37,317 matches
-
ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor, religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu evrei. Statul ar putea concede acolo terenuri (negreșit cu plată), pe care evreii să le cultive În deplină liniște. Va fi o experiență interesantă din toate punctele de vedere. Apoi, În Dobrogea evreii nu vor avea prilej să se plângă de persecuțiuni, căci ei se vor găsi În aceeași categorie cu bulgarii, turcii, tătarii, rușii etc.” (Noua Revistă Română, nr. 21, 1 noiembrie 1900). Cert este că, În același an 1900, 50 de tineri evrei au solicitat președintelui Consiliului de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastră,/ Scumpă Românie !” <endnote id="(531)"/>. De regulă, cu astfel de sentimente nostalgice plecau evreii din România nu numai În Palestina, dar și „de-aicea [din România] peste mări”, În America : „Ebreie,/ De dorul țării noastre, de alean,/ Tu mori plângând, privind peste ocean” (poezia Ebreia, scrisă de George Bacovia În 1924 ; <endnote id="cf. 779, p. 314"/>). Un alt cântec al evreilor care emigrau din România se intitulează chiar Rumanye, Rumanye și a fost scris În idiș și compus pe la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
război Îl Îngrozea. Era convins că are să moară când va auzi Întâiul bubuit de tun. Cu o zi Înainte de-a porni din garnizoană, și-a luat rămas bun de la nevastă, de la cei șase copii, de la toți vecinii și cunoscuții, plângând ca o babă”. Ulterior Însă, fiind pe front, spaima paralizantă s-a transformat În opusul ei, Într-o „Îndrăzneală sălbatică”. Atenționată de comandantul brigăzii, nevasta lui Ițic „i-a trimis o carte poștală, rugându-l frumos să-și mai astâmpere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la frica evreului este În stare să răstoarne un alt clișeu puternic, referitor la inteligența acestuia. Iată un mic exemplu, preluat dintr-o snoavă versificată de Speranția În 1888 : un evreu țipă Îngrozitor, plângându-se că un copil l-a lovit și i-a scos ochiul. Când i se atrage atenția că abia a fost atins la călcâi, nu la ochi, el răspunde : - Las’ călcâi să fie, ș-apoi ? Da-i frumos ? De-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care l-a „scurtat de un picior” <endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În legendele populare românești lupul nu Îl hăituiește pe evreu, ci pe Diavol, mușcându-l de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului nu i se reproșa doar lipsa de bunătate, ci, mai mult, răutatea Însăși. În 1851, de exemplu, blănarii români din Botoșani s-au plâns „ocârmuirii” că unii dintre ei ar fi ajuns „cerșitori, din singură pricina evreilor, a căror răutate și aerului [Îi] este nesuferită” <endnote id="(479, p. 189)"/>. „Evreu, și totuși bun român” Evreii din spațiul românesc erau conștienți și, evident, nemulțumiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără țară, În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul unde nu se plânge” și cu Gomora unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară”, poetul se descria pe sine, folosind (chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de spini, crucificarea, evreii deicizi și Înălțarea lui Cristos la cer sunt principalele motive ale colindelor cu subiect creștin. George Coșbuc Își aduce aminte de acest fapt În poezia sa Noaptea Crăciunului, scrisă În 1902 : „Și-auzi-i [pe colindători] cum se plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De spin, de cruce, de Judei.../ Dar s-a deschis mormântul/ Și Crist acum e dus În cer/ Și judecă pământul”. Evident, În spațiul cultural românesc, acest motiv a fost reprezentat și iconografic. Pe frescele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a devenit simptomatică. Mai ales atunci când „jidovii” nu vin să răstoarne năsălia, ci să i se Închine. Pentru a arăta, de exemplu, cât de iubit a fost mitropolitul Veniamin Costachi, cronicarul notează