4,648 matches
-
prejudiciul coeredelui sau copărtașului creditor, asupra nici unui bun care se găsește cuprins în masă comună. (Cod civil 742 și urm., 1388, 1737). -------- A se vedea notele de la art. 1740. Articolul 1742 Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, și acei care au împrumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror întrebuințare se constă conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
Cu toate acestea, fiecare coproprietar al unui zid comun poate fi aparat de a contribui la reparații și reclădiri, renunțând la dreptul său, daca însă zidul comun nu ar sprijini vreo clădire a sa. Articolul 594 Fiecare coproprietar poate să zidească în contra unui zid comun și să bage grinzi sau legături în toată grosimea zidului, lăsând 54 milimetri despre vecin, fără prejudiciul dreptului ce are vecinul ca să scurteze acele grinzii până la jumatatea zidului, în caz când și el ar voi a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Servituțile sunt aparente sau neaparente. Servituțile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o înălțime determinată. ------------------ *) Apeduct. **) Apeductele. Secțiunea ÎI Despre modul cu care se stabilesc servituțile Articolul 623 Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apaducere**); servituțile neaparente sunt acelea ce n-au semn exterior de existența lor, precum spre exemplu, prohibițiunea de a zidi pe un fond, sau de a nu zidi decât până la o înălțime determinată. ------------------ *) Apeduct. **) Apeductele. Secțiunea ÎI Despre modul cu care se stabilesc servituțile Articolul 623 Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani. Cu privire la constituirea servituților continue și aparente, a se
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
plata prețului s-a făcut cu banii împrumutați. 3. Coerezii, asupra imobilelor succesiunii, pentru garanția împărțelii făcute între ei și a sumelor cu care a rămas dator unul către altul. 4. Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui, sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, cu condiția însă că prealabilmente să se fi încheiat un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
ulterioare (art. 4); - Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărților funciare provizorii în cărți de publicitate funciară - Monitorul Oficial nr. 157 din iulie 1947, cu modificările ulterioare (art. 13). Articolul 1742 Arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canaluri sau alte opere, și acei care au împrumutat, pentru a indemniza pe persoanele de mai sus, cu bani a caror întrebuințare se constă conform alineatului 5 de la articolul 1737, conserva privilegiul lor prin
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
cum l-a denumit Dimitrie Cantemir, ale „bătrânului rege al Carpaților”, cum l-a reținut cutreierând munții Vlahuță, ale muntelui „cu nenumăratele lui turnuri de stânci săpate pe adâncul cerului înălțându-se în aer ca un fantastic castel de aur zidit de mâna fermecată a unui vrăjitor din povești”, cum l-a descris atât de plastic Calistrat Hogaș, la poalele Ceahlăului, considerat de către daci Koghenonul, muntele sfânt în care se adăpostea Zamolxe, a luat naștere primul lac de acumulare, cel mai
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
acțiunii): „Ascultă, omule,... eu pot pieri, dar de temut nu mă tem.” (M. Sadoveanu) • irealul: „Puteam să mă-nec dacă nu era el...”, • aproximația: „... Feciorul putea să aibă peste patruzeci de ani, fata cel mult douăzeci.” (L. Rebreanu) • concesia: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) • sau dezaprobarea față de alegerea făcută în realizarea unei acțiuni: „Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
situează pe primul loc, adverbele-regim, pe ultimul: „Am început a nu-l mai crede deloc.” Observații: Prepoziția-morfem a a infinitivului poate lipsi din sintagma infinitivului în două cazuri: • când infinitivul urmează verbului a putea (regional, și verbului a ști): „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune...” (M. Eminescu) „Eu nu cânt că știu cânta...” • când infinitivul este precedat de un pronume sau un adverb relativ: „...norocul îți râde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbi în acest caz de „mărci” semantice. Când se realizează propozițional, circumstanțialul concesiv se dispensează de elementul joncțional, mai ales dacă marca identității sale specifice este fixată, la nivelul predicatului, de prezența unui semiauxiliar de modalitate; în versurile eminesciene: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) propozițiile Poți zidi o lume-ntreagă și poți s-o sfarămi realizează funcția de circumstanțial concesiv. UNITĂȚI SINTACTICEtc " UNIT|}I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sale specifice este fixată, la nivelul predicatului, de prezența unui semiauxiliar de modalitate; în versurile eminesciene: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu) propozițiile Poți zidi o lume-ntreagă și poți s-o sfarămi realizează funcția de circumstanțial concesiv. UNITĂȚI SINTACTICEtc " UNIT|}I SINTACTICE" Primele două ediții (1954 și 1963 ) ale Gramatica Academiei identifică, în interpretarea sintaxei limbii române : propoziția, ca „unitatea de bază a sintaxei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ieșit de sub vrajă.” (O. Paler) Implicarea/neimplicarea afectivă a subiectului vorbitor în transmiterea mesajului determină dezvoltarea a două variante de enunțuri asertive: • enunțuri asertive obiective (neutre), prin care subiectul vorbitor transmite conținutul semantic al mesajului în mod obiectiv: „Omul e zidit din același lut care se târăște în șarpe și zboară în vultur.” (M. Codreanu) • enunțuri asertive subiective (exclamative), prin care subiectul vorbitor își comunică totodată și atitudinea sa afectivă față de (sau provocată de) conținutul semantic (admirație, extaz, indignare, surpriză, uimire
