3,815 matches
-
traiul. Astfel, cu toată teama lui ca nu cumva căsătoria să-l ducă la ruină, el își luă într-o bună dimineață inima în dinți și se însură cu o femeie care, spre norocul lui, s-a întâmplat să fie vrednică, de treabă, bună gospodină, și care l-a deprins să nu-și mai hrănească musafirii cu alune, ceea ce nu l-a împedecat să-și îndoiască, ba chiar să-și întreiască averea. De atunci i-a fost casa, casă, și masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vorbă cu dânsele, de erau vederi de țară, aveam iluzia că respirăm aerul câmpului și ne scăldam în razele soarelui. Petreceam ca niște școlari zburdalnici în atmosfera caldă, sugestivă a atelierului și puneam toată râvna ca producerile noastre să fie vrednice de expoziția ce Verussi plănuia pentru anul viitor. La început, pănă a nu ne cunoaște puterile unul altuia, Verussi dădea negreșit tonul între noi, deoarece era pictor de profesiune; dar cel mai guraliu și mai cu pretenții era Pogor. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din Mircești cântată de Alecsandri, tablou care se poate vedea în salonul de recepție al Primăriei de Iași, precum și altele care se găsesc în colecția fratelui său Grigore, actualul membru la Curtea de Casație. Verussi și Buiucliu erau niște tipuri vrednice de studiat. Deși de naturi deosebite, aveau totuși un punct de asemănare: erau amândoi înzestrați cu câte o inimă gata a lua foc ca praful de pușcă la cea întâi scânteie pornită dintr-o păreche de ochi femeiești, și totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce figurează în prima mea încercare literară. Am surâs la asemine observațiune. Acest lucru n-ar fi putut niciodată să iasă din pana mea. Pe atunci eram de un lirism așa de grozav!... Nici n-aș fi înțeles un amor vrednic de a fi descris, fără condițiunea sacrificiului vieței ambilor înamorați. Cu vârsta însă, devenind mai îngăduitor, mai blajin, n-am mai fost așa de crud cu eroii mei. Cu toate aceste, mărturisesc că nici la început, nici mai la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vreme se folosesc struguri, cel puțin. Pentru că, măcar din punct de vedere cantitativ, nu putem consuma exclusiv un vin tradițional. Ar fi vorba deci de un compromis, precum acele vinuri israeliene, certificate de o autoritate, religioasă În acel caz, ca vrednice a sluji la un act tradițional. Numai că, dacă acolo există o cerere, impusă de o conștiință a tradiției, ce are nevoie doar de o certificare, iar nu de un Îndemn, la noi mă tem că e prea târziu... Cel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum inima de bucurie!” ... Erau însă alte vremuri cu alt mod de gândire, de simțire și de trăire. Am găsit recent în internet, o altă formă de amintiri din copilărie, într-un limbaj mai modern dar cu un conținut important, vrednic de remarcat: „Leagănele noastre erau vopsite cu culori strălucitoare pe bază de plumb. Cu bicicleta, nu aveam cască de protecție, nici protecții pentru coate și genunchi. Beam apă de la robinet, de la țeava din grădină, de la furtun. Când ne era sete
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
câteva oi și capre, cât să-și poată hrăni familia. Dar nu s-a lăsat bunicul, a luat-o iarăși de la capăt, nevoințele sale le-a spulberat pe apa Călmățuiului, Dumnezeu i-a dat din nou jgheab, pentru că era om vrednic și credincios, cu trecere printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai multe oi și s-a ocupat de educația copiilor săi. Când venea în Brăila să ne viziteze era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
el la Văcărești pentru un furt de paltoane, cum pre tindeau autoritățile maghiare, sau ca martir al cauzei naționale, cum pretindea Împricinatul) se silea, cu plaivazul său neas cu țit, să descrie, pentru „fraierii“ de cititori ai Convorbirilor critice, mediul, vrednic numai de pana unui Dostoievski sau a unui Gorki, al Închisorii, Mihalache Dragomirescu, directorul revistei și primul dintre fraieri, bătându-se cu palmele peste fese și clamând: „A apărut scriito rul unei lumi noi pentru lite ratura românească, cea a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la om la om salutare, când și când, caracterelor noastre moleșite și depravate de civilizație; sau cutezând a-mi trece mâna, cu afecția mea cea mai fricoasă, pe blana Încurcată de ciulini a acestui bătrân dulău neîn cre zător și vrednic