4,445 matches
-
Am venit în lumea aceasta ca să fac judecată pentru că cei ce nu văd să vadă, iar cei care văd509 să devină orbi510. Amalgamul lumilor ascunse Când un mim vorbește, răspândește înțelepciunea sau își dezvăluie prostia 511. Francis Bacon imagina în utopia sa512 că Atlantida lui Platon s-ar afla în America. La fel Shakespeare în The Tempest, iar Voltaire care știa de migrația polilor vedea Atlantida în zona tropicală a nordului arctic. Doar Ignatius Donnelly 513 realizează științific cea mai amplă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
314 Mircea Eliade, Myth and Reality, 1975. 315 Noul Testament (Mt 13:11-13:17). 316 H. Spencer Lewis, The Secret Doctrines of Jesus, 1937. 317 Liviu Pendefunda, "Rondelul trenului eteric", în Rondeluri și Ovoide, Editura Junimea, Iași, 2005. 318 Thomas Morus, Utopia, parafrazând pe Anaxagoras care spusese: drumul spre infern este, de oriunde ai pleca, același. 319 Mt 13:11; Mc 4:11; Lc 8:10 320 Karl Rahner, The Practice of Faith: A Handbook of Contemporary Spirituality, 1986. 321 Apocalipsa lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
era deloc incult. Ne-a vorbit destul de decent și ne a mărturisit că a făcut seminarul teologic la Kiev, dar acum este convins că idealul lumii nu mai poate fi ancorat în transcendent, ci în imanent, ideea Dumnezeirii fiind o utopie perimată, doborâtă de realitatea descoperirilor științifice, materialiste pe care le deține Uniunea Sovietică. I-a răspuns domnul Trifan. Discuția a durat două ore. Am reținut finalul: inspectorul căutase să-l domine, nu atât prin argumente teologice sau măcar rațional-științifice, ci
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noastre, încât valorile spiritualității creștine și naționale, dragostea, cinstea, dreptatea, curăția, familia, neamul, Dumnezeu au ajuns să fie persiflate și batjocorite, iar egoismul, minciunea, înșelăciunea, desfrâul, libertinajul și ateismul să fie considerate valori ale societății moderne. Neamul și Dumnezeu fiind utopiile unor indivizi desprinși de realitatea vieții, am ajuns să nu mai fim conștienți de răul care ni se pregătește. Căci prin dezarmarea națiunilor și crearea unei armate mulținaționale, la discreția Guvernului mondial (ONU) se vizează impunerea comunismului în lume. Iar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încercat să mă umilească intelectual. Mulți anchetatori se distrau că la vârsta mea eram de profesie elev. Tu nu vezi, mă, că ești nerealizat? Un rămas în urmă față de societate și viață? („Asta din cauza încăpătânării tale. Fiindcă crezi într-o utopie”, mi a zis odată un anchetator.) Ce studii ai? Mărturisirea unui ideal nu necesită studii și diplome omenești, ci să fii de bună credință, să dai dovadă de atașament și dragoste pentru ideal. Și ce ideal ai? Să pot iubi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca o condiție a existenței ei. Biserica pretinde respectarea legii, a vieții și bunurilor oamenilor, ca o regulă pentru toată comunitatea și pentru fiecare în parte, păcatul, greșeala, rămânând numai ca un accident la nivel individual. Nu crezi că este utopie credința în Dumnezeu? De două mii de ani a învins toate concepțiile celelalte, religioase, filosofice, morale etc. Hristos a spus despre Biserica Sa că „Porțile iadului nu o vor birui”. Utopie este concepția materialistă. Pentru că nu ține seama de cele două
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca un accident la nivel individual. Nu crezi că este utopie credința în Dumnezeu? De două mii de ani a învins toate concepțiile celelalte, religioase, filosofice, morale etc. Hristos a spus despre Biserica Sa că „Porțile iadului nu o vor birui”. Utopie este concepția materialistă. Pentru că nu ține seama de cele două realități: materială și spirituală. E ca și cum ai vâsli cu o singură mână. Te învârți și nu înaintezi. Concepția materialistă a creat o lume înfometată, ținută sub teroare. Chiar dacă mă pedepsiți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la xenofobie, ura altor neamuri; s-a replicat că Mișcarea Legionară este ancorată în principiul dragostei de semen în vederea mântuirii lui, și implicit raportul dintre neamuri este stabilit tot pe acest principiu. Credința în Dumnezeu se spunea că este o utopie, doar realitatea materială se poate percepe la nivelul posibilităților omenești, al simțurilor organice și al rațiunii firești; s-a replicat că dacă în concepția materialistă nu există legătura supranaturală, prin credință, dintre Creator și creat, omul nu poate depăși condiția
