35,526 matches
-
îmi părea o femeie liberă, deschisă experimentului (fie el poetic, politic sau amoros), o femeie dedicată meseriei și muncii sale (poate singura femeie despre care să fi aflat că își umplea tot timpul cu scris-citit-ul atât de prezent în viață intelectualilor bărbați) și nu în ultimul rând, o femeie sinceră cu ea însăși. În mod cert, ar spune criticii, Nina Cassian și-a permis multe și a fost cam răsfățata (inclusiv de regimul politic). Nina Cassian și-a permis amanți, și-
Nina Cassian: despre cum să trăiești idealul nobil al comunismului () [Corola-website/Science/295776_a_297105]
-
unitățile militare din Băneasa și Măgurele. Acolo au continuat o serie de violențe - bătăi, torturi și violuri - unele persoane nefiind eliberate decât după câteva luni. În ciuda dinamicii foarte complicate a evenimentelor și a structurilor de putere organizatoare, mass-media și mediul intelectual au rezumat violențele din zilele respective la un atac al „minerilor din Valea Jiului”, etichetați ca retrograzi și, desigur, neocomuniști, asupra elitei intelectuale, pro-occidentale. Bogdan Lepădatu (jurnalist și traducător, martor ocular la evenimentele respective) și David Schwartz (regizor de teatru, co-inițiator
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
după câteva luni. În ciuda dinamicii foarte complicate a evenimentelor și a structurilor de putere organizatoare, mass-media și mediul intelectual au rezumat violențele din zilele respective la un atac al „minerilor din Valea Jiului”, etichetați ca retrograzi și, desigur, neocomuniști, asupra elitei intelectuale, pro-occidentale. Bogdan Lepădatu (jurnalist și traducător, martor ocular la evenimentele respective) și David Schwartz (regizor de teatru, co-inițiator, împreună cu Mihaela Michailov, al proiectului de cercetare și performare a istoriei recente Capete înfierbântate. 13-15 iunie 1990) discută despre contextul istoric, social
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
la un moment dat așa de strident, că trebuie să îl privești în față. Bogdan: Da, este superb, uite de-asta îmi place și ce faci tu, și ce fac cei de la CriticAtac, dar mă tem că tot acest exercițiu intelectual rămâne doar un exercițiu intelectual, el nu va putea aduce acea schimbare calitativă a paradigmei. David: De acord, pentru asta trebuie ca aceste idei să pătrundă cumva pe canalele mari, pentru publicul larg... Bogdan: Cu cine?! Cu educația și Procesul
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
de strident, că trebuie să îl privești în față. Bogdan: Da, este superb, uite de-asta îmi place și ce faci tu, și ce fac cei de la CriticAtac, dar mă tem că tot acest exercițiu intelectual rămâne doar un exercițiu intelectual, el nu va putea aduce acea schimbare calitativă a paradigmei. David: De acord, pentru asta trebuie ca aceste idei să pătrundă cumva pe canalele mari, pentru publicul larg... Bogdan: Cu cine?! Cu educația și Procesul Bologna, care a făcut din
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
eșuând, să vedem exemplele negative în altă parte și să aruncăm vina pe cineva, cumva ca să ne scoatem, să ne legitimăm pe noi înșine. Ce mă surprinde pe mine este că cu unii prieteni de-ai mei, inclusiv din zona intelectuală, pur și simplu n-am mai putut să întrețin o prietenie de când cu spectacolul și cu discuțiile despre romi. Pur și simplu nu vor, sau nu pot, să renunțe la stereotipurile astea. Parcă le-am lua ceva din identitatea lor
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
și, ca muncitor și student, m-am organizat în mișcările anarhistă și autonomistă. Particip în lupte sociale atât în Germania, cât și în România, Bulgaria și Grecia. Critica decolonială și lupta de clasă Critica decolonială nu este doar un joc intelectual sau o preocupare academică. Face parte din dezbaterea politică dinăuntrul mișcării anarhiste și a clasei muncitoare din Est și Vest precum și Nord și Sud cu scopul de a dezvolta o practică radicală comună și de a promova luptele noastre. În
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
din Moldova și Muntenia, procesul de construire a identității naționale și a transformării țăranilor în cetățeni a devenit din a doua jumătate a secolului al XIX-lea apanajul statului modern, pentru românii ardeleni acest proces a rămas în seama elitei intelectuale și politice până la Unirea din 1918. Acest proces implica nu doar „studierea” populației românești, preponderent țărănească, ci și educarea acestei populații în vederea conștientizării locului și rolului în cultura națională și societatea românească. „Studierea” a implicat și implică elaborarea unei imagini
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
locului și rolului în cultura națională și societatea românească. „Studierea” a implicat și implică elaborarea unei imagini a țăranului și explicarea semnificațiilor identitare ale culturii țărănești, precum și instruirea țăranului-concret în vederea înțelegerii și asumării acestei imagini și a rolului atribuit. Elita intelectuală, politică și administrativă purcede la „cucerirea” țăranului prin „descriere” și prin texte menite să faciliteze înțelegerea acestuia. Studii științifice din cele mai variate discipline (istorie, etnologie, filozofia culturii, lingvistică), opere literare și rapoarte administrative descriu țăranii români într-un mod