că, la moartea acestuia (În 1846), nu au plâns doar târgoveții creștini, ci chiar și evreii : „jidovii săraci au năvălit și intrat În biserică, sărutându-i năsălia” <endnote id=" (143, p. 146)"/>. Este drept că, În 1803, la Iași, preotul Veniamin Costachi (viitorul mitropolit) Îi adăpostise În biserică pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caricatural pe Iefonias, cu toate că - din punct de vedere teologic - personajul era predestinat acestui tip de tratament <endnote id=" (136, pp. 81-83 și 109)"/>. Este o constantă lăudabilă a iconografiei creștin-ortodoxe. Sfânta Vineri Într-o colindă populară moldovenească, Sfânta Vineri se plânge lui Dumnezeu că evreii lui Irod, din „cetatea Iordanului”, nu numai că „nu s-au dat botezului”, dar au și torturat-o : Pe mine prinsu-m-au, Prinsu-m-au, legatu-m-au, Cu cuțit tăiatu-m-au, În cazan băgatu-m-au, Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-m-au, Numa-n ceară și rășină, Apoi strecuratu-m-au, În gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae Ionescu, În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În 1934 de Mihail Sebastian. Filozoful recunoaște că povestea cu „omorul ritual” practicat de evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare referitoare la creștini ? „Și evreii nu au ei oare nici o vină, n-au avut ei nici un rol În răspândirea acestor basme ? Iată dară, istoria nu face decât să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ciudatele reguli privind mâncarea cușer (de exemplu, vase pentru carne diferite de cele pentru lactate). Țăranii și târgoveții creștini nu percepeau aceste reguli din perspectiva curățeniei și igienei culinare, ci dimpotrivă. În 1817, de pildă, târgoveții români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii jidani asasinează bolnavii creștini !”, sună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost victime ale pogro murilor În țările Europei comuniste. Iată câteva exemple de astfel de cazuri. La 4 iulie 1946, În orașul polonez Kielce, la sud de Varșovia, un băiat de 8 ani (Însoțit de tatăl său) s-a plâns secției de poliție locale că el și alți copii creștini au fost reținuți În pivnița unei case de evrei, pentru a fi omorâți În scopuri rituale. Polițiștii au cercetat casa respectivă (care nici măcar nu avea pivniță), fără să găsească nici un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-ntreaga lume”, am avut „un chip de om la fel ca voi”. „Să știți, atunci, c-aveam și eu un chip/ asemeni cu al vostru,/ o gură ca și-a voastră, ce implora la fel,/ că ochiul meu se inflama, plângând și el un strop de sare/ când Îl rănea un fir de praf,/ sau când Îl vizita visarea,/ că răsărea pe pielea mea, străpunsă de un spin obraznic,/ o dâră proaspătă de sânge, la fel de roșu ca și-al vostru./ O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jewish Figure into the Final ceremony”, În Studies in Marriage Customs, vol. 4, The Hebrew University of Jerusalem, 1974, pp. 133-140. 285. Mihai Eminescu, Chestiunea evreiască, ediție Îngrijită de D. Vatamaniuc, Editura Vestala, București, 1998. 286. „Când lovești un ovreu, plâng toți, nu ca românii, când lovești unul, râd toți”, spunea Cilibi Moise pe la 1850 (237, p. 4). Proverbele populare din centrul și estul Europei pun În evidență spiritul de solidaritate de care dau dovadă evreii : „Evreii au Încredere unul În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Premilitarii, rezerviștii și milițienii de la vatră vor fi evacuați în prima ordine de urgență și evacuarea populației civile trebuie să se facă înainte de evacuarea bunurilor. Conținutul ordinului a provocat îngrijorare și neliniște în rândul populației, deopotrivă români și evrei se plângeau de faptul că cedarea Basarabiei s-a făcut fără să se țină seama de interesele populației și fără ca evacuarea să fie organizată. Abandonarea Basarabiei și a nordului Bucovinei fără