35,543 matches
-
e Bond În el. A făcut ce trebuie: s-a cărat n măsa din Scoția și acolo a rămas. S-a Întors pentru zece minute să le spună puțoilor sonați că au nevoie de un parlament, dana rămas nici câsă voteze! Iar puțoii ăștia sonați onghit și pasta! Încălzesc niște fasole și arunc În foc Încă vreo două pagini din manuscrisul lui Toal. N-am nici o satisfacție văzându-le cum ard. Însă următoarea pagină Îmi atrage atenția: BIROUL LUI BILL TEALE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dar jumătate din oraș e blocat de serviciile secrete pentru vizita vicepreședintelui. Tocmai a aterizat la aeroportul JFK. E posibil să întârziem. Ai mână liberă până ajung. Terminat. - Am înțeles. Terminat. Vine vicepreședintele, deci. Cu siguranță eu nu-l voi vota, gândi ea. - Dar nu putem risca un negociator în clădire. Cel puțin, nu cât timp cel din mașină e liber, spuse precaut Wilkins. - Mă gândesc acum la asta. Se furișă din nou după zid și privi către locul unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai în glumă, mai în serios, strigă: ― Mi se pare, Bologa, că ți-a fost rușine să vii mai devreme între noi? Spune drept! ― Rușine? Mie?... De ce? zise Apostol, oprindu-se înțepat. ― Parcă noi nu știm că și tu ai votat pentru moarte? zâmbi Gross, dând vorbelor sale o culoare mai dulce, fiindcă observase supărarea lui Bologa. ― Ei și? urmă Apostol mereu dârz. În orice caz n-am să dau socoteală decât conștiinței mele, care l-a găsit vinovat! ― Conștiință! oftă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
focul din ochii oamenilor care pornesc la asalt. Apostol se cutremură. "Același om, spânzurat de nenumărate ori, ca o protestare nesfîrșită..." Și deodată își zise: "E Svoboda... privirea lui..." În aceeași clipă își aminti cu o precizie chinuitoare cum a votat condamnarea cehului, cât a fost de trufaș că a avut onoarea să facă parte din Curtea Marțială, cum s-a amestecat, din exces de zel, și cum a dat o mână de ajutor la pregătirea execuției, cum a apucat ștreangul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vitejie? în asemenea cazuri Curtea e datoare să trimită la plimbare pe pretorul dobitoc și să hotărască achitarea în unanimitate... Sau cel puțin cu majoritate de voturi. Colonelul i-a luat apărarea și în fața generalului, atunci... Gross nu poate să voteze pentru condamnare. Apoi de partea președintelui trebuie să mai fie cineva... Și uite majoritatea!... Uite și pricina întîrzierii! Hârtia, sub o călimară ruginită și murdară, râdea întruna. Apostol, înviorat, se duse la masă, se așeză pe scaun, luă tocul și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
angrenate steril, neproductiv, într-o bătălie... cu președintele ! 3. Partidele politice mari, adică astea 3. Care l-a dat pe... Mesia și nu știm nici noi, care a realizat ceva pentru viitorul nației? 4. Noi. Cei mai vinovați pentru că am votat pentru un chibrit, un blid de mâncare, un șpriț, pe cine nu trebuia; pentru că ne-am obișnuit să nu mai muncim, așteptând mila statului, care trebuia să sece odată și odată; pentru că n-am găsit sistemul de valori pe care
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
țară precum Sibiu, Arad, Baia Mare sau Satu-Mare, sau dacă vreți alte orașe din țară 2008, care au reușit să atragă investitori străini, chiar din sudul României, precum Călărași și Giurgiu. Aceasta este soluția pentru bunăstarea dumneavoastră și sunt convins că votându-l pe Marin Dumitru veți avea la conducerea Primăriei un om care să asculte problemele dumneavoastră și să le aducă cea mai bună rezolvare. Eu am încredere în domnul profesor Marin Dumitru și vă recomand și dumneavoastră să îl susțineți
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pag.5 ) * Sprijinul uman pe care l-am simțit de la omul Tăriceanu cunoscut pe când lucram la statutul Uniunii Televiziunilor Private la Baia Mare-Maramureș, dar ne cam uitasem, în momentul în care eu strângeam 10.000 de mâini pentru a fi votat primar iar colegii liberali mă sabotau intens, acel moment m-a determinat să-l sprijin la Congres, dar să și pierd totul, prin victoria lui Crin Antonescu ca președinte. Un musafir simpatic în studio a fost Petre Roman ca președinte
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
vizat situația politică din România, cu referire specială la situația aparte a zonei Moldova, care este cunoscută ca având orientare politică de stânga. Ambasadorul american a declarat că fiecare om este liber să aleagă, dar în mod deosebit trebuie să voteze, nu să stea deoparte. ,, Aș îndemna pe toți să meargă la vot în această toamnă, pentru că sunt multe probleme cu care se confruntă românii și ele nu pot fi rezolvate decât cu sprijinul majorității, prin susținerea politică a celor care