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
culori și este bun de scos la defilări și celebrări populare, de tras în bild și mai ales de transformat în orice altceva care să producă bani și să nu încurce prea tare. Dacă în secolul al XIX-lea elita intelectuală și politică a căutat să-l lămurească pe țăran că e român și câte răspunderi implică această onoare, mai apoi au căutat să-l comunizeze și proletarizeze, pe coordonatele unei alte viziuni asupra lumii. Dar „folclorul” lui, articulat de specialiști
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
banului rege, a sistemului, a capitalismului. De fapt, campania anticorupție a apărut pe un fond în care dreapta a fost forțată de presiuni populare și realitățile crizei să accepte și să împrumute teme tradiționale ale stângii. În sferele politice și intelectuale din România, după 2012, liberalii au părăsit unul după altul alianța postdecembristă între liberali și neoconservatori, întorcându-se către stânga, a cărei „lipsă” au început brusc să o deplângă (după ce se întrebaseră, vreme de 20 ani, de ce mai există stânga
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
viziuni alternative celor hegemonice. A durat din 2004 până prin 2012 până când industria culturală centrală a început să accepte cuvintele „capitalism” și „neoliberalism” în loc de „economie de piață” și „pragmatism”. Iar procesul nu s-a terminat - el nu se termină niciodată. Munca intelectuală abia începe să facă parte din munca de reconstrucție a solidarităților sociale. Complexul ideologic al tranziției postcomuniste a fost clădit pe anticomunism, capitalocentrism și eurocentrism. Eșecul Raportului Tismăneanu și delegitimarea relativă a elitei intelectuale postcomuniste au contribuit, începând din 2008
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
politică formală și direcția tranziției: o nemulțumire antisistemică. Reconstituirea relațiilor solidare și a memoriilor afective ale rezistenței e însă o muncă foarte complexă. Scepticismul popular poate degrada fie în sentimentalism mic-burghez (inclusiv depresia), fie în cinism (boală în primul rând intelectuală). Această captură e asigurată în mod tradițional de industria culturală, și de aceea e importantă cultivarea explicită a propriei istorii și etici ale intelectualului independent, a genealogiilor acestei contra-culturi democratice pe care am creat-o în spații autonome, în ultimii
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
unor spectacole bune la prețuri scăzute, dar, în același timp, ambiția de a face operă de culturalizare. Un program ideal, dar din păcate nu numai ideal, ci și idealist. Apariția noii lozinci ” Arta pentru popor” încă nu însemna abandonarea platformei intelectuale burgheze. Arta, așa cum a fost stabilit acest concept de către societatea burgheză, rămâne în întregime neschimbată. Fragmente din capitolul III, Teatrul proletar 1920- 1921 Din partea biroului de propagandă de la Proletarisches Theater, Berlin - Halensee, ni se comunică următoarele: În vederea sprijinirii unui teatru
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
discriminării legiferată în Vechiul Regat prin Regulamentele Organice (1830, 1831) și Constituția din 1866, care condiționau acordarea cetățeniei române de apartenența la creștinism a fost oficial rezolvată, la presiunea marilor puteri, prin Constituția din 1923. La începutul anilor ’30 elitele intelectuale continuau discursul eminescian din secolul al XIX-lea, criticând dur prezența altor comunități etnice sau religioase pe teritoriul României Mari. Națiunea era înțeleasă aproape exclusiv în sens etnic, principiile unei națiuni gândite politic, în interiorul căreia să fie respectate egal drepturile
Activism și scandal: revoluția suprarealistă în România interbelică () [Corola-website/Science/295615_a_296944]
-
progresiste de rezistență în context local. </i> V: De curând, România are un nou președinte și e simptomatic cât de importantă - centrală aș zice - a fost legitimarea acestei președinții prin manipularea dorinței de apartenență la Europa. Nu doar că obsesia intelectuală pentru Europa nu s-a di-minuat, ci e mai solidă că niciodată. D: De acord, atunci cred că asta ar fi punctul de pornire. Pe de-o parte cred că aceasta obsesie există dinainte de secolul XIX, izolat, dar idealul național
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
abia acesta din urmă este un alt mare moment al proiectului național în contextul românesc. Aici avem mai multe definiții ale națiunii care intră în competiție, cum spune Verdery 1. Avem o variantă a aparatului de putere, a scenei culturale intelectuale pe care o menționai, discursul diasporei și cel al Bisericii Ortodoxe Române. Varianta aparatului de putere este, printre altele, una radical etnocetrică - identitatea românească este centrală și, mai ales din perspectiva birocratica, romanizarea din anii ‘50-‘60 este o continuare