păzitor al stânei; sau Îndru gând vreun mijloc de Înțelegere, pe limba lui cea aspră, cu acest barbar colțuros și cu mustățile revoltate căruia n-aș fi Îndrăznit să-i răspund când ne batjocorea, cu gravitate și fără gând de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unor corespondenți din Ger mania, Franța și Anglia În război - revista să tipărească Întâm pinarea „ciorăparului“ din Ploiești, Ilie Stroescu, care apăra adventismul Împotriva prigoanei popilor noștri, și asta, vă asi gur, Într-o proză de o excelentă sobrietate ironică, vrednică de Paul Louis Courier. [...] Noua Revistă Română, apărută, mai precis reapărută, În toamna lui 1908, Încetă În vara războiului nostru din 1916, În care răstimp, opt ani În șir, am cunoscut o lume pe care voi Încerca acum să o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Perpessicius, adăugându-i note și comentarii lămu ritoare, fără de care Dante este inaccesibil chiar italienilor, Îmbogățind-o cu ilustrații repro duse după xilografiile ediției princeps de la 1529 și Îngrijind până la urmă de o corectă și preafrumoasă tehnică a tiparului, vrednică de o asemenea operă, imprimând-o pe hârtie bună, cu chenare de culoare la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ploaie sau arșiță, să fii la curent cu ultimele descoperiri șoptite la ureche Între inițiați și să te Înțeleagă numai din ochi birtașul și grataragiul, care vor nea părat să știe cu cine au de-a face și dacă ești vrednic de atenția și de ofrandele lor. Regulă generală: o friptură din cele numite mai departe și Încredințată unui grataragiu născut, iar nu făcut, trebuie mân cată În mare și solemnă liniște și singurătate, În colțul cel mai obscur al cârciumii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pina Menichelli, Fran cesca Bertini), care mi se mărturisea odată, din recunoștință, punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi păcat să-mbătrânești!“ Cuvinte memorabile, vrednice a fi săpate pe lespedea tombală a libertinului impenitent și rocam bolesc. Am chemat-o deunăzi la telefon pe această nimfă de odinioară din redacția Ideii Europene, vrând să-i citesc din aceste amintiri, și m-a primit la ea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevastă și un copilaș. Familia M. din Roman avea până mai acum cincisprezece ani o femeie În serviciu, țărancă zdravănă ca un taur, care muta din loc, de parcă s-ar juca, dulapurile grele luate În bra țele ei atletice. Era vrednică foc de treabă, dar și cățea neostoită și În dâldoră neogoită după bărbați. Înnebunise după ea toată garni zoana, care-și aștepta până la ziuă rândul la ușa ei, Începând cu colonelul S. - altfel bărbat cu sentimente delicate, suspinând ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vorba de băutură, să nu uit iarăși de mărețele mele ploști ardelenești, Îmbrăcate În piele de vițel neargăsită, strânse cruciș și pe coapse În curele cu paftale de piele bătute cu rânduri-rânduri de bumbi mari de aramă cât unghia; ploști vrednice să slujească numai la nunți domnești, dacă nu m-am fost Învrednicit până acum să torn din ele, cu lăutarii cârd și cu ștergarul Înflorat cu alesătură din război, atârnat de gâtul cobzei, la nunta băiatului, plănuită sus pe Bucegi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
româncă în acrobație aeriană. Iată deci cum un domeniu care necunoscătorilor li s-ar putea părea anodin sau rezervat strict specialiștilor, poate deveni poezie pură, vis, frumusețe și slujire a adevărului. Pentru că nu puțin lucru este să cinstești, prin scrieri vrednice, istoria neamului românesc. Și nici să aduci bucurie celor ce te citesc. Acest text a văzut pentru prima dată lumina tiparului sub titlul Cornel Marandiuc, un posibil model, în "Rost", an VII, nr. 80-81, octombrie-noiembrie 2009, pp. 66-67. 9. Traian
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
