34,048 matches
-
Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 2000-2002. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 129; Călinescu, Ist. lit. (1941), 756-758; Papadima, Creatorii, 424-430
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia lui Adrian Maniu, Filosofia la Universitate. Începând din 1937 R. devine declarat legionară, adăpostind semnăturile lui Mihail Polihroniade (Politica externă a României), Victor P. Gărcomeanu (Tudor Arghezi și spiritul iudaic în literatură), Radu Gyr (Cântec pentru slavă de arhangheli), Corneliu Zelea Codreanu (Pentru noua rânduială), D.C. Amzăr (Căpitanul întregului neam și Destin legionar). Pe aceeași linie merg și versurile publicate de Virgil Carianopol, Ion Samarineanu, Aron Cotruș, Victor Tudoran, Iulian Vesper, Tudor Codreanu, Radu Gyr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
îndeaproape la masterat, după ce îl admirase "în anii modelatori ai adolescenței și tinereții". Povestirea e la persoana întâia. Eroul principal e într-un capitol proaspăt recrut, iar în următorul mai are puțin până la eliberare. Titlul e un vers dintr-un cântec hazos care nu se adeverește, fiindcă tot romanul e despre armată: Ginger ești într-o ureche, N-ai să ajungi în armată, N-ai să fii cercetaș, Cu cămașa ieșită din pantaloni, Ginger, ești într-o ureche. Si Jonathan și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de un realism pregnant". In fapt, toate trei romanele sunt nu numai realiste dar și hazlii. Titlul cărții ar fi trebuit să fie The British Museum Has Lost Its Charm (British Museum și-a pierdut farmecul, "un vers dintr-un cântec de George și Ira Gershwin"), dar neobținând dreptul de a-l folosi, Lodge găsește un titlu care, de fapt, i se potrivește mai bine. Parodic dar nu numai, romanul e o îmbinare de influențe. Se petrece pe parcursul unei singure zile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e nemulțumită. Pe plajă, lângă el, visează că se prăbușește și se trezește muiată în marea ce urcă, la fel ca atunci când, în versurile lui Eliot, "voci omenești ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre moarte, iubirea e o pasăre neînsuflețită. O față a dezrădăcinării este despărțirea. Adcock se pricepe ca nimeni altul la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lasă în pradă bucuriei tandre de a fi viu, dar inteligența lui trage cu ochiul la ce vine după bucurie, și această tentație de a vedea lucruri interzise stării de bine face din George Szirtes un poet al metatandrului. Și Cântecele trupului începe cu "trupul" iubitei și "căldura lui vie", dar ajunge iute la acel "mai mult", la "punctul cheie" unde "sălășluia miezul viului". Tandrețea cu care cercetează trupul iubit (spate, craniu, picior, piele, inimă, vârstă, mijloc, mână) e și ea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iubirii. Versurile în care el descrie apropierea fizică sunt timide și totuși directe, copleșitor de elocvente: Acolo unde te rupi În două îmi place cel mai tare să te Știu întreagă. Acolo simt fiorul că ești Altfel... Înțelegem din aceste cântece ale trupului că în poezia lui Szirtes se amestecă două lumi paralele. Versurile numesc o iubire cât se poate de fizică pentru ceea ce e de fapt sufletul imaterial al celeilalte ființe. Iubirea lui pentru acest "miez al viului" nu se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu poate lipsi, și cred că ai dreptate, poemele mele sunt liniștitoare, chiar adormitoare uneori. Ce mi-ar mai plăcea să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea mea naivă percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la poezia ta? Ce critici îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea puțini critici știu îmbina utilul cu plăcutul. MK. Am avut noroc de recenzii bune și sunt extrem de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
priceperea lui de a vibra la muzica vremii și spațiului lui, în acest caz un sătuc din County Kerry, Irlanda. Mă gândesc la locul acela ca la un punct din care izvorăște muzica. Neajunsul meu este că nu pot crea cântece pentru trib. Mă simt exclus. Pe de altă parte, am sentimentul că știu lucruri abia ghicite de membrii tribului, ceea ce în mod cert mă avantajează. Găsesc totuși nepotrivit și chiar necinstit să mă laud cu acest "avantaj", care nici nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
presimțirea marii treceri, cu reminiscențe din spiritul lui Lucian Blaga, transpare și în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
acest manuscris vor face copii ostrogoții, dintre care Codex Argentus, scris cu litere argintii și majuscule aurii pe pergament purpuriu, a rămas ca un monument de limbă germanică. Prin creația alfabetului și după Göttische Bibel popoarele germanice vor da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acestui secol se înscrie și numele unei femei: Elena Lucrezia Cornaro Piscopia. Secolul XVII pregătește viitorii medici din Secolul Luminilor. Dacă centrul medical european se multă în acest secol în Anglia, cel din Padova continuă totuși să strălucească, asemenea unui cântec de lebădă , intrând în sec. XVIII, cu Giovanni Battista Morgagni. Încheind acest secol cu perspectivele celuilalt care îl urmează, sub zodia Luminii, așa cum îl sugerează și matematicianul, fizicianul și astronomul Huygens prin „Traité de la Lumière“ (1690), încercăm un sentiment de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de la pierre aimante (piatra iubitoare). La chinezi are un nume asemanator: tsu-chi. Prin anul 1250 poetul Gauthier d'Espinois scria într-un poem: La fel cum acul se îndreaptă spre magnet, se îndreaptă ochii spre frumusețea care face obiectul acestor cântece. În Italia, Flavio Gioia din Amalfi a fost considerat multă vreme inventatorul busolei (1302), dar s-a revenit după ce s-a aflat că învățatul italian Brunetto Latini susținea că a văzut-o în Anglia încă din 1260. Într-o lucrare
