37,317 matches
-
Încă În activitate. Nu am un colectiv de muncă (subl.ns.)”. Atunci, cu ce secțiune de asistență socială a CDE-ului s-a unit cea condusă de femei?! Minciuni și frazeologie fără nicio noimă. Mai mult de atât, Gutman se plângea și de lipsa totală de suport politic din partea membrilor PCR, scriind următoarele: „Până nici comuniștii din CDE nu vin la ședință afară de vre’o (sic!, n.n.) doi”. Băgarea strâmbelor vizavi de „nedemni” căzuse În sarcina intelectualilor evrei din Huși care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comercianți - 7; intelectuali - 9; funcționari - 6; casnice mic-burgheze - 20”. Deci, acum, În vremuri de mare criză a mâncării, aglomerație pe funcțiile de conducere după ce, cu doar câteva luni În urmă când nu se Întrezărea foametea În Moldova, Naty Terdiman se plângea mereu că nu are acoperite secțiunile comitetului cu oameni. Dar, iată (măcar scriptic!) cum s-au Împărțit paralele americănești preschimbate-n bumăști românești: „Pentru Huși, 60 de milioane pentru alimente și 15 milioane pentru lemne (de foc, compl.ns.); pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
document: „În urma instrucțiunilor telegrafice primite dela Comitetul Central s’au ținut 2 ședințe cu Îndrumătorii care au mers din casă În casă pentru a lămuri și dezminți zvonurile lansate de sioniștii În legătură cu plecările În statul Israel”. Raportorul Își plânsese singur pe umăr, văietându-se foarte de „...rezultatele proaste” pe care le dăduse „...meetingul organizat la Sinagogă” chiar dacă „...au participat 400 de oameni”. Iată un motiv al grelelor lacrimi și sughițuri: „Lipsa de pregătire a populației prin Îndrumători, care nu au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
străzile orașului Bârlad ce primiseră În ianuarie 1948 numele unor „eroi” (de fapt, niște nulități deoarece partidul comunist român nu a avut NICIODATĂ eroi) au fost schimbate cu altele, extrem de banale dar mai sănătoase, În perioada martie-iunie 1964, fără să plângă cineva În hohote, cel mai probabil. Iată situația: „Str. Bernath Andrei (1908-1944, fost secretar anonim al UTC prin pușcării, n.n.) cu Str. Cerbului; Brainer Bella (evreu, prieten cu Silviu Brucan, n.n.) cu Tecuciului; Filimon SÎrbu (1916-1941, trădător de țară și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
peste unele informații culese din documentele arhivistice cercetate În amănunțime, trebuie să mai amintim și faptul că cineva scrisese În numărul 1413/12 septembrie 1972 al cotidianului vasluian „Consfătuirea națională a partidului” În loc de „Conferința națională a partidului”. De tot râsu’plânsu’ a fost și bombonica semnalată de Petrache Necula În șpaltul numărului 1412/10 septembrie, unde un jurnalist distrat ori neacomodat suficient cu mașina de scris, a schimbat sensul unei fraze aparținând chiar „celui mai iubit fiu al poporului român”, cum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
curte. Iată o strofă care nu i-a plăcut deloc viitorului co-autor al „Cronicii Vasluiului”: „În noaptea tristă care ne desparte,/ străjeri ai viselor pierdute,/ mai dăinuie și astăzi teii/ boltind aleile știute./ Și peste-al amintirilor covor,/ eu singură plîng În palmele-mi Întinse”. Cu toate că se cunoaște scriitura unei doamne (domnișoare) foarte sensibile, rigidul și veșnic morocănosul cenzor nu i-a permis apariția. La fel a pățit și poemul „Neliniști” care, ajuns În fața ideologului, a clacat fiind aruncat la coș
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Început să mă-njure golănește de mamă, acuzându-mă că am făcut nu știu ce prin cămine cu nu știu care locatare mai rele de muscă! În sfârșit, datorită regimului scârbos și prostesc și deopotrivă grotesc la care fusesem supus de milițieni, m-am plâns securistului. Acesta, a Început la rându-i să-i Înjure (de sanchi!) pe milițieni tot de mamă promițându-mi că-mi va rezolva odată pentru totdeauna problemele dar, „Semnează, tovule, angajamentul ăla că doar n-o fi foc și mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
apoi începem să vorbim. Viața Elizei, ca a oricărei mame singure și cu copii, este dificilă. Mai mult, îmi povestește cum că dacă vine acasă după un ritual de vindecare și se bagă în pat cu copiii, aceștia încep să plângă și nu mai pot dormi, deci este nevoită să doarmă separat în zilele în care face tratamente. Îmi spune cum face tot ce îi stă în putere să-și facă soțul să se întoarcă acasă deoarece o doare în fiecare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