luptă, perioada foarte scurtă de evacuare și mai ales, provocările și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țară au participat la Congresul Mondial Evreiesc din august la Geneva... ... dr.Samy Singer arată prigoana prigoana contra evreilor și speră să aducă guvernul român „la sentimente de dreptate și legalitate față de evrei”. Mai spune că au dreptul să se plângă de exercitarea unei presiuni asupra lor când nu au cunoscut rigoarea legii? ...localitățile unde au fost tabere de muncă în 1936...la Dorohoi într-o fabrică de cherestea, unde s-au făcut strângeri de fonduri necesare organizării și întreținerii tinerilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce poți face. 2. Cu oameni care nu înțeleg importanța dialogului sau, dacă îl acceptă, cred că au numai ei dreptate nu se mai poate discuta. Este inutil. 3. Cînd reaua credință se îndreaptă încă spre Maiorescu, să mă mai plîng că [...] Grigurcu mă atacă fără să-mi citească, măcar în fugă, cartea!? Eu îl resping pe Ibrăileanu!?... E sigur că atacul a fost regizat de aici, din Iași, cu vodcă și coniac. 4. De altfel, dezinformarea și legenda sunt în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
e necesar. Am fost la Gazeta literară și [la] Luceafărul cu cîteva lucruri noi. La prima am fost acuzat de livresc, la a doua de absurd. La a doua mi s-a promis o pagină, la prima mi s-a plîns dl X de lipsa spațiului. (Vivat cel Cosmic. Că-i mare!) Dar că să trimit peste două săptămîni lucruri închegate, scurte, lungi etc., și voi fi publicat negreșit. „Lungește, Doamne, boala!” De fapt la fel mi s-a promis și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
responsabila nu activează; 4) Secția de tineret abia s’a Înființat”. O simplă trecere fugară În revistă a celor scrise ceva mai sus ne dezvăluie faptul că mai toate secțiunile se Înființaseră dar aproape niciuna nu funcționa! Liderul se mai plângea că la ședințele CDE-ului „...nu au venit nici măcar membrii de partid (comunist, n.n.) care n-au Înțeles să sprijine CDE”. Mai grav fusese că „Partidul nu a dat nici un fel de ajutor și mai cu seamă politic” iar „Instrucțiuni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nici un fel de ajutor și mai cu seamă politic” iar „Instrucțiuni nu sunt și nici măcar de la Regională nu vin”. Terdiman lucrase inițial la Poliția Huși de unde Își dăduse demisia „...la cererea Partidului, pentru a trece la munca politică” dar se plângea că „...nici până azi nu mi s-a aprobat această demisie” și atunci, ne Întrebăm noi, de unde Își câștiga pâinica? Faptul că evreii se lăsau greu urniți pe la ședințele CDE, era o realitate și raportorul o explicase astfel: „În Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce s-ar fi vrut a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de „mărețul” program „internaționalist” al minusculului partid comunist român, ajuns pe culmile puterii cu ajutorul nemijlocit al ocupanților ruși. Pe lângă toate aceste Întâmplări nedorite, raportorul se mai plânsese și de nedesăvârșirea activităților propagandistice propuse „...din cauza unor curente nesănătoase pătrunse În sânul Comitetului (democratic evreiesc din Huși, compl.ns.)” despre care afirmase că nu le putuse lichida dar cărora le pusese gând rău În continuare. Chezaș Îl propusese pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
50 ai secolului al XX-lea au fost Înlăturați fără fasoane, drumul lor oprindu-se, de cele mai multe ori, În cumplitele „colonii de muncă” sau În pușcăriile și lagărele de exterminare organizate după cel mai perfect model nazisto-sovietic. După ce s-a plâns de atmosfera incendiară În care el, bietul Naty Terdiman, trebuia să lucreze, acesta cerea ajutorul „regionalei” și „CC”-ului evreiesc ca să i se arate „...metodele de rezolvare a problemelor”. Dar, umblând cu fel de fel de tertipuri și băgând „strâmbe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]