făină, 250 g unt, 1 ou, vin cât cuprinde, 20 g drojdie se frământă un aluat, din care se fac bețișoare pe care le presărăm cu sare și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pune la fiert zahărul cu cafeaua pe marginea plitei, până se îngroașă, apoi batem albușurile spumă și turnăm siropul îngroșat peste ele, după care facem figurine cu un cornet, figurine pe care le punem în tava tapetată cu hârtie, la uscat. Astfel se servesc la masă. 166 BILE CU NUCĂ 200 g nucă măcinată, 200 g zahăr, 2 linguri de cacao, 2 albușuri bătute spumă, 2 linguri de esență de rom. Se amestecă toate la un loc și se fac bile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ore ca să se întărească. Separat, se topesc la Bain-Marie 600-700 g ciocolată, se adaugă 6 linguri de ulei și 200 g unt. Se ia fiecare biluță și se dă prin ciocolată, apoi se pune un celofan și se lasă la uscat. Se așează distanțate, ca să nu se lipească între ele. FURSECURI (1) 4 ouă, 3 cești de ulei, 3 cești de zahăr, 2 ½ lingurițe de amoniac stins, făină cât cuprinde Se amestecă cu zahăr pudră ouăle, apoi pe rând, uleiul, amoniacul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lucru, se pudrează cu zahăr pudră. Se ia câte puțin aluat din săculeț și se întinde pe masă o foaie de un centimetru până la un centimetru și jumătate, apoi se taie cu formele dorite. Fiecare figură se pune la uscat pe zahăr pudră și se lasă la uscat. Petalele de crin și frunzele se dau prin zahăr și se usucă pe sticlă goală, pentru a lua forma ușor ovală. Când totul se pregătește, se poate împodobi tortul. Fursecuri (5) - rețetă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ia câte puțin aluat din săculeț și se întinde pe masă o foaie de un centimetru până la un centimetru și jumătate, apoi se taie cu formele dorite. Fiecare figură se pune la uscat pe zahăr pudră și se lasă la uscat. Petalele de crin și frunzele se dau prin zahăr și se usucă pe sticlă goală, pentru a lua forma ușor ovală. Când totul se pregătește, se poate împodobi tortul. Fursecuri (5) - rețetă de post 350 g făină, 300 g margarină
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
generală, să nu ți se dea mai mult. Nu se putea pune plasa jos pentru că se afunda, o puneai înclinată pe perete cam la 75 de grade și te rezemai de ea. Dormeai, nu dormeai, dar oricum stăteai pe ceva uscat. Bucătarii îmi băgau mâncare pe geamul din spate. La vremea aceea era bucătar un oarecare Munteanu. În mod normal, după două săptămâni de izolare de genul acesta ieși de acolo terminat. Or, eu când am ieșit de acolo eram mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ridice, că nu era așa groasă. S-a dat alarma cu trasoare și au venit ajutoare, că nu erau telefoane mobile la vremea aia. A rămas numai cordonul de pază iar pe sergenți i-au luat să-i ducă la uscat. C. I.: Ce s-a întâmplat după? S. Ț.: Ați văzut vreodată vreo găină cloșcă cu pui de rață care vin la apă? Rățuștele intră în apă iar cloșca înnebunește pe mal! (râdem) Așa erau ei după întâmplarea asta: se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa a mers și în comunism... S. Ț.: Așa mergea treaba și la noi: pe dedesubt apa se infiltra, iar pe deasupra pompele o deversau înapoi în Dunăre. Apoi, am mai lucrat și la desțeleniri: se tăiase stuful care creștea pe uscat, fără apă, au venit cu tractoare și au desțelenit și acum se distrugeau brazdele astea mari și se făceau culturi agricole. Dar canalele pe care le făceam n-aveau legătură cu stuful, deși erau rădăcini de stuf rămase, moarte și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Vîlcov. Vîlcovul este un oraș mare situat peste brațul Dunării, vizavi de Periprava. Vîlcovul are canale ca Veneția iar Scurtu a intrat pe unul dintre acele canale și a ieșit într-o curte, unde erau niște rufe puse la uscat. Norocul lui: a luat ce i-a trebuit și a plecat. Cunoștea zona pentru că era născut în Basarabia și copilărise în zonă. A plecat cu intenția de a trece Prutul înapoi în România, printr-un loc pe care-l știa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
primii ani, aceasta era plină, fapt care demonstra interesul comercianților de a-și face reclamă în acest ziar. Iată câteva exemple de astfel de reclame: "Banca cerealiștilor, Societate anonimă, București/ Calendarul național ilustrat/ M. De Brousse, Transporturi maritime și pe uscat/ Tipografia Gutenberg, Institutul de Editură, Arte Grafice și Turnătorie de Litere/ Bresson, Furnizorul Curții Regale, Lichioruri, Siropuri, Cognacuri/ Pirelli, Articole tehnice de cauciuc/ Standard, Birou tehnic/ Gatere, Fabrici de chereste"970. După primii doi ani de apariție, numărul reclamelor s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
peste tot. Suntem poate singurii călători care au trecut pe aici anul acesta. Nu are a face, răspunse el, chiar aceasta e de laudă să nu ai de-a face cu oaspeții dar să-i primești bine când se ivesc". "Uscați 318 și întremați, ne-am dus la stăpânul casei care ne-o prezentă pe soția lui. Ea ne primi cu politețe și bunătate". S-a pregătit masa "din grijă pentru noi". Ați ajuns aici, dumneata și cel care te conduce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
apar la o ușă care se deschide într-un zid și se închide la loc. Astfel este pus în mișcare acest joc al dorinței și al dispariției obiectului care dă un caracter ondulatoriu textului, provocând faimosul "rău de mare pe uscat". Această oscilație vine de la călătorul însuși care nu numai că pare să interpreteze evenimentele, dar care - într-un vis cu ochii deschiși care amintește de poveștile cu zâne - le face să se nască direct din gândurile lui. "Bizar" își spune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
621. Se știe că în Castelul puterea de a numi decide asupra existenței lucrurilor: a fi botezat arpentor, ajutor etc. Dar incertitudinea limbajului și a denumirilor care se adună îl conduc pe Kafka să simtă un "rău de mare pe uscat"622: "El constă în aceea că ați uitat adevăratul nume al lucrurilor și că le acoperiți, din pură grabă, cu nume luate la întâmplare. Repede, repede, vă gândiți! Dar abia v-ați îndepărtat de lucruri că din nou le-ați
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
În centrul discului de hârtie se efectuează un orificiu prin care se introduce un fitil de hârtie cromatografică. Cu ajutorul unei pipete fine se depune soluția de analizat în formă de cerc aproape de mijlocul discului de hârtie, apoi se lasă la uscat. 2. Eluarea componenților Se utilizează o cameră cromatografică în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în iulie-septembrie 1944 a avut frecvente discuții cu Hitler și cu liderii militari germani privind asigurarea resurselor indispensabile purtării războiului: crom, nichel, cupru, mangan etc. Cele mai grave erau consecințele penuriei de carburanți, ceea ce „stânjenea” mișcările forțelor armate germane, de uscat, aeriene și maritime. Avioanele rămâneau la sol din cauza lipsei combustibilului, elevii piloți nu puteau efectua orele necesare pentru antrenament; armata de uscat era și ea „aproape imobilizată” din aceeași cauză. Situația era cât se poate de precară. Pentru disponibilizarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]