America Latină are complet altă dimensiune decât în Europa). Petrecem dimineața relaxându ne înaintea ceremoniei, în timp ce Alfonso prepara ayahuasca împreună cu Eliza, sora lui (Eliza se oferise să zdrobească ea liana drept mulțumire pentru sfaturile pe care i le-am dat). Miguelito plânge nervos de dimineață și concluzia Sandrei este că trebuie să-l fi deocheat cineva cu o zi înainte, deci Alfonso începe să-l curățe „de draci”. În timpul curățatului micuțul tace ca prin minune, parcă așteptând ca Alfonso să termine pentru
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în de-ale lumânărilor pot depista că mesajul nu este pozitiv. Alfonso privește flacăra în șoc, apoi îmi spune cu voce egală: „Dacă pleci mâine ai să ai un accident rău pe drumul de întoarcere și cei dragi ție vor plânge. Ai intrat într-un nor de energie rea.” Rămân fără cuvinte și după un timp întreb pierit cum pot evita norul de energie rea. Îmi răspunde că trebuie să rămân liniștită, fără să mă urc în niciun autovehicul și fără
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
centrală. Judecând după grămada de indigeni care ies în viteză din școală, ședința cu părinții s-a întrerupt brusc în favoarea privitului elicopterului militar care se apropie amenințător. Carlos privește magnetizat și îmi spune că indigenii secoya au contactat armata ecuadoreană plângându-se de potențiale probleme teritoriale cu vecinii din tribul cofan din josul râului. Răspunsul armatei a fost că vor veni să studieze problema și în mod clar am nimerit la fața locului în momentul studiului. Elicopterul aterizează într-un vârtej
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
destul de tristă la ideea că există un final destul de apropiat al aventurilor prin America de Sud. Este decembrie, am ajuns în nordul Argentinei și mă gândesc, în afară de mâncat o cantitate maximă de friptură (fripturile argentiniene sunt faimoase pe bună dreptate; mănânci și plângi și iar mănânci), ce aș vrea să fac, în mod ideal, în ultima lună de călătorie? Îmi desenez în minte locul ideal: un conac mare, locuit de un șaman, unde să pot face activități fizice și să-mi stimulez și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să fac niciun pas. Văd cum curtea se umple de oameni, bătrânul se apropie de mine și îmi spune că este ceremonia mea de inițiere. Îți dai seama de șoc. Am izbucnit în lacrimi fără să mă mai pot opri, plângeam cu hohote parcă văzând cum îmi trecea toată viața prin fața ochilor...”. Virginia are ochii strălucitori când povestește. Pentru mine este o istorie atât de fantastică, încât aproape că nici nu o pot lipi de realitate. Din audiență, eu sunt singura
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mulțumind oricăror forțe superioare pentru privilegiul de a fi avut această experiență. Scott, la rândul lui, a revăzut multe scene din copilăria lui și ne povestește una în special: când era copil, a avut un coșmar și a început să plângă, simțindu-se singur în întuneric; tatăl lui a apărut, l-a luat în brațe, a mers cu el afară pe banca din fața casei și au rămas împreună sub cerul înstelat, Scott simțind protecția și iubirea tatălui său. Concluzionează, spunând că
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de starea de Samadhi brusc nu a mai văzut formele umane din jur ci doar forme luminoase de diverse contururi și culori. Crede că nu a fost pregătit pentru momentul respectiv deoarece s-a speriat și a început să alerge plângând pe aleile ashramului, panicat că nu mai recunoaște în ce lume trăiește. Reacțiile celor din jur au fost ca la apariția unui nebun. Udita alerga pe alei plângând, țipând și fără haine pe el și, doar povestind, văd cum fața
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pentru momentul respectiv deoarece s-a speriat și a început să alerge plângând pe aleile ashramului, panicat că nu mai recunoaște în ce lume trăiește. Reacțiile celor din jur au fost ca la apariția unui nebun. Udita alerga pe alei plângând, țipând și fără haine pe el și, doar povestind, văd cum fața i se contractează cu durere. Udita a continuat să alerge printre forme luminoase neumane, a încercat să se îndrepte către templul central, nu a reușit și s-a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mă vedeam mergînd călare printr-o pădure, spre un cîmp de bătălie, strîngîndu-mi buzele cu stoicism sub mustața blondă, încrețindu-mi fruntea sumbră sub coroana Moldovei, fără să mă uit înapoi, la doamna una dintre educatoarele mele de la grădiniță care plîngea într-un luminiș). Dar la mică distanță în urma lui ștefan venea Tiberius, comandantul și colonistul roman din Columna. în orice caz, îl preferam pe Tiberius antagonistului său din film, Gerula (Ilarion Ciobanu), fost locotenent al lui Decebal și lider al
