34,380 matches
-
în 1944 se declară că mariajul părinților lui Nicolae "nu a fost în conformitate cu legile casei", deși ediții anterioare l-au listat ca membru dinastic al casei imperiale. Prințul Nicolae a condus familia Romanov la înmormântarea de la Sankt Petersburg a ultimului împărat rus Nicolae al II-lea și a familiei sale, în iulie 1998. În calitate de șef al familiei a fost, de asemenea, prezent la reînhumarea rămășițelor împărătesei Maria Feodorovna a Rusiei în septembrie 2006. Prințul Nicolae și fratele său Prințul Dmitri au
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
septembrie 2006. Prințul Nicolae și fratele său Prințul Dmitri au fost responsabili pentru activitatea de lobby față de familia regală daneză și președintele rus Vladimir Putin pentru a permite transferul rămășițelor împărătesei Rusiei pentru a putea fi îngropată alături de soțul ei, împăratul Alexandru al III-lea. Prințul a fost în linia de succesiune la tronul britanic prin strămoașa sa, soția țarului Nicolae I, Charlotte a Prusiei, o descendentă a regelui George I al Marii Britanii, până la căsătoria sa cu o romano catolică. În
Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei () [Corola-website/Science/333699_a_335028]
-
în Primul Război Macedonean și în Al doilea Război Punic împotriva Cartaginei. După consolidarea puterii Imperiului Roman în timpul lui Augustus, forțele imperiale au trebuit să lupte cu numeroșii inamici de la frontiere - pe Rin, pe Dunăre și în Mesopotamia. Mai mulți împărați - Septimius Severus sau Aurelian, de exemplu - au condus armatele romane de la un cap la celălalt al imperiului pentru ca să facă față amenințărilor. După prăbușirea Imperiului Roman de Apus, Imperiul Bizantin a trebuit să facă față atacurilor invadatorilor, care atacau din vest
Război pe două fronturi () [Corola-website/Science/333712_a_335041]
-
smuls vederii. De-atunci port numai straiele durerii. Purced din Tine ca din soare zorii, De-acum și pân-la Ziua Învierii. 46.(56) Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac." Împărații ce mai ieri prădau orașe Astăzi pradă viermilor sub glie zac. , Primul moment literar persan de importanță mondială este marcat de poetul Ferdusi ( cca 934 - cca 1021). Opera sa de mare întindere, Sah-name ( Cartea regilor ), cu peste o sută de
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Shahabuddin Muhammad , (5 ianuarie 1594 - 22 ianuarie 1666) a fost al 5-lea împărat mogul al Indiei. El este cunoscut sub numele "Shah Jahan I". A domnit din 1628 până în 1658. Născut ca Prințul Khurram, el a fost fiu al împăratului Jahangir și a soției acestuia, Taj Bibi Bilqis Makani (13 mai 1573 - 18
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
Shahabuddin Muhammad , (5 ianuarie 1594 - 22 ianuarie 1666) a fost al 5-lea împărat mogul al Indiei. El este cunoscut sub numele "Shah Jahan I". A domnit din 1628 până în 1658. Născut ca Prințul Khurram, el a fost fiu al împăratului Jahangir și a soției acestuia, Taj Bibi Bilqis Makani (13 mai 1573 - 18 aprilie 1619) El a fost ales ca succesor al tronului după decesul tatălui său în 1627. A fost considerat unul dintre cei mai importanți împărați moguli. Domnia
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
fiu al împăratului Jahangir și a soției acestuia, Taj Bibi Bilqis Makani (13 mai 1573 - 18 aprilie 1619) El a fost ales ca succesor al tronului după decesul tatălui său în 1627. A fost considerat unul dintre cei mai importanți împărați moguli. Domnia lui a fost denumită Epoca de Aur și una dintre cele mai prospere perioade ale civilizației Indiei. Ca și Akbar, el a fost dornic să-și extindă vastul său imperiu. În 1658 s-a îmbolnăvit și a fost
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
decât tatăl și bunicul său. Politicile sale față de non-musulmani au fost mai puțin liberale decât ale lui Jahangir și Akbar. Născut la 5 ianuarie 1594 el a primit numele de Shah ab-ud-din Muhammad Khurram. A fost al treilea fiu al împăratului Jahangir iar mama sa a fost o prințesă rajput numită prințesa Manmati - numele ei oficial în cronicile mogule fiind Bilquis Makani. Numele de "Khurram" a fost ales pentru tânărul prinț de bunicul său, împăratul Akbar, cu care tânărul prinț a
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
