37,049 matches
-
a fost ghidat în detaliu de către Philip II. Toledo a fost renumit pentru toleranță religioasă și a avut mari comunități de musulmani și evrei, până când au fost expulzați din Spania în 1492 (evreii) și 1502 (musulmanii). Orașul de azi conține monumente religioase în Sinagoga de Santa Maria la Blanca, la Sinagoga del Tránsito, Moscheea de Cristo de la Luz și Biserica San Sebastián, datând dinaintea expulzării, încă menținute în stare bună. Printre evrei, în diferite dispore, numele familiei Toledano este încă predominant
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
Programul de traduceri, început sub Arhiepiscopul Raymond de Toledo, a continuat să aducă în Europa vaste cunoștințe de redare mare de lucrări academice și filosofice în arabă și în latină. Palacio de Galiana, construit în stil Mudéjar, este unul din monumentele care rămân din acea perioadă. Catedrala din Toledo (Catedral de Toledo) a fost construită între 1226-1493 și modelată după Catedrala Burgos, deși combină unele caracteristici ale stilului Mudejar. Este cunoscută pentru încorporarea de lumină și caracteristici ale Altarului Baroc numit
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
parte, a fost reconstruit din molasă. Culoarea verzuie a clădirilor din centrul orașului este tipică pentru Berna. Centrul medieval a fost înscris pe lista UNESCO a Patrimonului Cultural Mondial și include trotuarele acoperite (arcade) și fântâni decorate cu statui. Alte monumente importante sunt: "Zytglogge", un turn medieval cu un ceas foarte elaborat cu păpuși care se mișcă, "Münster", o catedrală gothică din Secolul XV și primăria din același secol. Încă din Secolul XVI se găsește la Berna o groapă cu urși
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
și primăria din același secol. Încă din Secolul XVI se găsește la Berna o groapă cu urși, care se află dincolo de podului "Nydegg". "Bundeshaus", palatul parlamentului, care a fost construit între 1852 și 1902 poate și el fi vizitat. În afară de monumente, orașul Berna mai oferă parcul zoologic "Dälhölzli", grădina cu trandafiri "Rosengarten" (care a fost un cimitir înainte să fie transformată în parc în 1913), și piscina "Marzili", situată direct în râul Aare. Orașul Berna are o populație de 127.000
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
În timpul secolelor 16 și 17, a fost portul de iarnă a galerele regale. În secolul XIX orașul a devenit Cartierul General pentru armată franceză în timpul Războiului Peninsular sub domnia lui Jose Bonaparte (1801-1812). Orașul este cufundat în istorie, muzee și monumente. Este de asemenea, la mică distanță de orașele istorice din Sevilla și Cadiz.
El Puerto de Santa María () [Corola-website/Science/297524_a_298853]
-
din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul greco-ortodox din Suceava (1893-1907), protopresbiter (1903). A fost de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.) Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
cuprinde: mobilier de epocă, fotografii și tablouri, cărți și periodice, obiecte personale, manuscrise, documente familiale, personale, culturale și istorice, partituri muzicale, hărți. În fața casei memoriale a fost amenajat Parcul Simion Florea Marian, unde a fost amplasat bustul scriitorului. Imagini cu monumente dedicate omului de cultură Simion Florea Marian, în orașele Suceava și Siret:
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
fost renovată, și la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Române Iași, cu un an înainte de sărbătorirea de către UNESCO a 100 de ani de la nașterea poetului. Casa Memorială „George Topîrceanu” a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-IV-m-B-04359.
