34,048 matches
-
profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe acela al valorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
principiul reprezentării decât pe acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie a genului în Oltenia, culegerea fiind una dintre cele mai bogate publicate până la acea dată. Studiul Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular (1988), consacrat haiducului și haiduciei, este în bună măsură didactic și sociologizant. Având o memorie prodigioasă, fostul deținut politic P. și-a notat și a inclus în antologia Poezia în cătușe (1995) versuri scrise în temniță de Radu Gyr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
complex Porțile de Fier (în colaborare), București, 1972; Pasărea măiastră, București, 1974; Dreptul la viață, Craiova, 1979; Ideea de unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri: Cântec vechi din Oltenia, Craiova, 1967 (în colaborare); Cântece bătrânești din Oltenia, pref. Dumitru Șandru, Craiova, 1970. Antologii, ediții: Cântec de pe Jiu, Craiova, 1971 (în colaborare cu I. Russu-Șirianu); C. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
București, 1974; Dreptul la viață, Craiova, 1979; Ideea de unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri: Cântec vechi din Oltenia, Craiova, 1967 (în colaborare); Cântece bătrânești din Oltenia, pref. Dumitru Șandru, Craiova, 1970. Antologii, ediții: Cântec de pe Jiu, Craiova, 1971 (în colaborare cu I. Russu-Șirianu); C. S. Nicolăescu-Plopșor, Povești oltenești, pref. edit., Craiova, 1975, Tivisoc și Tivismoc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
de unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri: Cântec vechi din Oltenia, Craiova, 1967 (în colaborare); Cântece bătrânești din Oltenia, pref. Dumitru Șandru, Craiova, 1970. Antologii, ediții: Cântec de pe Jiu, Craiova, 1971 (în colaborare cu I. Russu-Șirianu); C. S. Nicolăescu-Plopșor, Povești oltenești, pref. edit., Craiova, 1975, Tivisoc și Tivismoc, postfața edit., Craiova, 1987; Războiul pentru Independență în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular, Craiova, 1988; Folclor literar românesc, Craiova, 1989. Culegeri: Cântec vechi din Oltenia, Craiova, 1967 (în colaborare); Cântece bătrânești din Oltenia, pref. Dumitru Șandru, Craiova, 1970. Antologii, ediții: Cântec de pe Jiu, Craiova, 1971 (în colaborare cu I. Russu-Șirianu); C. S. Nicolăescu-Plopșor, Povești oltenești, pref. edit., Craiova, 1975, Tivisoc și Tivismoc, postfața edit., Craiova, 1987; Războiul pentru Independență în viziunea populară, pref. edit., Craiova, 1976; Poezia în cătușe, pref. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
1977, 18; Ion Taloș, 1877 în folclor, ST, 1977, 5; Nicolae Bot, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, AAF, 1991, 346-347; Nicolae Panea, Domnul profesor, „Suflet oltenesc”, 1994, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 168-169; Firan, Profiluri, II, 178-180. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, AAF, 1991, 346-347; Nicolae Panea, Domnul profesor, „Suflet oltenesc”, 1994, 2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 168-169; Firan, Profiluri, II, 178-180. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
mioritică, iar H.H. Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor comparat, aplicate, în cea mai mare parte, tot la eposul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor comparat, aplicate, în cea mai mare parte, tot la eposul tradițional versificat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
limbi slave, ca să aibă astfel acces la izvoare de mâna întâi, să identifice, pe cât posibil, toate paralelismele la subiectele ce l-au interesat. În Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13 cu neogrecii și 13 cu albanezii. În Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Coordonatele culturii carpatice (1984) identifică 26 de subiecte comune pentru români și maghiari, 22 cu ucrainenii, 17 cu slovacii, 12 cu lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii, 10 cu polonezii, 8 cu cehii și moravii și 3 cu sașii-germanii. Cercetarea cântecului epic tradițional l-a condus pe F. spre studierea gramaticii și stilului acestuia. Creație cu limbaj propriu, scrie folcloristul în Estetica oralității (1980), cu mijloace artistice specifice, cu un stil tradițional bine consolidat, folclorul trebuie studiat nu cu uneltele retoricii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Lord, C.M. Bowra, Paul Mazon, Franz H. Bäuml, Donald J. Ward, Lorenzo Renzi ș.a., F. își adaugă contribuția la ceea ce el numește varianta românească a teoriei oralității. Aportul cel mai însemnat al cărții este repertoriul analitic al formulelor călătoare din cântecul epic muntenesc și oltenesc, care însumează 127 de poziții. Alte câteva componente particularizează opera lui F.: aceea de bibliograf, responsabil al colectivului care a realizat Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I-II, 1968-2002), în fine, aceea de editor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, București, 1976; Estetica oralității, București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968. Repere bibliografice: Traian Herseni, Problema „Mioriței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
