37,317 matches
-
freamătă vizibil și văd foarte clar că e extrem de nervoasă, dar singurul lucru pe care îl spune este: — E o versiune ușor trunchiată asupra adevărului. — Ba nu e trunchiată deloc! Te-ai folosit cu nerușinare de Luke! — Nu s-a plâns niciodată că muncește prea mult pentru mine. — Știi bine că nu e în firea lui să se plângă. Dar e imposibil să nu fi văzut și singură cât de tare se strofoacă pentru tine, pe gratis! Pentru numele lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
E o versiune ușor trunchiată asupra adevărului. — Ba nu e trunchiată deloc! Te-ai folosit cu nerușinare de Luke! — Nu s-a plâns niciodată că muncește prea mult pentru mine. — Știi bine că nu e în firea lui să se plângă. Dar e imposibil să nu fi văzut și singură cât de tare se strofoacă pentru tine, pe gratis! Pentru numele lui Dumnezeu, și-a detașat un angajat să lucreze numai pentru tine! Numai asta și era destul să intre în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cred că pot accepta așa ceva. Deci vrei să renunțăm la nuntă, spun înghițind în sec. Știi că avem o clauză de penalizare în contract? Nu mă interesează. Nu... te interesează? Nu-l interesează. Nu știu dacă să râd sau să plâng. N-am vrut să spun asta! spune Luke, zărindu-mi expresia. Îmi pasă! Evident că îmi pasă de noi. Dar să mă duc în fața a sute de persoane și să joc rolul fiului iubitor al... O privește pe Elinor. Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cât de cât rafinat pe care îl am pe mine sunt pantofii mei Christian Louboutin, care nici măcar nu se văd. Dar nu-mi pasă. Arăt exact așa cum îmi doresc să arăt. Ne-am fotografiat lângă cireșul înflorit și mami a plâns tot timpul cât i s-a aplicat machiajul Eleganță Văratică și acesta a trebuit să-i fie complet refăcut. Iar acum toată lumea a pornit deja spre biserică. Nu am mai rămas decât eu și tati. — Gata? mă întreabă, în momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cărții - Schimbarea la față a României, Edidura Humanitas, București, 1990 -, Emil Cioran a suprimat aceste „divagații”, precum și altele asemenea, consi- derându-le „pretențioase și stupide”.) În fine, Într-o declarație politică făcută Înaintea alegerilor din decembrie 1937, Corneliu Zelea Codreanu se plângea că toleranța i-a adus pe români „pe patul de moarte” : „Domnul Maniu spune că partidul său [= PNȚ] va aduce justiție și toleranță pentru minorități. Eu sunt pentru justiție, fără toleranță. Pentru că am tolerat așa de multe Încât suntem pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(395, p. 174)"/>. Într-un articol din 1876, Eminescu scria că, fiind „străini de rit necreștin”, evreii din România „nu pot pretinde mai mult decât de a fi suferiți” și că „n-au nici o cauză de a se plânge de toleranța noastră” <endnote id="(285, p. 139)"/>. În fine, În 1867, când evreii din Iași s- au plâns autorităților că, din ordinul ministrului Ion Brătianu, unii dintre conaționalii lor au fost alungați din țară În mod brutal <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din România „nu pot pretinde mai mult decât de a fi suferiți” și că „n-au nici o cauză de a se plânge de toleranța noastră” <endnote id="(285, p. 139)"/>. În fine, În 1867, când evreii din Iași s- au plâns autorităților că, din ordinul ministrului Ion Brătianu, unii dintre conaționalii lor au fost alungați din țară În mod brutal <endnote id="(vezi nota 614)"/>, primarul orașului le-a răspuns următoarele : „Se află deasupra oricărei legi dreptul pe care noi, românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau supuși aceluiași regim de interdicție. Interesant este faptul că, după 1990, țiganii Înșiși au cerut interzicerea folosirii acestui etnonim, ca fiind Încărcat cu semnificații depreciative. Revenind la epoca național-comunistă, Îmi aduc aminte că, În 1979, Romulus Vulcănescu mi se plângea că cenzura i-a exclus Întregul articol referitor la „țigano- logie” din Dicționarul de etnologie pe care Îl pregătea la Editura Albatros. Autorul a schimbat termenul amintit cu cel de „gipsologie” și textul articolului a putut să apară În carte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
București se numește astfel „numai pentru că se află Într-un cartier evreiesc” <endnote id=" (574)"/>. Nu numai casele, dughenele și cârciumile evreilor erau descrise astfel, ci și școlile lor. În 1901, de exemplu, un funcționar din Dorohoi (nordul Moldovei) se plângea autorităților că „havrele [= școlile] jidovești sunt murdare”, fiind „adevărate focare de boli” <endnote id="(488, p. 104)"/>. La rândul său, Într-un raport Întocmit În 1884, doctorul Iacob Felix, șeful Comisiei de Igienă a Primăriei București, semnala alarmat condițiile precare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român” și publicată de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii evrei și să se scalde În sângele lor ca să se vindece de lepră. Evreii plâng și se roagă la Dumnezeu și, până la urmă, faraonul se vindecă printr-o minune. Multe gravuri Însoțesc această legendă În unele Haggadah tipărite În Europa Centrală (Praga, Veneția, Mantua etc.) În secolul al XVI-lea <endnote id="(472)"/>. Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
