34,028 matches
-
Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la verificările efectuate în privința situația evreilor internați în lagărele și ghetourile din Transnistria. 408. 15 noiembrie 1943. Situația numerică a evreilor deportați din Basarabia, Bucovina, județul Dorohoi și Vechiul Regat, aflați în Transnistria la data de 15 noiembrie 1943. 409. 17 noiembrie 1943. Nota nr. 27.470 înaintată de Centrala Evreilor din România șefului Marelui Stat Major, generalul de divizie Ilie Șteflea, prin care se solicită aprobarea efectuării unei inspecții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
143 Pentru conformitate Șef de Cabinet Căpitan P. Băbeanu 144 AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2410, f. 270-271; Jean Ancel (ed.), Documents Concerning The Fate Of Romanian Jewry During The Holocaust. Volume II The Regat and Southern Transylvania 1940-1941, New York, 1986, documentul nr. 136, p. 404-405. (În continuare se va cita Ancel, DCFRJH, volumul II). Documentul nr. 6 BULETIN INFORMATIV Nr. 4442 din 21 Iunie 1941 1). Evenimente La Dărăbani. În noaptea de 20-21 Iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru acordarea de autorizații de plecare, cu diferite vase mici maritime, sub pavilion român sau străin, a emigranților evrei din România. Pentru a putea soluționa aceste cereri, vă rugăm a ne comunica hotărârea Domniei-Voastre în privința chestiunei emigrării evreilor din Vechiul Regat și din Transilvania pe calea Mărei. Propunerea Subsecretariatului de Stat al Marinei este următoarea: 1). Emigrarea să se efectueze cu vase străine mici aflate în prezent în apele române, sau cu vase sub pavilion român care nu prezintă un interes
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
242 Octombrie 26 ............................................... 784 Octombrie 28 ............................................... 700 Octombrie 29 ............................................... 710 Octombrie 30 .............................................. 1.004 Octombrie 31 .............................................. 257 Total ........................................... 10.225 COMANDANTUL MILITAR AL CHIȘINĂULUI Colonel, Dumitrescu Eugen AMR, fond 1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 366. Documentul nr. 143 REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE MARELE STAT MAJOR SECȚIA II-a Biuroul 4 REFERAT D-lui Col. Borcescu 519 Referitor la propunerea M.St.M. de a se întocmi, cât mai urgent, un statut al evreilor din România, Secția II-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din părinți așezați în țară, care nu au fost supuși unui stat străin. Ulterior, prin tratatul zis al minorităților din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară, sau întâmplător în străinătate, din părinți așezați în țară, care nu au fost supuși unui stat străin. Ulterior, prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unui stat străin. Ulterior, prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același drept de cetățenie următoarelor categorii de locuitori: a. Tuturor celor domiciliați, la data punerii în aplicare a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924528, nu fac aplicația tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924528, nu fac aplicația tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați în țară, iar pentru locuitorii din teritoriile alipite deci și pentru evrei să fi avut indigenatul (apartenența) la 1 Decemvrie 1918 în Bucovina și Transilvania și domiciliul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcut declarațiuni că voiesc să dobândească dreptul cetățenesc și că ar fi trecut în registrele jurnale ținute de Tribunale sau Judecătorii, au dobândit naționalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut în țară; să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut întâmplător în străinătate din părinți așezați în țară; să nu fi fost supus al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
naționalitatea română, dacă au întrunit condițiunile mai jos arătate: Categoria I-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut în țară; să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria II-a. să fie locuitori ai vechiului Regat; să fie născut întâmplător în străinătate din părinți așezați în țară; să nu fi fost supus al unui stat străin. Categoria III-a să fi satisfăcut legea de recrutare. Categoria IV-a. să fi fost mobilizat în una din campaniile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
art. 6 din Legea din 1 Aprilie 1914534 și art. 10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921535 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor de pace și a Constituției 536. Ele indică însă două criterii pe care le găsim
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921535 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor de pace și a Constituției 536. Ele indică însă două criterii pe care le găsim și în statutul de mai târziu, criterii care conferă anumite
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
revizuirea cetățeniei evreilor, publicată în Monitorul Oficial din 24 Noemvrie 1939537. Aceste rezultate sunt extrem de semnificative; în adevăr: s'au făcut în toată România 203.423 cereri de revizuire. Cele mai multe cereri pe provincii le găsim în Transilvania (60.555), vechiul Regat (55.785) și Bucovina (30.004). Din totalul de 203.423 al cererilor de revizuire, a fost admisă cetățenia română la 126.283 (63,30%) și s'a respins cetățenia română la 73.253 (36,70%). Au rămas înscriși după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al cererilor de revizuire, a fost admisă cetățenia română la 126.283 (63,30%) și s'a respins cetățenia română la 73.253 (36,70%). Au rămas înscriși după verificare 34.836 capi de familie (102.152 membrii) în vechiul Regat; 35.135 capi de familie (128.090 membrii) în Basarabia; 17.520 capi de familie (27.933 membrii) în Bucovina și 38.793 capi de familie (76.703 membrii) în Transilvania. Totalul celor revizuiți, cu membrii de familie la un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