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
avut decât handicapul că nu știam nemțește sau englezește, dar am avut traducător. Am discutat 2 ore, 3 puncte esențiale: 1) Sprijinul ecologiștilor români (cerea la toate partidele ecologiște) pentru un delegat neamț în Biroul de conducere și așa am votat. 2) Sprijinul pentru a intra și Republica Moldova în Consiliul Europei. 3) Sprijin pentru intrarea României în Uniunea Europeană și în Internaționala Verde. Fischer mi-a înmânat, în semn de încredere și amiciție proiectul de Constituție a Europei precizând că vor trece
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
și Republica Moldova în Consiliul Europei. 3) Sprijin pentru intrarea României în Uniunea Europeană și în Internaționala Verde. Fischer mi-a înmânat, în semn de încredere și amiciție proiectul de Constituție a Europei precizând că vor trece mulți ani până va fi votată. Exact așa s-a întâmplat. M-a impresionat farmecul personal, condescendența care ne-o arăta, poza personală și sinceritatea opiniilor. Sergius Lucian Marin filma tot ce se discuta cu pistolarul neamț în spate. Delegația europeană părea indiferentă (și era), cea
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
legea te împiedica să le și omori, cel puțin în ultimul secol și jumătate, ele sunt sexul slab, incompetente legal, lipsite de drept de proprietate, de studii, de dreptul de a profesa, de a iniția căsătoria sau divorțul, de a vota, de a fi reprezentate politic. Pe scurt, erau trecute în sensul drepturilor politice la capitolul: minori, delicvenți, criminali, idioți, așa cum s-a întâmplat și în faimoasa Constituție românească „democratică” de la 1923. În acest sens, cui nu îi plac sufragetele trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
luptând pentru „sufragiul” cu adevărat universal (căci de aici le vine numele de sufragete). Grație acestor femei și „colaboraționiștilor lor bărbați” (cum îi numea cu oroare Fr. Nietzsche), drepturile civile și politice ale femeilor au fost treptat recunoscute, ajungând să voteze începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în unele state americane, în Australia, Noua Zeelandă, din zorii secolului XX în Țările Scandinave, iar apoi în Anglia, Rusia și în întregime, în SUA. De aproape 60 de ani femeile au acces generalizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fost alese în consiliile locale. Constituția lui Carol al II-lea dă dezlegare la universalitatea drepturilor exact atunci când drepturile s-au golit de sens și România intra într-o istorie a dictaturilor pentru următorii 50 de ani. Practic, româncele au votat pentru prima în condiții democratice în 20 mai,1990. Comunismul este incompatibil cu feminismul pe care l-a și condamnat ca „deviaționism burghez”. Comunismul românesc a reușit să etatizeze până și capacitățile reproductive ale femeilor. A produs o emancipare prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a subminat și mai subminează încă modernizarea ca specializare și profesionalizare. Au decis că femeile nu trebuie să învețe mai mult decât școala de menaj, nu trebuie să aibă acces la profesii de calificare înaltă și nici nu trebuie să voteze, asemenea „minorilor, idioților și criminalilor” (am citat din Constituția democratică din 1923). După ce s-a instaurat comunismul, cu sprijinul principal al marelui bărbat sovietic și ai colaboratorilor lor autohtoni (plus Ana Pauker), bărbații au decis destinul femeilor: emanciparea prin dubla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în cultură, în mass-media, să tacă inclusiv despre femei, căci ele nu-și pot fi cap. În biserică să își vadă de rolurile lor specifice: să vândă lumânări, să spele podele, să pregătească o colivă. În politică cel mult să voteze capii masculini ai statului - dreptul femeilor de a vota este deja un exces de îngăduință - în cultură să fie inspiratoare și portavoce a operelor bărbătești, în mass-media să citească de pe prompter ce au făcut și spus bărbații și să decoreze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
căci ele nu-și pot fi cap. În biserică să își vadă de rolurile lor specifice: să vândă lumânări, să spele podele, să pregătească o colivă. În politică cel mult să voteze capii masculini ai statului - dreptul femeilor de a vota este deja un exces de îngăduință - în cultură să fie inspiratoare și portavoce a operelor bărbătești, în mass-media să citească de pe prompter ce au făcut și spus bărbații și să decoreze peisajul masculin. În rest să îngrijească managerial, menajerial și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