S-ar părea că ștacheta stilistică nu putea fi coborâtă mai mult - și totuși, Îndemnurile publicate În anii 1939-1940 În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist : „De ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și bijuterii prețioase. Asemenea interdicții sunt atestate În epocă și În Transilvania. Cu mai mult de un veac Înainte, În 1741, membrii Consiliului orășenesc din Alba Iulia - singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se desfată prin cel dintâi și se nutresc prin cea de-a doua” <endnote id="(695, p. 95)"/>. În 1903, omul politic și scriitorul Radu Rosetti Încerca să-și convingă cititorii că „prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aveau dreptul să poarte cizme de piele galbenă, iar un creștin sau un evreu care Încălca această interdicție risca să-și plătească Îndrăzneala cu propria-i viață <endnote id="(322, p. 219)"/>. Probabil că evreii din Țările Române s-au plâns la Înalta Poartă de acest tabu vestimentar, căci un ordin (turc. hatișerif ) al sultanului, emis În 1771 și reiterat În 1787 și În 1803, abroga asemenea interdicții discriminatorii. În acest ordin se cerea ca atât evreii pământeni, cât și ceilalți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii au fost - din cauza legilor rasiale - excluși din activitățile economice și comerciale. Să luăm, de exemplu, chiar situația din „unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității”, cum scria Gaster. Primarul Botoșaniului se plângea ministrului de Interne, În ianuarie 1941, că Înlăturarea „elementului jidănesc” din ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având „o repercusiune foarte mare, În rău, asupra vieții economice a acestui oraș și din care cauză suferă, În special
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost interzis vreme Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Oradea precizau faptul că „de șaptezeci de ani”, deci din anul 1728, de când au primit „permisiunea Măritei Camere Regale”, ei vindeau, „contra taxei sau arenzii, vin cașer, bere și pălincă” <endnote id=" (124, p. 448)"/>. Evreii din Arad se plângeau autorităților locale În 1754 că În prea multe zile de sărbători creștine (Paște, Crăciun, Rusalii, duminici ș.a.) nu au voie să fiarbă palincă <endnote id="(124, p. 12)"/>. În 1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei” ; <endnote id="cf. 276, p. 82"/>). În 1798, evreii din Oradea (vestul Transilvaniei) se plângeau că autoritățile locale le-au interzis cârciumarilor evrei să vândă băuturi alcoolice creștinilor, „sub pretextul că vând vinul cașer” <endnote id="(124, p. 448)"/>. În anul 1842, traversând Moldova de la nord la sud, dr. Iuliu Barasch constată că În această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o lume știut ca om cinstit,/ De ani de zile crâșma-n arendă el o ține/ Și nimeni din comună, și nici din nobilime,/ Vreo plângere-mpotrivă-i n-a ridicat nicicând/ La curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curtea boierească ; la ce s-ar fi plângând ?/ Dă băuturi pe-alese, și doar din cele bune,/ Cu grijă socotește, dar fără-nșelăciune...” <endnote id="(689, p. 148)"/>. În schimb, În 1846, sătenii din Geoagiul de Sus, lângă Aiud, se plângeau autorităților că evreii „amestecă În rachiul pe care Îl fierb vitriol [magh. pálinkát vitriollal elegyitik], ceea ce este deosebit de periculos pentru sănătate”. Autoritățile locale au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Neamț <endnote id="(508)"/>. Dar principala substanță care se folosea la contrafacerea băuturilor era așa-zisa „esență de oțet”, adică acid acetic concentrat, obținut probabil pe cale chimică. Țăranii români din Bucovina preparau un fel de rachiu din „esență de oțet”. Plângându-se de „băuturele [nesănătoase] ce Încep a se Întrebuința În timpul din urmă”, folclorista Elena Niculiță-Voronca a publicat În 1903 următoarea rețetă populară : „Jură oamenii să nu bea rachiu, dar la nunți, hramuri etc. tot le trebuie băutură. Pentru acest scop
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și orașe, ei erau adesea luați drept vagabonzi sau cerșetori (Müssiggänger, Betteljuden) și expulzați. În 1781, de pildă, kahal-ul se plângea În scris guvernatorului Bucovinei, generalul Carol Enzenberg (1778-1786), că au fost alungați din această provincie austriacă mai mulți „cântăreți” evrei, cu toate că erau „oameni cinstiți, oameni ireproșabili, cari erau În parte așezați [= sedentari]” <endnote id="(743, p. 41)"/>. Peste aproape un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date În seama șobăsgoimilor” <endnote id="(791, p. 70)"/>. Evident, astfel de practici nu erau agreate de oamenii Bisericii Ortodoxe. În 1813, de pildă, un protopop din Soroca (Moldova) se plângea de aceste „obiceiuri ci au jâdovii la sărbăto rile lor” : „[Jâdovii] au obicei de găsesc din neamul creștinesc oameni din cei bețâvi di le slujesc În zioa Paștilor și la toate eresurile [= sărbătorile] ci au Împotriva legii creștinești” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
petrecut până azi pe pământul românesc”), geograful Simion Mehedinți - fost ministru al Învățământului - observa că În Maramureș, Bucovina și Basarabia „fluxul populației evreiești se Întinde mereu și spre sate” <endnote id="(674, p. 231)"/>. La rândul său, Mircea Eliade se plângea În 1937 că „evreii au cotropit satele Maramureșului și Bucovinei” <endnote id="(675, p. 55)"/>. „Luați-ne ovreii de la sate... ori plecăm noi !”, se scria cu litere mari În ziarul Porunca Vremii, la sfârșitul anilor ’30. În Bucovina și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]