34,737 matches
-
să-și salveze soțul arestat de turci și expediat cu o corabie otomană în susul Dunării, spre Serbia, în septembrie 1848. Deghizată în țărancă, împreună cu pictorul C.D. Rosenthal, bun prieten cu soțul ei, și copilul abia născut, Libertatea Sophia, Maria Rosetti urcă pe corabie și cere voie însoțitorilor să-l sărute. În momentul delicatului act, îi strecoară soțului în gura un bilețel în care erau fixate ora și locul unde întreg grupul de revoluționari va fi eliberat. Operația a reușit, după care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare și mai ales cutremurile (1471, 1692, 1738, 1802, 1837), la care se adăugau epidemiile de ciumă și holeră. Călătorul care, la începutul secolului al XIX-lea, urca pe drumul domnesc ce șerpuia pe partea de răsărit a râului Bârlad, lăsând în urmă vechiul târg al Bârladului și hanul Docolina, loc de popas și veche stație de poștă, intra într-o zonă mlăștinoasă cu multe poduri, mărginită de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota o descriere interesantă a orașului: „În zori eram la Bârlad, altă capitală de district, alt târg construct cu case de lemn și vălătuci, valea urcă tot timpul îngustându-se, dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt aici uscate iar culturile mai rare; totul se schimbă, totul înverzește în împrejurimile Vasluiului. Acest oraș se află în mijlocul unei vâlcele surâzătoare, pe o măgură pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1818 târgul a revenit lui Alexandru Ghica, unul din cei patru copii ai săi. Vornicul Alexandru Ghica a avut și el trei copii: Alexandru dispărut prematur, Elena căsătorită cu colonelul rus Alexei Șubin și Grigore Alexandru Ghica care avea să urce pe tronul Moldovei în anul 1849 și să domnească până în anul 1856. Născută în anul 1801, Elena Ghica a crescut și a trăit în casele care se află și acum lângă Biserica Domnească (Sfântul Ioan), în spatele școlii nr 6 "Mihai
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
absolvește în 1894. A avut colegi de clasă pe viitorul istoric Neculai Costăchescu și pe renumitul medic de mai târziu, academicianul Nicolae Gh. Lupu. Își continuă studiile superioare la Facultatea de Medicină din București. După absolvire, intră în medicina militară, urcând repede treptele ierarhiei militare: locotenent (1901), căpitan și maior (1909), iar peste 5 ani gradul de locotenent colonel (1 aprilie 1914). După primul război mondial a fost înaintat la gradul de general medic. În această perioadă a condus Serviciul Sanitar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de tip tradițional plictiseala și oboseala vizitatorului se explică în bună parte prin gradul de uniformitate a etalării colecțiilor, dar și prin necesitatea deplasării de la un etaj la altul. Statisticile indică o diminuare treptată a numărului de vizitatori cu cît urcăm încă un etaj, indiferent de condițiile de asigurare a transportului pe verticală, în afară de cazurile în care la nivelele superioare ale clădirii se creează puncte speciale de atracție menite să anihileze această tendință. În cazul muzeelor în aer liber această situație
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri”, nr.3, 1983). CAPITOLUL I Receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului „Eu sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi,[...] Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți. Apoi cobor din nou prin hrube trudnice, În apa luminoasă, minunată. Sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
labișian, nu numai ca proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi urcăm este o anumită trufie spirituală.” Poezia Sunt spiritul adâncurilor pare a fi un intermediar între lumea „adâncurilor” și cea reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din exilul poeziei și-o dorește
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
reală. Tărâmul spre care se îndreaptă energia imaginară e presupus a fi unul paradiziac. Revenirea din exilul poeziei și-o dorește Labiș în momentele de reverie și de pace deplină ale naturii, prelungind seninătatea extazului: „Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți.” „Marile focuri” semnifică dezlănțuirea unei forțe primenitoare pe care poetul o poartă cu sine, ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