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
credințe (Trei probleme folclorice și aspectele lor românești). Umanismul, rod al formației de clasicist, dar și opțiune spirituală, este afirmat cu un patetism particular și este fundamentul întregii sale activități. B. definește poporul nostru ca pe unul creator de civilizație (Cântece istorice ungurești despre români, Românii în civilizația vecinilor, Kara-Ulah = Valah în „Codex Cumanicus”? etc.) și leagă clasicismul de datoria acțiunii publice (Pentru învățământul clasic). Publicistica - cronica de război din „Neamul românesc”, pledoaria renașterii prin cultură din paginile scrise în ziare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn și a descântecelor: „mamă mamă/ iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe și Parthenope sunt două sirene nimfe ale mării, cu trup de păsări și chip de femei ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu cântecul lor pe corăbieri și le întrerupeau drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în măiestrie cu cântecul lui. Ulise le-a poruncit corăbierilor să-și astupe urechile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu cântecul lor pe corăbieri și le întrerupeau drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în măiestrie cu cântecul lui. Ulise le-a poruncit corăbierilor să-și astupe urechile cu ceară iar el a rezistat farmecelor lor, fiind legat de catarg. Charites / Harites / Grațiile sunt fiicele lui Zeus, ele reprezintă forța iubirii, fertilitatea, plăcerea erotică și prostituția sacră. Ele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și încântare. Ele însoțeau uneori și pe Apollo, uneori pe Dionysos. În unele mituri, Charites se asociau cu Muzele, cele nouă fiice ale lui Zeus și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii le alungă de lângă casă punând un craniu de cal înfipt într-un par în fața porții. Cei care le văd și vor să rămână teferi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
după cum a remarcat Simone de Beauvoir în lucrarea Al doilea sex. Exemplificăm câteva celebrități feminine antice grecești, repere pentru acest statut social, și revenim asupra lor în capitolul următor. Despre Sapho (sec. VII-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri, cântece nupțiale, elegii, recunoscute ca valoare, se spune că patrona o comunitate feminină în care erau primite tinere ce se afirmau apoi ca poetese, dansatoare, muziciene. Și maestrele și ucenicele erau invitate la banchete, serbări, diferite ceremonii pentru a anima atmosfera
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
După patru ani, a adus-o în haremul său și i-a acordat titlul de guifei care înseamnă concubina de prim rang sau concubina preferată, era a doua ca rang în harem după împărăteasă. Împăratul, căzut în transă, îi compunea cântece și îi dedica poezii. Îi satisfăcea orice dorință. Era copleșită cu daruri scumpe, cu suluri de țesături de brocart, cu bijuterii, îi acorda onoruri și privilegii nu numai ei dar și familiei. Rudele ei, încălcându-se regulile etichetei, erau primite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Shishi, delicată, grațioasă și maestră în arta amorului. Pretențioasă, tânăra curtezană a știut să pretindă cadouri scumpe: suluri de mătase imperială, bijuterii, bani de aur. A reușit de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu arta cântecului ei. Experimentata curtezană l-a făcut de împărat să o frecventeze în continuare, relație care a durat șapte ani, spre disperarea împărătesei și a concubinelor. Frumusețea, senzualitatea și rafinamentul curtezanei Li Shishi i-a inspirat pe unii clienți îndrăgostiți și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ambițioasă și nerăbdătoare să ajungă în apropierea împăratului, tânăra concubină de rangul cinci, Lan Guiren, l-a mituit pe eunucul șef pentru a-l conduce pe împărat "ca din întâmplare" în apropierea pavilionului ei, a reușit să-l farmece cu cântecul și cu interiorul amenajat cu gust rafinat și să se facă dorită a fi adusă noaptea într-un covor. A ajuns concubina favorită, al doilea rang după soția împăratului, după nașterea unui fiu, moștenitorul tronului Zaichun, și a primit numele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Grâul necopt, cu roluri interpretate de Jean Marais, de Audrey Hepburn, i-au sporit popularitatea. Suferindă de artrită, Colette s-a stins în 3 august 1954. Edith Piaf (1915-1963) Etichetată drept eterna fată a străzii, Edith Piaf a dat strălucire cântecului francez, cunoscute în lume sunt multe dintre interpetările ei pasionale, fără egal: La vie en rose, Non, je ne regrette rien, Paris, Bal dans ma rue, Les amants de Paris, Il pleut, L'orgue des amoureux, Pleure pas, Pour moi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
maternă ce i-a lipsit toată viața și de aceea viitoarea cântăreață de succes răsunător le-a păstrat o amintire duioasă. Pe la vârsta de zece ani, însoțită de tatăl ei, atrăgea atenția împreună cu sora sa Simone oamenilor de pe stradă cu cântecele ei, cu glasul ei ce avea un timbru inconfundabil. La cincisprezece ani și-a asumat deplina libertate de a străbate străzile cu cântecele ei. Dintr-o relație întâmplătoare a născut o fetiță care, în condiții precare, nu a trăit decât
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]