34,049 matches
-
Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
radiografia contrastelor sociale ale unui București policrom, a mediilor jurnalistice și a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi „bastarzii” legionari ș.a.) Totul este evocat din perspectiva a doi ziariști independenți, însă documentul viu, personajele și scenele istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile „originalității”, București, 1968; Cum învățăm să trăim, București, 1977; Vorbește-mi de dragoste, București, 1978; Toamna pătimirii noastre, București, 1980; Duminică, după infern, București, 1983; Ediție specială, București, 1990; ed. (Noaptea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest text să se revendice ca discurs al unui personaj desprins din panoplia absurdului. Următoarele culegeri de proză scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții (Cumătra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții (Cumătra joacă loto), fie „satire audio-vizuale” în registrul absurdului, fie îmbină fabula cu straniul (Casa). Prozatorul depășește faza minimalistă în textele din Păsări subterane (1972), unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă riscând desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în care prea viu am s-ajung” și în care, „ciudat” decolorate, au căzut toate lucrurile. Un strigăt surd e ridicat „pentru însuflețirea/ lumii rămasă oarbă în cuvânt”. Dobândind prestigiu inițiatic, alveola secată a lumii și a lucrurilor va deveni emblema poeziei lui O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
reunite în Arcade, firide și lespezi (1932) se constituie într-o voluptuoasă peregrinare printre esențele spiritualității noastre, recognoscibile în construcțiile laice și religioase ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
théories et approches de la traduction.43 Pourtant, la plus grande pârtie des textes qui font l'objet du métier de traducteur dans le monde actuel appartient surtout au domaine pratique, et la plupart des traducteurs " professionnels " traduisent pour gagner leur vie : on pourrait parler d'une " traduction de masse " (celle des séries télévisées, des instructions techniques, des textes économiques, scientifiques, médicaux, légaux, administratifs, etc.).44 Quant à la traduction des œuvres, bien qu'elle n'occupe pas une place importante dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
essentiellement sociale, car elle est parlée par des locuteurs qui parfois se reconnaissent étrangers envers elle, quelle qu'elle soit. Par exemple, dans le cas de la phrase suivante : La pluie est une compagne en Saône-et-Loire, la moitié fidèle d'une vie. une traduction du type : Ploaia este o soție 151 în Saône-et-Loire, jumătatea fidelă de o viață. est superficielle, puisqu'elle se réalise au niveau strictement linguistique, sans dépasser leș dénotations des termes. Pour le locuteur roumain, l'énoncé cible est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
langage poétique est plus qu'une imitation du monde réel ou du monde des affects : " Le langage, même poétique surtout poétique -, a mieux à faire que d'imiter le monde ; pour paraphraser Proust, la rêverie mimologique est au seuil de la vie poétique ; elle peut nous y introduire : elle ne la constitue pas. "391 * En ce qui suit, nous analysons l'unité du signe poétique en fonction de șes deux composantes : forme et contenu sémantique, qui créent, selon Michael Riffaterre, să signifiance
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-nceput, în ceea ce însuși Blaga definea, în originală să teorie a " spațiului mioritic " că orizont specific. [...] Satul primește treptat în evoluția liricii și gândirii lui Lucian Blaga atribute monadice, de univers închis, metafizic, punct inalterabil de rezistență în timp, celula vie de conservare a eredității naționale și istorice. [...] Prin analogie cu monadologia leibniziană, s-ar putea constitui o monadologie poetica.797 Le village reste donc le foyer mythique auquel le poète aspire pour y retrouver la pureté des origines. Blaga gardera
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
monadologia leibniziană, s-ar putea constitui o monadologie poetica.797 Le village reste donc le foyer mythique auquel le poète aspire pour y retrouver la pureté des origines. Blaga gardera toujours dans son âme, où que leș chemins de șa vie le mènent, l'image symbolique du village roumain, matrice culturelle incontestable de șa création : Că orice monada, sătul blagian e zăvorât ermetic, e semănător de energii, mai mult chiar, aici, prin poetizare, el devine o realitate psihică închisă, cu legile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Leș années cinquante, " l'obsédante décennie " dont le souvenir hanțe leș consciences roumaines, ont vu la liquidation des élites intellectuelles et politiques. Blaga a une fois de pluș accompagné le sort de son pays. Jusqu'à la fin de șa vie, îl a vécu en exil intérieur à Cluj, marginalisé et surveillé, son œuvre décrétée mystique, mise à l'index, șes livres retirés des bibliothèques.830 Dans ce nouveau paysage național, le poète et philosophe est exclu en 1948 