A fost al treilea fiu al împăratului Jahangir iar mama sa a fost o prințesă rajput numită prințesa Manmati - numele ei oficial în cronicile mogule fiind Bilquis Makani. Numele de "Khurram" a fost ales pentru tânărul prinț de bunicul său, împăratul Akbar, cu care tânărul prinț a avut o relație strânsă. Chiar înainte de nașterea lui Khurram, o ghicitoare a prezis împărătesei Ruqaiya, prima soție a lui Akbar, că copilul încă nenăscut era destinat măreției imperiale. Așa că atunci când Khurram s-a născut
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
o educație potrivită statutul său de prinț mogul, care a inclus instruirea în artele marțiale și expunerea la o mare varietate de arte culturale, poezie și muzică, sub privirea atentă a bunicul său și a împărătesei Ruqaiya. În 1605, cum împăratul Akbar era pe patul de moarte, Prințul Khurram, care avea 13 ani a rămas lângă patul lui și a refuzat să plece chiar și după ce mama sa a încercat să-l ia de acolo. În situația politică nesigură care a
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
Hissar-Feroza, care în mod tradițional era fieful moștenitorului aparent. În 1608, Prințul Khurram în vârstă de 14 ani s-a logodit cu Arjumand Banu Begum care avea 15 ani. Tânăra fată aparținea unei nobile familii persane care îi servise pe împărații moguli din timpul domniei lui Akbar. Patriarhul familiei a fost Itimad-ud-Daulah, care a fost ministru de finanțe al împăratului Jahangir și al fiul său. Asaf Khan - tatăl lui Arjumand Banu - a jucat un rol important la curte, servind în cele
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
a logodit cu Arjumand Banu Begum care avea 15 ani. Tânăra fată aparținea unei nobile familii persane care îi servise pe împărații moguli din timpul domniei lui Akbar. Patriarhul familiei a fost Itimad-ud-Daulah, care a fost ministru de finanțe al împăratului Jahangir și al fiul său. Asaf Khan - tatăl lui Arjumand Banu - a jucat un rol important la curte, servind în cele din urmă ca prim-ministru. Mătușa ei a fost împărăteasa Nur Jahan și se crede că ea a jucat
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
astrologul curții a jurat că ea îi va oferi o căsnicie fericită prințului. După nuntă Arjumand a dobandit titlul de Mumtaz Mahal (persană: Aleasa Palatului). Deși Arjumand a fost a doua soție a lui Shah Jahan, ea a devenit favorita împăratului și unica sa dragoste. Pe lângă rolul de soție, Mumtaz Mahal a fost și sfătuitoarea soțului ei, dobândind o putere și o influență imensă asupra acestuia, fiind consultată de soțul ei în materie de stat și fiind responsabilă de sigiliul imperial
Shah Jahan () [Corola-website/Science/333755_a_335084]
-
moment, Imru’al Qays a ajuns la palatul prințului-poet al Samaw’al din Tayma’, care l-a adăpostit și i-a păstrat armurile, punându-l în legătură cu regele ghassan-id Al-Harith, iar acesta, la rândul său, l-a ajutat să ajungă la împăratul Justinian la Constantinopole. Se spune că împăratul l-ar fi primit destul de bine și ar fi fost de acord să-i ajute să-și răzbune tatăl și să-ți redobândească tronul. O altă versiune ne spune că împăratul l-ar
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
palatul prințului-poet al Samaw’al din Tayma’, care l-a adăpostit și i-a păstrat armurile, punându-l în legătură cu regele ghassan-id Al-Harith, iar acesta, la rândul său, l-a ajutat să ajungă la împăratul Justinian la Constantinopole. Se spune că împăratul l-ar fi primit destul de bine și ar fi fost de acord să-i ajute să-și răzbune tatăl și să-ți redobândească tronul. O altă versiune ne spune că împăratul l-ar fi numit chiar guvernator al Plestinei. Unii
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ajungă la împăratul Justinian la Constantinopole. Se spune că împăratul l-ar fi primit destul de bine și ar fi fost de acord să-i ajute să-și răzbune tatăl și să-ți redobândească tronul. O altă versiune ne spune că împăratul l-ar fi numit chiar guvernator al Plestinei. Unii pun această primire favorabilă pe seama faptului că Imru’ al-Qays era creștin ( firește, o supoziție rămasă neconfirmată ). Se presupune, de asemenea, că împăratul bizantin ar fi urmărit, prin "sprijinul acordat poetului", să
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
-ți redobândească tronul. O altă versiune ne spune că împăratul l-ar fi numit chiar guvernator al Plestinei. Unii pun această primire favorabilă pe seama faptului că Imru’ al-Qays era creștin ( firește, o supoziție rămasă neconfirmată ). Se presupune, de asemenea, că împăratul bizantin ar fi urmărit, prin "sprijinul acordat poetului", să contracareze strădania regilor persani de a-și extinde dominația asupra regiunilor locuite de arabi. Pe drumul întoarcerii în apropiere de actualul oraș Ankara, Imru’ al-Qays s-ar fi îmbolnăvit de variolă