casa respectivă, sperând că totuși a plecat. „De la poartă încep s-o ia încet, calcă-n vârful degetelor. Merg și ascultă. Liniște! Ușa de la casă deschisă. S-a dus!... A plecat... Mai merg. S-apropie de ușă. Receanu s-a urcat pe prispă, pe târnaț, stă și ascultă. Ceilalți s-apropie și-l întreabă prin semne. Receanu răspunde tot prin semne că: nimic. Hai să intrăm, zice Grigorescu și urcă pe prispă; dar atunci s-aude din casă: Din in ca
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
A plecat... Mai merg. S-apropie de ușă. Receanu s-a urcat pe prispă, pe târnaț, stă și ascultă. Ceilalți s-apropie și-l întreabă prin semne. Receanu răspunde tot prin semne că: nimic. Hai să intrăm, zice Grigorescu și urcă pe prispă; dar atunci s-aude din casă: Din in ca și din cânepă, tot pânză se face.” (7, p. 165 ) Nu putem aprecia doza de realitate din această povestire, însă putem spune cu certitudine că Ion Creangă avea, dacă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
voit și a reușit să ajungă în primele rânduri ale profesiunii medicale, desigur grație acelui imperativ, pe care îl are infiltrat în sânge, moștenit în Macedonia românească. Tot datorită acestui impuls - care nu cunoaște piedici - doctorul Topa a putut să urce nu de mult suprema treaptă în parlamentul din 1933, pe care l-a condus (ca vicepreședinte, n.n.) cu acel tact și cu acea competență care i-au fost unanim recunoscute. Prin toate manifestările sale, și prin felul cum a ajuns
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a făcut-o ca extern și intern la clinicile profesorilor Ernest Juvara și Iacob Iacobovici, lucrând în același timp în laboratorul de anatomie al profesorului Rainer. După completarea pregătirii în domeniul chirurgiei generale a trecut în cel al chirurgiei pediatrice, urcând toate gradele profesionale medicale (secundar, primar) și didactice, asistent și șef de lucrări, conferențiar (1961) și profesor (1966). El a lucrat o perioadă (în cursul după-amiezii) și în domeniul chirurgiei tuberculozei osteo-articulare, între anii 1941-1945, la Sanatoriul de Chirurgie pulmonară
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Oncologilor. Are studii și articole publicate pe tema intervențiilor chirurgicale apendiculare în era laparoscopică, tratamentul medicamentos al durerii postoperatorii în chirurgia de urgență, gerontochirurgia colorectală (aspecte actuale) ș.a. Dr. Florin-Mihail Iordache este șef de lucrări în cadrul departamentului de chirurgie. A urcat toate treptele ierarhiei UMF Carol Davila din București din 1992 când a devenit preparator universitar prin concurs. Este medic primar de chirurgie generală din 1999. Este specializat în chirurgie laparoscopică și chirurgie robotică unde a îndeplinit și funcția de coordonator
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acestei opere reprezentative a culturii române în plan european: „Istoria literaturii slavone s-a îmbogățit cu o nouă operă, a cărei însemnătate nu e pe deplin apreciată. În fața noastră se află Învățăturile pătrunzătoare și umane ale acestui Marc Aureliu, domn-filosof urcat pe vechiul tron al Țării Românești la începutul secolului al XVI-lea, Ioan Neagoe. Excelent stilist, gânditor profund și moralist lucid, voievodul scriitor este înainte de toate un înțelept, care a reușit să lărgească orizontul dogmei formale creștine și să dea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
și PANORAMĂ e similară distincției între scenă și REZUMAT, sau REPREZENTARE și RELATARE. H. James 1972; Lubbock 1965. Vezi și TABLOU. dublare [duplication]. Repetarea, la nivelul NARATULUI, a uneia sau a mai multor (secvențe de) evenimente: "Ion a încercat să urce pe munte, și nu a reușit. A încercat și a doua oară, și a reușit". ¶Suleiman 1980. Vezi și TRIPLARE. durată [duration]. Setul de fenomene care aparține relației dintre TIMPUL ISTORIEI și TIMPUL DISCURSULUI. Primul poate fi mai mare decît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În sfârșit, dacă elefantul atacă sau se arată a fi agresiv, exprimă frica de a fi strivit (vezi acest cuvânt) de o forță (umană sau circumstanțială) exterioară amenințătoare. Girafă Animal puțin reprezentat în simbolism, girafa exprimă, probabil dorința de a urca, de a se detașa, de a nu se mai lăsa copleșit de preocupări materiale meschine sau de supărări și de atacurile celor din jur. Arici Deoarece este plin de țepi și se face ghem la cel mai mic semnal de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