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
European și al Consiliului (CE) nr. 1049/2001 din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei*, și de cea referitoare la interesele comerciale ale unei persoane fizice sau juridice, inclusiv la proprietatea intelectuală, conform art. 4 alin. (2) prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, excepțiile se pot aplica în continuare întregului document sau unei părți din acesta după perioada de 30 de ani, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare aplicării lor. 2
jrc6169as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91341_a_92128]
-
libera circulație a acestora**, în special art. 4 și art. 5. 3. Înainte de luarea unei decizii privind punerea la dispoziția publicului a unor documente care, o dată divulgate, ar putea afecta interesele comerciale ale unei persoane fizice sau juridice, inclusiv proprietatea intelectuală, conform art. 4 alin. (2) prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, instituția informează persoana respectivă, în conformitate cu normele stabilite de fiecare instituție, despre intenția sa de a pune la dispoziția publicului documentele în cauză. Documentele nu vor fi divulgate
jrc6169as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91341_a_92128]
-
Ștefan Zeletin (p. 48-61). Frații, surorile și nepoții săi fac parte din acea clasă socială - burghezia - căreia i-a dedicat preocupările sale sociologice și despre care a lăsat cele două cărți de referință: Burghezia română (1925) și Neoliberalismul (1927). Biografia intelectuală a filozofului este reconstituită prin publicarea corespondenței sale cu filologul Vasile Bogrea, cu N. Iorga, G. Ibrăileanu, Gheorghe Brătianu, Nicolae Bagdasar, Cezar și Petre Papacostea. Cu deosebire, de familia Papacostea l-a legat o călduroasă prietenie, ceea ce explică, de altfel
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
mai copilăros. La 29 de ani în curând, ea pare a avea doar 22, iar sufletul ei se refugiază într-o vârstă încă și mai mică... În cărțile mele, Florina a găsit unele previziuni bune (dacă se împlinesc!), în domeniul intelectual și dinspre partea vieții de salariat. Nu se întrevede o căsătorie, dar aproape sigur o uniune liberă și durabilă. "Ce zici de asta?" m-a întrebat vizionara; i-am răspuns în limba proaspetei lor cetățenii: - Je suis preneur! Luni, 8
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
pentru fiecare soi; întrucât este important să se prevadă o definiție a "soiului de plante" pentru a asigura o bună funcționare a sistemului; întrucât această definiție nu trebuie nici să modifice eventualele definiții stabilite anterior în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală sau al altor drepturi de proprietate industrială, mai ales în domeniul brevetelor, nici să impieteze asupra aplicării sau să împiedice aplicarea legilor care reglementează protecția produselor, inclusiv a celor vegetale și a materialului vegetal, sau a procedeelor conform altor asemenea
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
în art. 235; întrucât prezentul regulament ia în considerare convențiile internaționale existente, cum sunt Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante (convenția UPOV), Convenția privind eliberarea brevetelor europene (Convenția Europeană de Brevetare) sau Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț, inclusiv de comerțul cu mărfuri contrafăcute; întrucât, prin urmare, nu se aplică interdicția de brevetare pentru soiurile de plante decât în limitele prevăzute în Convenția Europeană de Brevetare, adică pentru soiurile de plante ca atare; întrucât prezentul
jrc2585as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87739_a_88526]
-
lucru ar avea loc deoarece întreprinderea comună preia sau extinde activitățile preexistente ale fondatorilor săi sau întreprinde activități noi în numele acestora. Astfel de operațiuni sunt caracterizate prin antrenarea semnificativă de mijloace financiare, corporale și/sau necorporale precum dreptul de proprietate intelectuală sau de know how. Din acest motiv, societățile mixte structurale sunt în mod normal destinate să funcționeze pe termen mediu sau lung. Această noțiune include unele societăți mixte "care funcționează parțial" și care îndeplinesc una sau mai multe funcții specifice
jrc2645as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87799_a_88586]
-
și de evoluțiile sociale și economice; (d) să permită fiecărei persoane să dobândească cunoștințele și aptitudinile tehnice necesare pentru desfășurarea unei anumite activități profesionale și să atingă cel mai înalt nivel posibil de pregătire, încurajând, în special în ceea ce privește tinerii, evoluția intelectuală și etică, educația civică și dezvoltarea fizică; (e) să evite orice întrerupere cu consecințe negative, fie în perioada dintre încheierea învățământului general și începutul formării profesionale, fie pe parcursul acesteia din urmă; (f) să favorizeze, pe parcursul diferitelor etape ale vieții profesionale
jrc21as1964 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85153_a_85940]