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în Sistemul nervos (2005), de a ține la un loc, prin propria umanitate, Dracula-parcul apocaliptic și inuman care se autoaneantizează în jurul lor. în al doilea rînd, mă îndoiesc serios că Daneliuc vede cu adevărat Romînia de azi. Baba care se plînge că a fost violată, literele care se desprind din sloganul de pe combinat (și bineînțeles că strivesc un muncitor), compulsia de a băga în film tot ce se vede la televizor (gripa aviară, căpșunarii) toate astea indică un regizor care apocalipsează-deci-există
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
facă Labirintul lui Pan, el a poposit la Hollywood ca să facă Hellboy (2004), care, pe lîngă faptul că e un film despre un drac care fumează trabucuri și apără omenirea, mai este și unul dintre ultimele filme la care am plîns. Acțiunea noului film se petrece în 1944, la cinci ani de la terminarea războiului civil, într-o garnizoană franchistă înconjurată de păduri ce încă mai adăpostesc rebeli republicani. Comandantul garnizoanei, căpitanul Vidal (Sergi López), și-a chemat lîngă el soția gravidă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
bat cu perne în prima lor tabără astfel încît să pară Bruce Lee și Jackie Chan. și, deși n-aș merge pînă acolo încît să spun că resuscitează urmărirea cu mașina (un ritual pe care eu unul nu l-aș plînge prea tare dacă ar da Dumnezeu să dispară), ale lui sînt scurte și eficiente. Pe cît de amorțitoare mi se par cărțile cu Bourne (scrise în bestsellereza cea mai exsangvinată), pe atît de întăritoare mi se par filmele, cu tehnica
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
observație care pune într-o lumină proaspătă, frapantă, un adevăr de care adulții civilizați sînt prea tociți ca să se mai sinchisească sau pe care preferă să nu-l bage în seamă. Atunci cînd un arab stabilit la New York i se plînge unui israelian care locuiește de cealaltă parte a străzii că americanii ne cred pe toți teroriști, israelianul îi răspunde că și noi avem probleme, pentru că ne confundă cu voi și, pentru o fracțiune de secundă, grozăvia fratricidă a vrajbei lor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
perioada adoleșcenței, când eram cu un picior în lume și unul în Biserică. Când eram copil și ascultam acest cântec, îmi curgeau lacrimile. Același lucru se întâmpla și când îl cântam copiilor mei. Atât Gabriela cât și Adrian începeau să plângă. Cel mai des îl cântam în mașină, când aveam drumuri lungi de făcut sau când călătoream noaptea târziu pentru ca să nu adorm la volan. Aveam multe hobby-uri, dar cele mai importante erau sportul (fotbalul, tenisul, șahul) și excursiile. Am călătorit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Îi spun să urmărească el vitezometrul, iar eu mergeam cu pieptul lipit de volan, fiind atent la mașina din față (nu am cunoscut marca, era ca un microbuz mai mic, negru - cel puțin așa îl vedeam noi). Am început să plâng și am spus iarăși că este mâna lui Dumnezeu care ne conduce, în timp ce fratele Emil mi-a spus că am ajuns deja la 100 km/h (în condiții de ceață și vizibilitate aproape zero și cu mașina care atingea asfaltul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe nimeni, cu atât mai mult pe cineva în Biserica Filadelfia sau în cartierul Simileasca, dar, din nefericire, noi am avut parte de așa ceva cât timp am stat în mijlocul lor. Au fost marginalizați din conducerea comunității toți românii. Ei se plâng că sunt discriminați, dar cel mai mult ei discriminează pe români. De foarte multe ori vorbeau țigănește între ei, de față cu românii și uneori eu îi înțelegeam ce ziceau, dar tăceam și sufeream în mine. Au fost date la
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
temut pentru tatăl meu; am crezut că i se va întâmpla ceva rău, numai că din sală se auzea doar un murmur de aprobare!!! Unii dintre „frați” au început să recunoască faptul că acuzele sunt în mare măsură îndreptățite, alții plângeau. Apoi s-au îmbrățișat, s-au sărutat, cu alte cuvinte, s-au simțit bine. Toate acestea au făcut ca impresia mea despre adventiști să se schimbe radical. Nu-i mai catalogam ca „ciudați”. Deveniseră... „interesanți”. Din ziua aceea mi-am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]