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
masoneria care inițiase acest holocaust al neamurilor. Deci cine era împotriva realității istorice? Încercau să creeze o altă lume. În locul valorilor firești ale vieții, rânduite de Dumnezeu, aduceau valorile întunericului, rânduite de satan: minciuna, furtul, desfrâul, crima, ateismul și nihilismul. Utopia stă în negarea lui Dumnezeu, în încercarea de a-L înlocui în sufletul oamenilor cu dumnezeul crimei și al negației. Se împlinește cuvântul Sfintei Scripturi care zice: „Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău”. Unii au căzut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
posibil ca succesul primei faze să-l asigure și pe cel al celei de a doua! S-ar părea că simțul istoriei pe care îl avea el era mai important pentru Iorga decît ponderea extraordinară a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiecție indispensabilă a imaginației creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, întotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imaginație creatoare. Dușman de moarte al alianțelor imperiale și al imperiilor (România a fost victima a cel
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
există și evrei români patrioți. Studenții evrei români (ai lui Iorga), care efectuează o muncă științifică de valoare în istoria României, precum și alte dovezi ale atitudinii corecte a evreilor față de România etc". Dar Iorga considera sionismul drept un fel de utopie romantică, un vis imposibil. Să ne amintim de entuziasmul lui față de sionism, din 1918, numai că atunci el nu avea sarcina de a transforma în români un milion de evrei. Intra astfel în scenă "Legea Supremă". "Cum poate un evreu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din 1918, numai că atunci el nu avea sarcina de a transforma în români un milion de evrei. Intra astfel în scenă "Legea Supremă". "Cum poate un evreu european să manifeste interes față de o țară asiatică?" (Iată răspunsul: să realizeze utopia de a clădi o democrație industrială occidentală tip secolul al XX-lea într-un mediu la fel de străin ca și o planetă ostilă). Iorga vedea soluția chestiunii evreiești nu numai în încurajarea asimilării lor, ci și în restructurarea socială și economică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a făcut o încercare disperată de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea că numai evreii erau țapii ispășitori, încercîndu-se să se facă din aceștia autorii schimbării și ai declinului. Astfel, "evreii au fost cei care au distrus "utopia lor reacționară" de pace și armonie în mediul rural!..." Toate acestea nu reprezentau sămănătorismul și naționalismul cultural al lui Iorga. Departe de a încerca să salveze privilegii de clasă încercînd să găsească țapi ispășitori, el voia să-i ajute pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iași, 2002. Engels, Friedrich, "Anti-Dühring", în Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948. Engels, Friedrich, Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Friedrich, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945. Favier, Jean, Aur și mirodenii, nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001. Ferguson, Niall, Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011. Ferguson, Niall, Marele declin. Cum decad instituțiile și
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Montanelli, Indro, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995. Montbrial, ThierryAcțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, Vasile, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro. Morus, Thomas, Utopia, Editura Mondero, București, 1998. Muchembled, Robert, O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX, Editura Cartier, București, 2002. Mullett, Michel, Calvin, Editura Artemis, București, 2007. Mullett, Michel, Luther, Editura Artemis, București, 2007. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă, fără riscul de a ne condamna la uitare și neființă. Așa se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
înaintașii noștri au dovedit-o cu prisosință în marile încercări ale istoriei de la care nu au abdicat, lăsândune nouă un adevărat tezaur de realizări și gândire pragmatică, ca un îndemn perpetuu pentru mai bine. Așa cum prezentul fără trecut este o utopie (ceea ce ne-a demonstrat cu prisosință cei 45 de ani de totalitarism comunist), în egală măsură nu se poate concepe viitorul fără coordonatele prezentului, a cărui actor principal este generația trăitoare actuală, generație care are obligația morală să asigure transcendența
