34,387 matches
-
dar mai mult de 300 de varietăți au fost cultivate. Pomii înfloresc iarna, de la sfârșitul lunii ianuarie până prin aprilie, și au flori cu cinci petale, cu diametrul de 1-3 cm. Culoarea florilor este de la alb ("hakubai") la roșu închis ("kōbai"). Frunzele apar la scurt timp după ce se scutură petalele. Fructul are o canelură de la peduncul până sus este mai puțin dulce decât prunele sau caisele europene. El coace simultan cu venirea sezonului ploios în Japonia, unde sezonul se numește , adică "ploi
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a sufletului". În tabloul "Patru copaci" (1917), unul din castani și-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalți copaci sunt ruginii, semn că în scurt timp vor cădea. Trunchiurile copacilor marchează delimitarea pe verticală a spațiului, căreia îi corespunde orizontalitatea liniilor ce sugerează pământul și cerul. Peisajele urbane, cum sunt reprezentate în ciclul de tablouri cu case
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
din 2,078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
în aproape toată Oltenia). Călușul, ca joc, în comuna Dobrun datează de sute de ani. Era jucat de bărbații satului în perioada Rusaliilor și la alte sărbători ale comunității. Costumele călușarilor păstrează vie tradiția zonei, Valea Oltețului, având ca simbol frunza viței-de-vie. Chiar dacă în Dobrun călușul datează de sute de ani, abia în anul 1936 a primit recunoștința națională fiind ales să reprezinte Regatul României în Anglia. De-a lungul timpului formația de căluș a comunei Dobrun a avut renumiți vătafi
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
undeva de departe, o atmosferă de dramă mocnită a unui sat cufundat în neguri, umbre și tăceri, cu orizont obturat și cer ascuns, totul învăluit într-un mister născut din amestecul de tonuri grave, întretăiat de strigăte, de foșnet de frunze”". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Moromeții" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Familia scriitorului a fost dezamăgită după ce a aflat că Gheorghe Dinică a refuzat rolul principal
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
ul (Prunus persica) (grec. μῆλον Περσικόν mêlon Persikón „măr persian“;) un pom fructifer, din familia Rosaceae, genul Prunus. ul, este un arbore care atinge 8 m înălțime, crengile sunt relativ drepte cu ramificații puține. Frunzele lui sunt pe margini ușor zimțate de formă lanceolată, având lungimea între 8 - 15 cm și lâțimea de 2 - 4 cm. Florile cu un diametru de 2,5 - 3,5 cm, au o formă cupolă, fiind de culoare roză sau
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
folosite la prepararea de sucuri, siropuri, jeleuri sau marmeladă. Fructele au acțiune tonică generală, vitaminizantă, remineralizantă, fiind recomandate și în cazurile de surmenaj, în stările anemice, în cazurile de deficit de fier. Un extract din flori este utilizat în parfumerie. Frunzele sunt utilizate în medicina naturistă ca diuretic, în afecțiuni cardiace, reumatism, gută.
Coacăz negru () [Corola-website/Science/318762_a_320091]
-
Coacăzul roșu (Ribes rubrum) este un arbust care face parte din familia Grossulariaceae, genul "Ribes". Coacăzul alb este o variantă a coacăzului roșu. Arbustul are frunze verzi numai în anotimpul cald; toamna se îngălbenesc și cad. Coacăzul roșu apare sub formă de tufe cu înălțimea de 1 - 2 m. Tulpinile tinere au scoarța acoperită cu peri, iar tulpinile mai bătrâne au o scoarță de culoare brun
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
și cad. Coacăzul roșu apare sub formă de tufe cu înălțimea de 1 - 2 m. Tulpinile tinere au scoarța acoperită cu peri, iar tulpinile mai bătrâne au o scoarță de culoare brun roșiatică cu nuanțe mai închise până la negru cenușiu. Frunzele dințate pe margini, sunt relativ rotunde, în formă de inimă, cu o lungime de 4 - 10 cm și o lățime de 3 - 7 cm. Florile de culoare galben verzuie cu o lungime de 2 - 2,5 mm, sunt grupate în
Coacăz roșu () [Corola-website/Science/318767_a_320096]
-
a fost descrisă prima dată cu 100 de ani mai târziu de către Wayne Maddison. Paianjenii populează copacii acacia care au o relație simbiotica cu anumite specii de furnici, producând cioturi specializate de proteine și grăsimi numite corpuri belțiene pe vârfurile frunzelor pentru că furnicile să le consume. Paianjenii consumă aceste cioturi, care pot constitui și pește 90% din dieta lor, evitând în mod activ furnicile care încearcă să păzească sursa lor de hrană de intruși. Paianjenii mai consumă de asemenea nectar, produs
Bagheera kiplingi () [Corola-website/Science/318818_a_320147]
-
0,2 grame. Acest arbore crește, în medie, până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar și 15 metri. Coroana este semisferică susținută de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț. ul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse într-o inflorescență spiroidală și
Roșcov () [Corola-website/Science/318829_a_320158]
-
pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu ramuri și frunze poleite cu aur.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu ramuri și frunze poleite cu aur.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
este ovipară (se înmulțește prin ouă), fiind singura specie cunoscută care construiește cuib, care conține între 20-40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL1,2-3,5 mg /kg. greutate
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