românesc. * * * Acest regim a îngăduit cea mai deplină înflorire economică a evreilor, care au ocupat până în 1940 pozițiuni preponderente în unele sectoare economice și aproape exclusive în altele, astfel: a. În agricultură: Evreii au devenit proprietari agricoli, atât în vechiul Regat, cât și în teritoriile rămase României după Septembrie 1940. În acest timp, îndeosebi în Basarabia o puternică acțiune de colonizare evreească a creat în județele din Nord sate compacte de proprietari evrei. Evreii mai îndeplineau însă și funcțiunile de arendași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din "străini" (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreeesc activând în economia românească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți astfel: Cetățeni români: Evrei "pământeni" stabiliți de mai multe generații pe teritoriul vechiului Regat și în Ardeal; Evrei proveniți din Bucovina și Basarabia și evrei veniți din Rusia, Polonia și Ungaria, după Unire, încetățeniți prin fraudă. Străini: (evrei cu pașaport Nansen sau ale statelor europene și americane). Între toate aceste categorii existau legături de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toată durata războiului: 1/. Blocarea imediată și absolută a proprietăților și fondurilor industriale, comerciale și bancare evreești, împiedicând vânzarea lor. 2/. Prelungirea termenului de 31 Decembrie 1941 pentru românizare integrală a personalului din întreprinderi, cu 2-3 ani. 3/. În Vechiul Regat să se admită în întreprinderile foste evreești: industriale, comerciale și firmele individuale existente, o participare a capitalului evreesc până la 40% și a personalului evreesc până la 20%. 4/. În Ardeal să se ducă în materie evreească o politică de concurență cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
privește propaganda ce ar putea face și informațiile ce ar duce, ele nu ar depăși în valoare cele pe cari Serviciul de Informații American, care lucrează tot cu evreii, și le poate procura în țară. În schimb, emigrarea evreilor din Regat, cei din Bucovina și Basarabia urmând a fi deportați, ar prezenta următoarele avantaje: s'ar micșora numărul evreilor din Regat, deveniți indezirabili; vor emigra evreii înstăriți cari sunt și cei mai periculoși; dându-li-se un termen scurt pentru emigrare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Serviciul de Informații American, care lucrează tot cu evreii, și le poate procura în țară. În schimb, emigrarea evreilor din Regat, cei din Bucovina și Basarabia urmând a fi deportați, ar prezenta următoarele avantaje: s'ar micșora numărul evreilor din Regat, deveniți indezirabili; vor emigra evreii înstăriți cari sunt și cei mai periculoși; dându-li-se un termen scurt pentru emigrare, evreii ar fi siliți să lichideze repede afacerile lor în avantajul românilor; emigranții își vor lăsa în țară o parte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acești bani ar fi fost încasați tot de către Locot. Roșca și că acesta de când a venit la acest lagăr, ar fi făcut afaceri de peste 2.000.000 lei, bani care au fost transportați de soția acestuia care-i duce în regat personal sau prin jand. sergent major Batca 630. Pentru faptele arătate mai sus, propunem să se facă concomitent anchete și la lagărul Otaci și în orașul Roman, de unde este soția și familia acestuia, de preferință organe străine de Legiunea Roman
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
p. conformitate ss. Gh. Maciu *) Adnotare: "5/I/942. Văzut. General ss. Petre Dumitrescu". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 452, f. 7-11; AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 220; Buletinul Transnistriei, p. 210. Documentul nr. 168 REGATUL ROMÂNIEI CORPUL II ARMATĂ STATUL MAJOR BIROUL II Nr. 29.682697 1942 luna Ian. ziua 4 CORPUL II ARMATĂ către ARMATA III-a Secția II-a La ord. Nr. 29.658 din 27 Dec. 1941698, am onoarea a raporta: Contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
000 persoane. Această sporire se datorește atât lipsei de control din partea autorităților românești, cât și faptului că la Moghilev viața e mai ușoară decât în alte localități și mai ales că aici legătura între ei și coreligionarii lor din Vechiul Regat este mai lesnicioasă. În afară de aceasta mai constituie și faptul că deplasarea lor din interiorul Transnistriei spre Moghilev se face în mod clandestin sau pe bază de acte eliberate de primarii ucraineni, fără avizul autorităților românești. Astfel Maiorul Medic al Regt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Colonel (ss) E. Borcescu Pentru conformitate Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Ilie Dumitrescu Ilie Dumitrescu AMAE, fond Problema 33, volumul 15, f. 251-258; Jean Ancel (ed.), Documents Concerning The Fate Of Romanian Jewry During The Holocaust. Volume IV The Regat and Southern Transylvania 1942-1944, New York, 1986, documentul nr. 21, p. 32-44. (În continuare se va cita Ancel, DCFRJH, volumul IV). Documentul nr. 278 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 10 Nr. 52.862 din 29 IUN. 1942 MARELE STAT
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de stocuri de îmbrăcăminte. Pornind de la acest principiu presupune evident, un venit în anul 1940/41, adică în timpul de la 1 Aprilie 1940 până la 1 Aprilie 1941. Or, un venit în acest timp nu l-au avut decât evreii din Vechiul Regat. Acolo ei au trăit prin întregul an de la 1 Aprilie 1940 până la 1 Aprilie 1941 în general în condițiuni politice și economice, care admițeau muncă individuală și câștigul individual, acolo ei au putut urma, aproape toți, obișnuitele lor activități și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]