de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga șont leș sources de l'inconnu et du mystère. Elles șont partout. Elles șont dans leș objets qui nous entourent et elles șont en nous-mêmes ; dans leș grandes entités du temps, de l'espace et de Dieu ; dans la vie et dans la mort ; dans l'être et dans le non-être ; dans l'éternité et dans l'instant... À chaque pas, un rideau s'écarte, un abîme se creuse, une porte s'ouvre, une apparence s'effrite : aussitôt, l'esprit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'intelligible prêtent aux métaphores de Blaga, chargées de fondre ces deux mondes dans l'unité du mythe, un sens intense et troublant. Nous sommes tout près des miracles, au climat où ils naissent et où ils vivent leur vie divine, sous la forme de " mystères ".896 Même și leș portes du mystère ne peuvent pas êtres brisées avec leș armes du poète ou du philosophe, même și " l'absolu, la vérité se refusent à șes entreprises "897, Blaga reste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la non-connaissance, le non-amour, le non-créé. Ces deux principes alternent dans une conception cosmologique manichéiste, fortement marquée par le sens du sacré et par une vision mystique.905 Leș poèmes de la lumière, écrits en vers libre, annoncent le triomphe de la vie et de l'amour, pareils à un cri du poète témoin des merveilles du monde. 3. 3. 2. Pașii profetului/Leș pas du prophète (1921) Déjà dans ce recueil de poèmes, " cette même communion avec le cosmos, l'interpénétration du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une des monades, un des centres de l'univers. "913 3. 3. 5. La cumpăna apelor/Au partage des eaux (1933) Le titre du recueil fait référence à " une nouvelle hypostase du moi lyrique blagien, arrivé à mi-chemin de șa vie "914. Le poème La cumpăna apelor, conçu à un moment où Blaga avait à peu près 35 ans, illustre cette période d'apogée de l'activité artistique, faisant allusion, selon Ladislas Gáldi, au vers de la Divine Comédie : " Nel mezzo del
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Shakespeare, Goethe ou Rabelais.954 5. 2. Lucian Blaga : liste des traductions et motivations de l'acte traductif À part să constante préoccupation pour la littérature et la philosophie, Blaga s'est dédié, surtout dans la dernière période de șa vie, à la traduction, qui a constitué un important support financier et moral, étant l'unique activité tolérée par le régime communiste. Cette activité a été concrétisée, dans un premier temps, dans la parution du recueil de poèmes Din lirica universală
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction de Faust réalisée par Blaga : Recentă traducere a operei Faust de scriitorul clasic german J. W. Goethe de către Lucian Blaga a provocat în Transilvania o stare de spirit de naționalism foarte pronunțat; toată pătură intelectuală a comentat în mod viu faptul că Lucian Blaga a făcut nu numai o traducere extraordinară, dar a demonstrat că nu s-a băgat în scrieri politico-socialist comuniste și, pentru acest fapt, reacțiunea îl dă ca exemplu.1035 Grace à son acte traductif qui se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
abris leș pensées réjouies du discours aucun brin à jamais ne se perd Sous să voûte trop crue l'espace est și couvert que le ciel est fermé sans signe d'harmonie dépourvu de l'écho sur leș sentiers de vie et se méfie de tout le sens qui a souffert Je le cherche pourtant dans l'autre destinée des anges de raisins mouillés par la rosée Je bois le vin futur plongé dans l'au-delà quand îl seră offert à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
source à travers laquelle prend contour l'intertextualité. * Îl n'y a pas d'" avant-propos " de la traductrice dans le recueil L'étoile la plus triste. Par contre, en essayant d'offrir au public francophone une perspective plus ample sur la vie et l'œuvre de Blaga, Sanda Stolojan signe la préface du recueil, qui se constitue comme une sorte de monographie de la vie et de l'œuvre du poète roumain.1203 Grace au choix thématique opéré, nous pouvons affirmer que l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la plus triste. Par contre, en essayant d'offrir au public francophone une perspective plus ample sur la vie et l'œuvre de Blaga, Sanda Stolojan signe la préface du recueil, qui se constitue comme une sorte de monographie de la vie et de l'œuvre du poète roumain.1203 Grace au choix thématique opéré, nous pouvons affirmer que l'on a affaire à une approche originale, plus sensible, de la création poétique de Blaga. Sanda Stolojan l'avoue d'ailleurs, quand elle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Poncet et la Roumanie Jean Poncet, poète et traducteur français, est né à Marseille en 1949. Caractérisé comme " méditerranéen tout autant qu'Européen "1205 et fasciné par leș langues et leș cultures étrangères, îl s'est consacré aussi à la vie diplomatique et a passé plus d'un quart de siècle en Europe, en Asie et en Océanie. Certains de șes recueils de poésies1206 ont été traduits en anglais, chinois, roumain ou italien. Jean Poncet est l'auteur de deux anthologies
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]