neschimbate sau se găsesc Într-o stare Încă și mai rea, iar aceasta este o provocare pentru aceia dintre noi - precum acest tînăr care peste ani avea să devină Che -sensibili la datele realității care Îi nedreptățește pe cei mai vrednici de plîns dintre noi, pentru aceia care și-au luat angajamentul de a ajuta la crearea unei lumi mai drepte. Vă las, În continuare, cu omul pe care l-am cunoscut, omul pe care l-am iubit din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fără nici un fel de disciplină sau direcție. Procesiunea s-a oprit și unul dintre indivizii Îmbrăcați În negru a apărut la un balcon - cu niște hîrțoage În mînă: „Este de datoria noastră, În timp ce ne luăm rămas-bun de la acest mare și vrednic om, unul sau altul...“ etc. După trăncăneala interminabilă, procesiunea s-a mutat cu cîteva case mai departe și alt personaj Îmbrăcat În negru a apărut la balcon. „Cutare sau cutare a murit, Însă amintirea faptelor lui bune și a integrității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mă simți legat de Familia franciscană activând și în prezent în Fraternitatea locală din Oradea. Sper ca această scurtă biografie să constituie un omagiu la comemorarea, în 2015, a 50 de ani de când a părăsit această lume pr. Gheorghe Dumitraș, vrednic urmaș al Seraficului Părinte Francisc. Pr. Gheorghe Dumitraș În satul Nisiporești, situat pe ambele părți ale D.N. Roman - Suceava, aproape de Hanul Ancuței, venea pe lume într-o zi însorită de mai cel de-al doilea copil în tânăra familie a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dar nu le schimbă natura. Pentru acest motiv nu este deloc indicat să ne atașăm total de felul de a fi al unuia sau altuia dintre sfinți, spre care ne simțim atrași, pe care să-l considerăm singurul bun și vrednic de urmat și să dezaprobăm alte feluri de a fi, ci să zicem cu psalmistul: “Omnis spiritus laudet Dominum” (Toate spiritele să-l laude pe Domnul). Îndrumătorul conștiinței, directorul spiritual vă va indica ceea ce vi se potrivește și ce să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
scutită De-a Evei strămoșească vină. Arhanghelul venind din ceruri Ți-a zis: “Fii binecuvântată!”, Căci cu nespus belșug de haruri Erai de Domnul înzestrată. Si astfel Inima Preasfântă A lui Isus, Mântuitorul, Află în sânul tău, de Mamă Lăcașu-i vrednic și izvorul... De-atunci crescu în al tău suflet Dorința vie, arzătoare, De-a-i fi în toate totdeauna, Icoană asemănătoare. De-aceea ți-a plăcut iubirea, Nădejdea lui Cristos, credința, Urmând ca nimenea pe lume Blândețea lui și umilința. O
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca meseriași, funcționari, ostași, politicieni, oameni de știință, artiști plastici sau poeți, medici sau bolnavi, bogați sau săraci, - sunt toți oamenii, cărora Sf. Părinte Francisc în scrisoarea „Către toți credincioșii” le spune: „Scump și sfânt, plăcut, umil, împăciuitor și dulce, vrednic de iubire și de dorit mai presus de orice lucru este a avea un astfel de frate și un astfel de fiu: Domnul nostru Isus Cristos”. Ca și pentru Sf. Francisc, pentru oricine dorește să fie frate franciscan, cerința fundamentală
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înmormântat la 13 martie 1995 în fața bisericii atât de dragă lui. (Pr. Iosif Simon, Necrolog). Lauda Sion Scoală, depărtează-ți somnul Și laudă-ți, Sioane, Domnul, Cu credință și avânt. Laudă-l cât îți este firea, Căci de toată proslăvirea Vrednic este Cel Preasfânt. Pâinea cea mântuitoare Și de viață dătătoare Azi se dă ca nutrimânt... Și o ia creștina turmă, Ca la „Cina cea din urmă”, Spre un tainic legământ... Deci creștinelor popoare Faceți zi de sărbătoare Zi de laudă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Rădăuți, 1 aprilie 1977 Dragă Părinte, Și în anul acesta răsuflul cald al primăverii adus-a zilele Învierii... Din acest prilej vin cu mare plăcere și bucurie să-ți doresc îmbelșugate haruri sufletești, pace, sănătate și toate cele bune și vrednice de dorit. Luminata zi a Învierii, sărbătoare a sărbătorilor, să-ți aducă mulțumiri sufletești și împlinirea tuturor bunelor dorințe de care ești animat. Aceasta mi-i ruga și aceasta mi-i dorința. Din suflet îți doresc „Cristos a înviat!” Nădăjduiesc
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
iubit fiu al poporului nostru, pentru omul cu o largă viziune internațională, pentru ctitorul României Socialiste, pentru ctitorul culturii noastre noi, pentru prietenul, sfătuitorul și îndrumătorul artiștilor.“ (Muzica, ianuarie 1973) „Astăzi suntem liberi, stăpâni pe soarta noastră, popor de oameni vrednici, într-o țară înfloritoare în care toți își încordează voința, își ascut mintea, își înflăcărează sufletul pentru propășirea Patriei. Mă simt mândru că în paginile ilustre pe care poporul nostru le-a scris în ultimele trei deceni în cartea de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]