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în apropiere de actualul oraș Ankara, Imru’ al-Qays s-ar fi îmbolnăvit de variolă și ar fi murit, pe la anul 541, când nu împlinise încă patruzeci de ani. Legenda pune moartea sa pe seama unei tunici otrăvite oferită în dar de împăratul Justinian. De la boala de care a suferit poetul provine și una dintre poreclele sale, "Dhu al-quruk". „Cel cu răni”, alături de alte porecle, dintre care "Al-Malik al-dillil" „Regele rătăcitor”, își are originea în îndelungatele peregrinări ale poetului. Poziția lui deosebită printre
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
a avut loc între anii 842-846 în vremea împăratului Wuzong (840-846) din dinastia Tang. Aceasta a fost cea mai dură persecuție religioasă din istoria Chinei și nu a afectat doar budismul ci și alte religii. Prima fază a persecuției a fost mai degrabă o încercare de reformare a budismului
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
ghicitul viitorului. De asemenea, călugării și călugărițele ce dețineau averi erau obligați să le cedeze guvernului, iar dacă doreau să le păstreze trebuiau să renunțe la viața monahală, fiind obligați să plătească taxe și impozite ca ceilalți cetățeni. Cu timpul, împăratul Wuzong a devenit din ce în ce mai irascibil și a dezvoltat o aversiune severă față de budism. Ca urmare a acestui fapt, în anul 844 începe persecuția propriu-zisă, momentul de apogeu fiind anul 845 când au fost închise sau distruse 46.000 de temple
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
000 de preoți și călugări au fost alungați și forțați să se reintegreze în societate. Tot atunci a fost dat un edict prin care erau expulzați toți călugării străini veniți în țară, printre care și japonezul Ennin. În anul 846, împăratul Wuzong a murit, probabil din cauza unor băuturi otrăvitoare pe care le-a consumat. La scurt timp după aceea, succesorul său a proclamat o amnistiție generală iar persecuția a luat sfârșit. Cauzele persecuției au fost atât de ordin economic, social cât
Marea Persecuție Anti-Budistă din China () [Corola-website/Science/333845_a_335174]
-
Arhiducesa Elisabeta de Austria (31 mai 1922 - 6 ianuarie 1993) a fost membră a Casei de Habsburg-Lorena. A fost fiica cea mică a împăratului Carol I, ultimul împărat al Austro-Ungariei și a soției acestuia, Zita de Bourbon-Parma. Elisabeta s-a născut la 31 mai 1922. Tatăl ei, Carol I, detronat din 1918, a căzut bolnav și a murit de pneumonie la 1 aprilie 1922
Elisabeta de Austria (1922–1993) () [Corola-website/Science/333880_a_335209]
-
Arhiducesa Elisabeta de Austria (31 mai 1922 - 6 ianuarie 1993) a fost membră a Casei de Habsburg-Lorena. A fost fiica cea mică a împăratului Carol I, ultimul împărat al Austro-Ungariei și a soției acestuia, Zita de Bourbon-Parma. Elisabeta s-a născut la 31 mai 1922. Tatăl ei, Carol I, detronat din 1918, a căzut bolnav și a murit de pneumonie la 1 aprilie 1922 cu două luni înainte
Elisabeta de Austria (1922–1993) () [Corola-website/Science/333880_a_335209]
-
nască. După decesul tatălui ei, regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei a invitat familia regală în exil în Spania. Zita a născut-o pe Elisabeta la Palatul Regal din Madrid și și-a numit fiica după împărăteasa Elisabeta, soția împăratului Franz Joseph al Austriei. Elisabeta împreună cu familia ei a locuit la palatul Uribarria din Lekeitio, unde Zita a contribuit la educația copiilor ei.. Familia a părăsit peninsula iberică în septembrie 1929 când Elisabeta avea 7 ani și s-a instalat
Elisabeta de Austria (1922–1993) () [Corola-website/Science/333880_a_335209]
-
Seong-gye - 18 iunie 1408, Changdeok Palace), al cărui nume schimbat este Yi Dan, a fost fondatorul și primul rege al dinastiei Joseon Coreea domnea 1392-1398, și principalele figură în răsturnarea Goryeo dinastiei. El a fost postum ridicat la rangul de împărat în 1899 de către Gojong, care a proclamat Imperiul coreean în 1897. Tatăl lui Taejo Yi Ja-chun a fost un funcționar minor mongol, dar etnia lui era coreeană. Taejo a intrat în armată Goryeo și a crescut prin rândurile, sechestrarea pe
Taejo de Joseon () [Corola-website/Science/333876_a_335205]