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
războiul rece în timpul căruia și arta este afectată de dezbaterile ideologice. Artiști ca P. Pi‑ casso, F. Léger, O. Fougeron, pe atunci orbi la realitatea totalitară a regimului comunist, nu fac altceva decât să reflecte în lucrările lor angajamentul pentru utopia socialistă. În anul 1947 deschiderea muzeului Jeu de Paume și a Mu‑ zeului Național de Artă Modernă semnalează o dorință de apropiere între stat și pictura actuală; protagoniștii mișcărilor avangardiste din prima jumătate a secolului devin un fel de eroi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
războiul rece în timpul căruia și arta este afectată de dezbaterile ideologice. Artiști ca P. Pi‑ casso, F. Léger, O. Fougeron, pe atunci orbi la realitatea totalitară a regimului comunist, nu fac altceva decât să reflecte în lucrările lor angajamentul pentru utopia socialistă. În anul 1947 deschiderea muzeului Jeu de Paume și a Mu‑ zeului Național de Artă Modernă semnalează o dorință de apropiere între stat și pictura actuală; protagoniștii mișcărilor avangardiste din prima jumătate a secolului devin un fel de eroi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
li s-a imprimat un scop burlesc. Romanul rămâne un model de creație artistică la care va adera întreaga literatură, fundamentată pe simboluri obediente, în analogie cu opera literară care nu se conformează regulilor și prejudecăților vremii. Apare noțiunea de „utopie” alături de sintagma „Fă ce-ți place!”. Rabelais este un fin observator al realității și încearcă să confere un rol terapeutic propriei opere. Albrecht Dürer reprezintă pionieratul artei plastice burlești. Deși a trăit cu cinci secole în urmă, activitatea lui Dürer
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atunci o istorie care se derula rapid, după principiul bulgărelui de zăpadă: un doctorat în filosofie feministă, dat sub oblăduirea fermecător de receptivă și de provocatoare a lui Ludwig Grünberg; crearea AnEI în ’93, împreună cu Laura Gruünberg, mai întâi ca utopie, apoi ca organizație, apariția unui număr din Revista 22, primul dedicat femeilor și feminismului; introducerea cursului de filosofie feministă la Facultatea de Filosofie (1994), primele studii și cărți publicate. Alții, din ce în ce mai mulți și mai buni au început să intre în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22, nr. 131, 12 iunie, 2001 O poveste „banală” și originea ei politică 1. Povestea banală La o școala generală din cartierul Berceni, București, profesoara de desen, proaspătă absolventă de Arte Frumoase, Secția Pictură, debutează strălucit, învățând copiii să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lipesc obrazul de cămașa pe care o iau de pe sfoară. La un virtual sondaj de opinie, mă tem că la întrebarea: „Ce faceți împreună în viața privată?”, majoritatea răspunsurilor ar fi: „Ne uităm la televizor.” Perechile sunt mai rare decât utopiile. Cuplurile obosesc. Parteneri nu am învățat să fim, deși doar pe o astfel de familie am putea paria pe termen lung. 3. Copiii au o semnificație specială. În familia românească este chiar foarte specială. Trăind într-o societate în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este greșită și nu i se fac corecții la timp prin sistemul instituțional de educație, speranța să avem viitoare generații de indivizi care își respectă activ semenii și combină exercițiul propriei libertăți cu cel al responsabilității față de alții sună a utopie. Școala nu educă pentru viața privată. Un aspect notabil negativ al educației primare, secundare și medii este acela că pregătirea elevilor prin școală pentru viața privată este de la nesemnificativă spre nulă. Supoziția tacită a autorilor de programe și manuale este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Locke singurele opreliști în calea libertății copiilor le reprezentau faptele rele, Rousseau pune în calea dorințelor nesocotite pedepsele naturale. 3.15. Munca manuală. Meseriile În concepția lui Thomas Morus, munca manuală reprezenta un mijloc de dezvoltare fizică a elevilor. În Utopia, el cerea ca fiecare tînăr să fie obligat să învețe o meserie. Alegerea meseriei le aparținea acestora. Solarienii lui Campanella învățau și ei mai multe meserii. Meseria trebuia aleasă pe baza cunoașterii înclinațiilor tinerilor. Pentru Comenius, munca manuală reprezenta un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]