considerate cea mai bună din lume. Această regiune prezintă și un sortiment interesant de brânzeturi. Gamoneu este extreme de delicious dar cel mai bun este de departe Queso de Cabrales. Această brânză din valea Cabrales este moale și învelita în frunze de castan și este depozitat în peșteri umede pentru a se “maturiză”. Deserturile de aici include arroz con leche - este o delicioasă budica cu cremă de lapte scufundata în orez; și trebuie menționat și mantequilla care este cel mai bun
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Apoptoza (din limba greacă: αποπτωσις, "apo" = departe și "ptosis" = cădere, termen referitor la "căderea frunzelor" toamna) este o formă a morții celulare programate, proces prin care celulele declanșează propria lor autodistrugere ca răspuns la un anumit semnal. Apoptoza este o moarte celulară fiziologică, programată genetic, necesară pentru supraviețuirea organismelor pluricelulare, în echilibru constant cu proliferarea
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Algele roșii sunt foarte răspândite în apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste alge constituie hrana multor animale marine. De asemenea, unele se folosesc ca hrană pentru animalele domestice și la prepararea unor produse alimentare. Din unele se extrag bromură de potasiu și iod. Cantități mari de alge sunt folosite ca
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și alți pigmenți . Culoarea acestor pigmenți determină flori culoarea roz , rosu , albăstrui și alte. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare , ajungând la o înălțimi semnificativă ( până la 2 m ) , Thallus lor este dezmembrat alcătuit din tulpină și frunze . Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Corpul lor este foarte
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Amintiri de libelulă, Editura StudIS Iași, 2016. Poeme ce respira o resemnata înțelepciune la spectacolul pierdut și regăsit al lumii. Amintiri că zborul unor libelule deasupra curgerii râului vieții. Tărâmul paradisiac, râvnitul eldorado rămâne în urmă: “tinerețea are statuie de frunze/ ce înverzesc dimineață/ și porumbeii hulubăie/ a iubire bătând/ din aripi/ ritmul împerecherii” (ritmul tinereții) Imagini delicate, caligrafiate cu pulberea de pe fluturi: “lacul explodase/ undeva-n cer” (ochi). Acuitatea simțirii poetice surprinde zborul ușor al clipei nepieritoare: “absența care precede
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de tăcut), inconsistenta lumii, spectacolul ei relativ: “și se mișcau/ împuținându-se/ ca niște rame bătrâne/ ce luminau doar/ la capete/ și deloc” (ochiul de culori). Protagonist al acestui spectacol tragic și burlesc, poetul trăiește subtilitățile rolului: “purtându-mă că frunză/ înghețată de emoție/ zâmbeam oarecum/ toți ochii erau pe mine/ și ce să mă îmbujoreze/ vin nu băusem dar se simțea/ tumoră din mine crescând”. (David Dorian-Amintiri de cristal în Răsunetul din 21 sept 2016. ,Exaltarea stărilor în momentele creației
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
familia Anacardiaceae, genul Sclerocarya. El trăiește în regiunile calde tropicale, din Africa subecuatorială. Arborele poate atinge o înălțime de 15 m, trunchiul având un diametru de 80 cm. Scoarța copacului are o culoare cenușiu-argintiu, ramurile tinere sunt acoperrite de peri. Frunzele lui ating 20 cm lungime, fiind așezate impar, și acoperite de o substanță ceroasă de culoare albăstruie. Florile sunt de culoare roză, fructul copt este de formă rotundă de culoare galbenă, având o mărime de ca. 3 - 3,5 cm
Sclerocarya birrea () [Corola-website/Science/316254_a_317583]
-
departele-i aproape cuvânt ale cărui sensuri adânci le va înțelege și aprecia doar posteritatea. Această vânătoare a existenței aduce și Vestirile despre tine rostite uneori sub lumina solară clară, puternică, înspăimântătoare și ocrotitoare, pierderile convertindu-se în cântec: Mai cade frunza/ Se mai naște cântecul. Acest tine reprezintă perceperea eului liric ca benefic existenței nu o dată traumatizate: Ci doar o rază bucurând/ Un drum al zilei către seară. Vestirile sunt sentimentele autorului care. Cândva, va fi perceput ca un Păzitor de
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
anumite intervale, grupul se odihnește. În acest timp adulții se ocupă de îngrijirea reciprocă a blănii, iar puii se joacă. Îngrijirea reciprocă a blănii are un important rol social în cadrul grupului, ajutând de asemenea la eliminarea ectoparaziților. Mandrilii consumă fructe, frunze, rădăcini, semințe, insecte, ouă și mamifere mai mici. La puțin timp după răsărit, pornesc în căutarea hranei. Procesul este condus de masculul adult ce alege și locul de colindat. Majoritatea hranei o găsesc pe sol. Asemeni celorlaltor maimuțe, precum și omului
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
Noua Guinee și Australia.Și-au primit numele de la adăpostul sub formă de umbrar, pe care masculii îl construiesc în perioada de împerechere. Pentru aceasta, masculul caută un spațiu deschis între copaci, pe care apoi îl curăță de crengi și frunze. După aceasta, construiește umbrarul din crenguțe alese cu grijă, pe care le înfige vertical în pământ. Forma construcției diferă în funcție de specia de pasăre-grădinar. Pasărea-grădinar cu fața neagră își construiește un adăpost rotund, cu formă de colibă, localizat frecvent în jurul tulpinii
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]