3,889 matches
-
a apei de pe jos, prin picăturile de condens, care, ca într-o peșteră, cădeau peste tot. Când se ieșea la plimbarea în cerc, în zilele călduroase, din îmbrăcămintea celor închiși ieșeau aburi datorită căldurii, care producea evaporarea umezelii permanentă de pe veșminte. În celulă acest lucru se producea consumând căldura corpului, care era singura sursă caldă, căci nici sobe, nici calorifere nu existau. Temperatura era permanent, (vară și iarnă), rece. Paza pe coridor era făcută, în trei schimburi, de gardieni de la școala
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și negru. Am stins veioza. Ea scăpase de masacru. M-am întins pe o parte și am adormit. Mă simțeam ca un făt protejat în pântecul mamei. N-avea nimeni dreptul să-mi tulbure somnul. Eram regele disperării înfășurat în veșmintele necazurilor. Aveam de gând să dorm până venea broasca cea râioasă, mare ca un Volkswagen Golf. N-a fost să fie cum mi-am dorit. N-am apucat decât vreo două ore de somn. Pe la unsprezece seara s-a înființat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid de înțelegere și învățătură, G. caută și găsește pretutindeni exemple, modele. Asemenea unui edil, observă iscoditor, spre luare aminte, parcurile, străzile, casele, mijloacele de transport, spitalele, școlile
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
trece prin fel de fel de experiențe sexuale extreme - autorul fantasmează cît pentru cinci Penthouse-uri - ca eșanjismul, sodomia, blow-job, ca să nu mai vorbim de felație și cunnilingus, pigmenți răsăriți adesea brusc la capătul unor paragrafe de nimic prevestitoare, lipsiți de veșmînt metaforic. Directețea descrierilor lubrice contribuie În fapt la o fenomenologie a conștiinței sexuale de care, crede Houellebecq, scriitorii se tem și-o livrează În diverse ambalaje. El renunță la ele aproape cu totul. De exemplu: “Seara, venea acasă atît de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri. Ulterior, deși polemizează violent cu avangardiștii de la „unu”, reproșându-le falsul modernism și lipsa angajării sociale, se îndreaptă el însuși când spre formule suprarealiste (Vioara destrămată), când spre un sentimentalism ascuns, deghizat în veșminte medievale (Tristan și Isolda, Envoi), când spre romanul-reportaj „militant” (Viața șantierelor. Constructorii). Vocația, câtă a fost inițial, cedează constrângerilor și noua încercare lirică din anii 1945-1947 eșuează în cântece despre partizanii greci și o „baladă despre Gheorghe Dimitrov și mama
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
redactor al paginii de cultură), „Revista Fundațiilor Regale”, „Iconar”, „Gândirea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ateneu”, „Glasul bisericii”, „Magazin istoric”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Tomis”, „Colocvii”, „Revista muzeelor”, „Călăuza bibliotecarului”, „Gazeta învățământului”, „Cutezătorii”, „Ramuri”, „Adolescența”. Deși a publicat, în timpul vieții, cărți precum Mode și veșminte din trecut (1971) și Acest Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o prezentare a operelor de artă medievale, deopotrivă bisericești și laice, A. avea să se
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
antologie de texte, așezate nu pe școli și curente, ci pe ani și autori. Cartea lui A. a fost recunoscută ca „un tezaur inestimabil de literatură românească” (I. C. Chițimia), ca o „inestimabilă sursă de documentare” (Dumitru Micu). SCRIERI: Mode și veșminte din trecut, I-II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
totuși un pamflet politic în sensul obișnuit al cuvântului, Istoria ieroglifică vrea să dezvăluie cauzele ascunse ale acțiunilor fiecărui concurent din cursa pentru putere, interesele care stau la baza acțiunilor lor și care le inspiră atâtea fapte neoneste drapate în veșmântul celor mai nobile sentimente"25. Iată o explicație greu de demontat. Mai ales că ea se potrivește nu doar tipologiei politicianului-cărturar care domina veacul, dar respectă și concepția despre literatură a vremii și, mai mult decât atât, se înscrie perfect
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe om să uite că răul suprem există și că el nu poate fi controlat decât de forța divină. Descrierea sa în Iov (41, 5-26) conservă detalii din cea a crocodilului, pe care le hiperbolizează strategic: Cine va dezveli fața veșmântului lui?/ În cutele platoșei lui cine-ar putea pătrunde?/ Porțile feței lui cine le-ar putea deschide?/ În jurul dinților lui e spaimă./ Măruntaiele lui, scuturi de aramă,/ pielea lui, ca piatra de șmirghel;/ solzii lui, lipiți unul de altul/ și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vinovat"88. Acest real amenințat de pierdere se conține integral în suprafețe și se ilustrează printr-o veritabilă ontologie a aparenței, care evocă "prezența" prin jocul luminilor, al nuanțelor și al pliurilor: "mătasea cea lucie și gaza cea ușoară a veșmintelor se lăsa impulsiei și desemna undulații grațioase; să fi văzut, în sfârșit, acea mulțumire extatică râzând pe fețele lor când osteneala le silea să-și lase regiile aeriene și să se-ntoarcă a cere pământului puteri nouă"89. Insistența pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul cel mic, strângându-se țara și boierimea, și s-au îmbrăcat toți arhiereii în veșmintele sale cele arhierești și întâi s-au sculat domnul Constantin Vodă în picioare, luându-și gugiumana din cap, plecânduși capul în chip smerit spre țară, deși-au cerut iertăciune, căci în domnia lui s-au izvodit aceste obiceiuri de mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de soldați se așezară pe două linii și formară câte un lanț de o parte și de alta, pentru a opri amestecul publicului, având pe cei doi frați hotărâți a fi spânzurați, în mijlocul lor. Înaintea condamnaților mergea un preot în veșminte ca pentru cei morți și cu o cruce în mână, iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roș, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine soponită. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