II, București, 1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, 229; H.H. Stahl, Eseuri critice, București, 1983, 166; Petru Caraman, Pământ și apă, Iași, 1984, 323; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, București, 1984, 49; Iordan Datcu, Adrian Fochi (1920-1985), REF, 1986, 1; Rodica Fochi, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Adrian Fochi (1956-1985), REF, 1986, 1; Dicț. scriit. rom., II, 289-291; Datcu, Dicț. etnolog., I, 270-274. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Camil Baltazar, Teohar Mihadaș, IL, 1970, 4; Vasile Igna, „Trecerea pragurilor”, TR, 1972, 41; Mircea Iorgulescu, „Trecerea pragurilor”, LCF, 1972, 47; Cândroveanu, Alfabet, 130-136; Aureliu Goci, „Elegii”, CRC, 1975, 22; Lucian Raicu, Elevație și gravitate, RL, 1975, 24; Adrian Popescu, Cântec de corn, ST, 1975, 8; Piru, Poezia, I, 263-264; Dana Dumitriu, Focul lăuntric, RL, 1977, 43; Eugen Simion, Doi poeți: Teohar Mihadaș, Dominic Stanca, LCF, 1977, 47; Cornel Ungureanu, „Nimburi”, O, 1978, 45; Manu, Eseu, 136-139; Poantă, Radiografii, I, 198-200
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
se traduce în limba unor noi locuitori ai malurilor sale. Explicația constă în faptul că numele originar al cursului de apă se leagă de o însușire proprie care îl caracterizează, aceasta trecând în tradiția perenă a locurilor, uneori chiar prin cântece, iar acea desemnare originară printr-un nume propriu se păstrează peste timpuri nealterată. Făcând o clasare a rețelei hidrografice minore, după anumite însușiri caracteristice, în principal cu ajutorul "Atlasului cadastrului apelor Romîniei", au rezultat o serie de grupări interesante 13. Astfel
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
reprezentări care dansează, instrumente muzicale (flaute, lame vibrante sau churinga) și s-a aflat de curând că, Într-o peșteră din Franța, punctele picturilor coincid cu efecte speciale de rezonanță sau ecou: dar este clar că ceremoniile cu dansuri și cântece nu se desfășurau În peșteri. Acestea trebuie să fi făcut parte dintre diferitele rituri publice deschise. Până În timpul celor mai târzii societăți, peșterile au fost pentru om un loc riscant, de graniță sau „la limită”, punctul de contact Între lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orice om la fel ca pe aproapele său. Eu nu le-am poruncit acestora să facă rău, dar inima lor este cea care a Încălcat ceea ce le-am spus (Coff. T., cap. VII, 1130). Putem deduce o aparentă impietate În cântecul Harpistului, În plăcerea de a contempla sfârșitul unei lumi incapabile să Înfăptuiască ordine și dreptate, În vertijul unei sinucideri contemplate, În „de ce-ul” referitor la rău. Dar tocmai această impietate este o aplecare pasionată asupra problemei „de ce-ului” istoriei, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de purificare. Ritul central este cel indicat de expresia „regele șsau reginaț bea stând În picioare șsau josț divinitatea XY”, a cărei interpretare ca libație este discutabilă (FrantzSzabó, 1987). Diferitele ceremonii sunt Însoțite și ritmate adesea de instrumente muzicale, de cântece corale, de evoluții ale dansatorilor și de acțiuni mimate, legate de mituri, ale căror protagoniste sunt divinitățile sărbătorite, având scopul de a atrage bunăvoința zeilor. Prezintă un interes special unele acțiuni mimate care se referă la căutarea zeiței Inaraxe "Inara
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și reelaborate În mod autonom de scribii și preoții din Hattușaș. Tipologia textelor mitologice nu conduce la un singur model, ci variază În funcție de originea și funcția motivelor mitice; Înșiși hitiții disting trei tipuri principale de texte: invocațiile/evocările, povestirile și cântecele (Pecchioli Daddi-Polvani, 1990). Există totuși numeroase fragmente care, atât În hitită, cât și În alte limbi (hatică, hurrită, luviană, palaică), nu pot fi trecute În categoria miturilor cunoscute, dar confirmă bogăția și vitalitatea mitologiei anatoliene. 1) În invocațiile/evocările (mugawar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul mării; este constrâns să-și ucidă și fiul care, cere să fie pedepsit pentru trădarea socrului. 3) Termenul „cântec” (ideograma SÌR, În hitită iș¿amai-) este folosit În cazul creațiilor poetice, a căror recitare era Însoțită de sunetul instrumentelor muzicaxe "Kumarbi"le. Acestui gen Îi aparține marele ciclu centrat pe figura zeului, de origine hurrită, Kumarbixe "Kumarbi", tatăl zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Însă preluarea puterii de către acesta poate fi presupusă din alte mituri ale ciclului, care povestesc tocmai Încercările lui Kumarbi de a-și redobândi regalitatea cerească. Pe lângă o serie de fragmente, ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și o muritoare; „Regalitatea zeului KAL”, contrapus de Ea și Kumarbi zeului furtunii. Prezența miturilor care aparțin acestui ciclu de divinități de origine hurrită și mesopotamiană, existența unor fragmente ale mitului lui Ullikummixe "Ullikummi" În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ciclu de divinități de origine hurrită și mesopotamiană, existența unor fragmente ale mitului lui Ullikummixe "Ullikummi" În limba hurrită demonstrează Încă o dată complexitatea și bogăția tradițiilor culturale care au contribuit la elaborarea patrimoniului mitic de la Hattușaș. Mai există și alte „cântece”, cum ar fi mitul vânătorului Keșși, o amplă narațiune din care deținem fragmente În hitită și hurrită, și mitul eroului Gurparanzahxe "Gurparanzah"Î, două compoziții elaborate probabil pe baza unor mituri străvechi despre vânătoare, care atestă procesul de contaminare continuu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]