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufletului.” (P. Sălcudeanu, 148) Uneori, relația de dependență pe care se întemeiază circumstanțiala concesivă se exprimă prin juxtapunere. Identitatea sa sintactică este asigurată în aceste enunțuri de: • existența unui verb semiauxiliar de modalitate (a putea), în structura predicatului compus: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune.” (M. Eminescu, I, 134) • situarea verbului-predicat al concesivei la conjunctiv, fără morfemul să, iar a propoziției în fața regentei: „Tu vrei un om
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lor plini de reci și zadarnice lacrimi.” (M. Eminescu, P.L., 54), „O fată frumoasă e O-nchipuire ca fumul.” (L. Blaga, 278) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • adjectiv: „Dintr-o stăpânire semeață Ai făcut puțină ceață Zidind, schele-nalte și repezi ridici Încaleci pe lespezi cât munții, melci mici.” (T. Arghezi, 91) • substantiv: „Ce e poezia ? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
după modelul: Cuvinte în care „m” este în poziție inițială: → cuvinte monosilabice: mie moș mor măr mai miel mac mal moț → cuvinte bisilabice: mama mâna medic mura mere mâner masă mare mata 39 → cuvinte în care „m” este final: săpăm zidim sunam salam urcăm cântam uram lacom tărâm → cuvinte în care „m” este median: amar număr spumă umăr rimă suma râma cremă lume Complicarea jocului: Se va realiza reprezentarea grafică conform specificului metodei analitico-sintetice descrisă în perioada preabecedară. ¾ „REPETA DUPĂ MINE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni nu amintește numele lui Despot Vodă. Lângă ru inele bisericii se află o gârlă, pe unde ar fi fost drumul lui Ștefan cel Mare, Drumul ar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se găsește casa parohială reclădită prin anii 1905-1910 pe ruinele altei clădiri mai vechi. Locuitorii susțin că în vechea clădire care a fost acolo a funcționat un seminar catolic pe vremuri, Lângă ruinele vechii biserici se află astăzi biserica catolică zidită în primul deceniu al sec. XX. Spre nord-vest de aceste biserici, la 200 de metri, în grădina locuitorului Coteanu Anton s a găsit temelia unei vechi biserici catolice. Cea mai mare parte din pia tra ei de temelie a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime uneori de peste 15 metri și o înălțime de 6 metri sfidează încă gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului. Multă lume a auzit de vinul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sfârtecate de vreme și prinse încă de o negreală a unui foc mai de mult, semănau de-a binelea cu o uriașă măsea stricată. - O văd, cucoane Stejărel. - E, ceea ce mai vezi, e tot ce a rămas dintr-o biserică zidită de Eraclide Despot Vodă. Și mai află, domnule profesor, că lângă acea biserică a fost ridicată întâia școală mai răsărită a vremurilor de atunci, așa ca un fel de Univer sitate a timpului. Și tot de Eraclide Despot ridicată. Ba
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dușmănească în vârful lui, unde, făcând șanțuri și baterii, se apără cu slugile sale; ruinele poliției (oraș ului) Co tnari, unde un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită de doi prinți români; beciuri gigantice, pre care, oricât s-a încercat ciocanul vandalilor, tot nu le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cetatea de la „Dealul Cătălina”, biserica „Sf. Maria” din Cotnari, „Curtea Domnească” de aici, însăși Școala academică înființată de Despot Vodă - care l-a detronat pe Lăpușneanu - sunt opera oamenilor, sudoarea lor. Ei, oamenii simpli, în întrecere cu bogătașii, și-au zidit aici, spune și cartea lui C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îngrijirea bolnavilor săraci. În ziarul “Gazeta de Moldavia” găsim informații cu privire la ocrotirea sănătății și îngrijirea bolnavilor în spital. Încă din 1851, banul Neculai Chiriac din Vaslui dorea să aloce un fond spitalului ce se crede că în curând se va zidi în acest oraș. Tot gazeta menționată ne face cunoscut că acțiunile de binefacere n-au încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului, a donat averea obținută de pe moșia sa Giurgeni din ținutul Romanului (împreună cu nepotul său Panait Donici - inginer și prefect de Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vom înceta să mai citim. Bucuria nu este că trăim, ci că ne trăiesc cei dragi... Sufletul este locul unde ne încăpem întotdeauna nouă înșine; este fiorul care adie în noi și valul care se involburează între țărmurile vieții. Să zidim; dar nu pentru a ne separa unii de alții, ci pentru a ne consolida unii pe alții. Să încercăm ca - în virtutea încrederii noastre ferme/sigure în noi - să nu stricăm, atunci când credem că facem ce e bine să facem. Omul
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]