încorporantul. Înseamnă să fi găsit. moartea"38. Ceea ce respinge Ulise este partea de animalitate a fascinației, într-o acțiune pe care Quignard ar numi-o "desiderare". De aceea, în ciuda îngrijirilor deosebite ale gazdei, îmbăiat și uns cu uleiuri, îmbrăcat în veșminte frumoase, așezat la o somptuoasă masă, el refuză să mănânce. "Dar eu nu aveam nici un chef" (10.373)39. Circe îl îndeamnă: "De ce stai, Ulise, așa, ca un mut? De ce să-ți strici inima și nu te atingi de mâncare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil, regele din Argos căruia Danaos ce vine din Egipt împreună cu fiicele sale îi cere protecție, strigă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ovăz alb, Telemah și Pisistrate sunt invitați la ospățul care este dat în onoarea dublei căsătorii a fiului și a fiicei lui Menelau, sunt introduși în magnifica sală regală, sunt îmbăiați și spălați, unși cu uleiuri fine, sunt îmbrăcați în veșminte și tunici de lână, sunt așezați pe locurile de onoare, li se spală mâinile într-un vas cizelat de aur, li se aduc pâine, mâncăruri gustoase, li se dă partea cea mai bună (bucăți fripte din carne de vită grasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
favorabilă se îndeplinește dincolo de dorințele sale și ne este prezentat tabloul unei ospitalități ideale. Mai întâi are parte de primirea foarte binevoitoare a tinerei fete întâlnite pe țărm și care îi servește de ghid până în casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-se cu preotul și roba sa, el se devirilizează (François Van Laere, Jean-Jaqcues Rousseau, du phantasme à l'écriture. Les révélations du "Lévite d'Efraïm", Archives des Lettres Modernes, 1967 (8), nr. 81, pp. 30-31). Reamintim că "levitul" este un veșmânt femeiesc din secolul al XVIII-lea. Rousseau îi scrie Dnei de Verdelin: "Am îmbrăcat haină lungă și îmi înnod șireturile așa că mai mult de jumătate sunt femeie". 287 Pléiade, I, 168, *trad. rom. p. 219 (nota trad.). 288 Pléiade, I
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Templierii de la Ierusalim, pe căpetenia Parților, pe negusul Abisiniei și pe împăratul din Calicut. Se război cu scandinavii acoperiți cu solzi de pește, cu negri înarmați cu paveze din piele de hipopotam, călări pe măgari roșii, cu indieni îmbrăcați în veșminte aurite rotindu-și deasupra turbanelor săbiile lor late și strălucitoare ca oglinzile. Învinse pe troglodiți și pe antropofagi. Străbătu ținuturi atât de fierbinți, încât sub arșița soarelui ți se aprindea părul pe cap ca o torță; iar altele care erau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
săi raporturi de natură." (2/1, p. 217; vezi și: p. 215-216) In fine, unul dintre cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda "reală", ci Moda scrisă, adică veșmântul feminin așa cum apare descris în jurnalele de modă. Metoda este prin urmare semiologică și nu semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda "reală", ci Moda scrisă, adică veșmântul feminin așa cum apare descris în jurnalele de modă. Metoda este prin urmare semiologică și nu semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face posibilă cercetarea semiologică a unor sisteme duble, de acest tip, unde unul constituie planul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tip, prezintă două articulații diferite: una, prin trecerea de la codul "real" (de obiecte) la sistemul denotant al limbii; cealaltă face trecerea de la sistemul denotant la sistemul conotant al limbii. Adică limba apare ca un metalimbaj, ca un sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe linia studiului semiologic al conotației în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
diferitelor coduri cu profunde implicații sociale. O dată cu trecerea semiologiei de la studiul unor coduri de interes restrâns (semnale maritime, alfabetul morse, coduri rutiere), la altele, mai complicate, ea întîlnește limbajul; imaginile sunt explicate, însoțite de, sau ilustrează un mesaj lingvistic. Obiectele: veșminte, alimente, mobilier, nu acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se vede un poem de Emil Brumaru, scris de mână, "Cântec naiv". M-ai înșelat c-o portocală! Și tu și ea, în pielea goală, Erați în camera impură Când v-am surprins gură în gură, Deasupra dânsa și alături Veșmintele-i, coji printre pături, Mai transpirau dorinți din pori Naintea marii dezmierdări Cu tot dichisul și alaiul Apoi m-ai înșelat cu ceaiul! Numărătoare pentru puștoaice și babalâci elefantul dă din trompă strada gării dă din pompă avionul dă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
A văzut lumina zilei într-un ținut de munte, la Hobița - Gorj, cu o natură armonios orânduită și cu climă blândă, unde generații după generații creaseră timp de mii de ani, fără grabă, uluitor de multă frumusețe, împodobindu-și casele, veșmintele, scoarțele sau manifestânduse frumos în cântec, joc și fel de a fi. Conform unor reputați arhitecți, satul gorjean era „un uriaș ansamblu de sculptură ambientală”, „o reuniune de uriașe obiecte sculpturale”. La vârsta de 17 ani începe să se manifeste
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]