impuse, de altminteri, prin Aquisul comunitar. Când în campania electorală de la alegerile locale au apărut multe candidate, ele au fost strivite de mașinăria misogin-patriarhală a presei ori de lipsa unei agende privind interesele politice ale femeilor, încât nu le-au votat nici femeile, de lipsa lor de pregătire politică feministă, inclusiv de lipsa de fermitate feminină, de împrumuturi macho. Acum suntem în plin recul: femeile par o rețetă de succes în politică și dacă sunt, sunt pentru partid, nu pentru ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
acela orientat spre bune maniere sau menaj), dreptul de proprietate pentru femeile măritate, dreptul de administrare a averii, cariere socotite prestigioase (magistrat, medic etc.), inițierea divorțului, adesea libertatea de decizie asupra capacității reproductive, alegerea locuirii. Femeile nu aveau dreptul să voteze și, evident, nu erau alese. Constituția din 1923 le așeza politic în rândul minorilor, senililor, criminalilor și idioților. Nu susțin că o viață supusă și dependentă în care ești „ocrotită” nu poate să fie comodă și uneori plăcută. În definitiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chiar dacă se producea într-o societate țărănească în proporție de 80%. Treptat și în pofida opoziției misoginilor de vază ai neamului, rar cu cooperarea unor bărbați democrați și influenți, feministele au reușit recunoașterea unor drepturi civile și chiar dreptul de a vota și de a fi alese la nivel local (1929). Când să reușească universalizarea votului a venit dictatura carlistă care nu pierdea nimic recunoscând formal orice drept politic odată ce nu aveai ce face cu el. Pe scurt, dictatura carlistă a trântit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bani și fără șanse să părăsească vitrina cu legi și instituții lumea reală a politicilor publice aplicate. Lipsa de „bază” vine din aceea că, de exemplu, Legea egalității de șanse (minune mare că o avem, săru’ mâna Evropa!) a fost votată înainte ca în România să funcționeze competiția corectă ca să ai ce îndrepta cu politici de egalizare a șanselor. Dar mai ales a fost votată după ce s-a împărțit din avuția întregului popor cam tot ce era de împărțit, în deplină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de exemplu, Legea egalității de șanse (minune mare că o avem, săru’ mâna Evropa!) a fost votată înainte ca în România să funcționeze competiția corectă ca să ai ce îndrepta cu politici de egalizare a șanselor. Dar mai ales a fost votată după ce s-a împărțit din avuția întregului popor cam tot ce era de împărțit, în deplină „egalitate de șanse” pentru „victimele privilegiate”: lucrătorii din industria grea și falimentară, dar cu forță sindicală, întâmplător bărbați în proporție de masă și „clienții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mediu de influență, șansele ca și bărbații și femeile să tindă spre autoafirmare publică și privată, în limitele propriilor capacități, netarate de mesaje sexiste, scad dramatic, iar demersurile normative spre egalitate de șanse, cu „poruncă” de la Uniunea Europeană sunt vorbe goale votate de către parlament și publicate în Monitorul Oficial. Revista 22, nr. 784, 15 martie, 2005 Gând de final Toate aceste articole și interviuri au fost publicate în contextul unui establishment cultural ostil feminismului. Ostilitatea vine adesea din ignoranță, dar vine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
e bine să minți și după aia mint la telefon că nu-s acasă, îți spun că vecinul de sus e un ticălos și după aceea îi zâmbesc dulce și-i cer cu împrumut bormașina, îți spun că dacă-i votezi, or să aibă grijă toată viața de tine, după care te privesc sictiriți din spatele bodyguarzilor și așa mai departe. În ăștia vreți să avem încredere? Ciudat: trebuie să îmbătrânești ca să descoperi ce intuiții bune aveai în copilărie și ce clar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
lideri de partide, că localele sunt un barometru foarte bun pentru generale. Și mă întreb de ce. Răspunsul îl avem tocmai în anonimatul în care se ascund candidații de la locale. Nu vin cu soluții simple, care să îmboldească omul să-i voteze. Vin cu promisiuni vagi, lipsite de vigoare și culoare locală, lăsând practic decizia votului tot pe umerii partidelor. Nu votăm oameni, ci votăm în funcție de preferințele politice. Și asta nu pentru că noi, electoratul, n-am vrea să votăm oameni. Ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]