infidelitate, de exemplu) sau de a fi împiedicat să acționeze ori întrerupt într-o acțiune la care cel ce visează ține morțiș, de a nu putea continua calea urmată. Ascensor Simbol al timpurilor moderne, ascensorul reia tema ascensiunii (vezi A urca), dar o ascensiune pasivă. Exprimă dorința de a se înălța fără efort, vrea rezultate obținute ușor, fără dificultate și să fie susținut de cineva. În plus, spațiu închis, ascensorul simbolizează teama de a fi închis și izolat, ce are o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
liniște la o agitație extremă. Ideea aceasta era ilustrată în mitologia greacă de disputele neîncetate dintre Zeus, stăpânul cerurilor, și Hera, soția sa. Cerul exprimă chintesența și extazul, în general spirituale, dar uneori și senzuale, după cum o confirmă expresia: «a urca în al nouălea cer». Eclipsă Prin ruperea ordinii prestabilite, eclipsele au fascinat mult timp, dar au și terorizat omenirea. Ca urmare, viziunea unei eclipse în vis are mai degrabă o semnificație negativă și reprezintă: - pierderea energiei, pentru că soarele este momentan
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de un sprijin cât de mic (material sau afectiv). Scară, trepte Scara și treptele reprezintă medierea între jos și sus și, prin alegorie, medierea între oameni și Dumnezeu. Biblia citează visul lui Iacob, în care vede o scară pe care urcă îngerii. În aceste condiții, visul se referă la evoluția persoanei, la voința sa de a se înălța, de a atinge piscurile. Dar, pe lângă semnificația spirituală, visul exprimă adesea o dorință de ascensiune socială (a urca treaptă cu treaptă). Gradarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vede o scară pe care urcă îngerii. În aceste condiții, visul se referă la evoluția persoanei, la voința sa de a se înălța, de a atinge piscurile. Dar, pe lângă semnificația spirituală, visul exprimă adesea o dorință de ascensiune socială (a urca treaptă cu treaptă). Gradarea este un alt element important în simbolistica scării și a treptelor. Progresia trebuie deci să se facă în etape. Nu este vorba de o ascensiune bruscă, ci de o evoluție gradată și corectă. Scara este în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
celui ce visează, dacă este pe scară sau pe trepte, și de sensul mișcării: - dacă este în partea de jos și are o mișcare ascendentă, urcușul urmează a fi făcut: acesta este adesea lent, penibil, chiar interminabil (cel ce visează urcă o scară fără sfârșit). În acest ultim caz, visul dezvăluie importanța eforturilor depuse și absența rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică măreția scopurilor și dorința de înălțare; - dacă este în partea de sus, obiectivul este atins
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în vis). Sau arată că cel ce visează este angajat într-un proces de evoluție. Visul este o mărturie a progresului celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâia» care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sufletelor celor drepți care au ajuns în paradis. Josul este teritoriul oamenilor, al ființelor malefice și al demonilor (infern). Într-o abordare mai puțin religioasă, înaltul își păstrează semnificația pozitivă de ambiție, de vârf social, profesional sau material (vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom al unei răceli sau al unei alergii. În vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este însă conceptul pe care îl scot în relief: așa cum Rusaliile ebraice celebrau darul Torei, la fel Rusaliile apostolice creștine sărbătoreau predica primilor apostoli, în special a lui Petru, pe care biserica îl recunoștea ca temelie a sa. Precum Moise „urcase” pe Sinai să aducă Torah , la fel și Isus „urcase” la cer, pentru a-l trimite pe Duhul său. Și în acest caz avem un alt exemplu de adaptare a unei celebrări antice, în care substratul agricol e deja uitat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]