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
modelată de o multitudine de obiceiuri regionale și de centre locale de putere și patronaj. În Evul Mediu și în Renaștere, mai multe curți concurau pentru atragerea celor mai buni arhitecți, artiști și cărturari, producând astfel un imens patrimoniu de monumente, picturi, muzică și literatură. Italia are mai multe situri în patrimoniul mondial UNESCO (51) decât orice altă țară din lume, și are bogate colecții de artă, cultură și literatură din multe perioade diferite. Țara a avut o influență culturală foarte
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
colecții de artă, cultură și literatură din multe perioade diferite. Țara a avut o influență culturală foarte largă pe plan mondial, și datorită numeroșilor italieni emigrați în alte țări. Mai mult, în toată țara se află circa 100.000 de monumente de orice fel (muzee, palate, clădiri, statui, biserici, galerii de artă, vile, fântâni arteziene, case istorice și situri arheologice). Italia are un stil arhitectonic foarte larg și divers, ce nu poate fi clasificat doar după perioadă, ci și după regiune
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
de la arhitectura romană () până la cea postbelică (), trecând prin capodoperele arhitecturii romane (Biserica din Saint-Savin sur Gartempe), gotică () și clasică (). Încă din 1840, în Franța, clădirile de interes istoric, arhitectural, patrimonial sau cultural pot fi înscrise sau clasificate de către stat ca monumente istorice, ca și anumite bunuri mobile (clopote), ceea ce le asigură o protecție juridică, precum și ajutoare privind restaurarea și întreținerea. La data de 31 decembrie 2008, în Franța existau de monumente istorice înscrise sau clasificate. Franța a dat lumii arhitecți ce
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
sau cultural pot fi înscrise sau clasificate de către stat ca monumente istorice, ca și anumite bunuri mobile (clopote), ceea ce le asigură o protecție juridică, precum și ajutoare privind restaurarea și întreținerea. La data de 31 decembrie 2008, în Franța existau de monumente istorice înscrise sau clasificate. Franța a dat lumii arhitecți ce au contribuit la formarea patrimoniului arhitectural francez și european în toate epocile istoriei sale, cu figuri ca în Evul Mediu, , și în Renaștere, Mansart, , Hardouin-Mansart, Gabriel și în perioadele clasică
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Dioclețian în anul 293 d.Hr. Dioclețian alege însă să rămână în capitala Imperiului Roman de răsărit Nicomedia, Maximinian fiind cel ce va prelua partea de apus a imperiului. Maximinian se dedică unei refaceri integrale a imaginii cetății, construid aici monumente și palate impresionante cum ar fi: un mare circ (470x85 metri), termele Erculee, un complex de palate imperiale,etc. Prin Edictul de la Milano din 313 împăratul Constantin I a garantat libertatea religioasă creștinilor. Orașul a fost cucerit de vizigoți în
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului râului Po, deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani. Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume (43), Milano beneficiază din plin și de această oportunitate fiind vizitat anual de mii de turiști. Alte puncte forte ale Italiei care o plasează pe o poziție favorabilă în ceea ce privește competitivitatea sa pe plan turistic
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
recto") a bancnotei conține ferestre și porți (simboluri ale deschiderii), în timp ce pe "verso" se găsesc poduri (simboluri ale unirii „popoarelor europene între ele și a Europei cu restul lumii”). S-a avut grijă ca exemplele arhitecturale să nu reprezinte nici un monument existent la această oră, pentru a nu apărea controverse în alegerea monumentelor ce trebuiau reprezentate. Comune pentru toate bancnotele sunt Steagul european, inițialele Băncii Centrale Europene în cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ΕΚΤ, EKP), o hartă a Europei pe verso
Bancnote euro () [Corola-website/Science/296706_a_298035]
-
verso" se găsesc poduri (simboluri ale unirii „popoarelor europene între ele și a Europei cu restul lumii”). S-a avut grijă ca exemplele arhitecturale să nu reprezinte nici un monument existent la această oră, pentru a nu apărea controverse în alegerea monumentelor ce trebuiau reprezentate. Comune pentru toate bancnotele sunt Steagul european, inițialele Băncii Centrale Europene în cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ΕΚΤ, EKP), o hartă a Europei pe verso, numele „euro” (în alfabetele grecesc și latin) și semnătura a președintelui în
Bancnote euro () [Corola-website/Science/296706_a_298035]
-
în care românii descoperă comorile regelui dac. În final, sunt scenele cu prinderea copiilor lui Decebal, sinuciderea regelui dac și expunerea capului regelui dac în fața trupelor române. Figură lui Decebal apare doar de 6 ori. Traian a ridicat un alt monument triumfal, Tropaeum Traiani, la Adamclisi în anii 106-109 pentru a comemora victoria românilor asupra dacilor în 102. Acesta a fost reconstruit în 1977 după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeu se găsesc părți ale
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
doar de 6 ori. Traian a ridicat un alt monument triumfal, Tropaeum Traiani, la Adamclisi în anii 106-109 pentru a comemora victoria românilor asupra dacilor în 102. Acesta a fost reconstruit în 1977 după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeu se găsesc părți ale monumentului original. Tropaeum Traiani reconstruit de către arheologi este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară se află un acoperiș conic, cu
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
triumfal, Tropaeum Traiani, la Adamclisi în anii 106-109 pentru a comemora victoria românilor asupra dacilor în 102. Acesta a fost reconstruit în 1977 după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine. În muzeu se găsesc părți ale monumentului original. Tropaeum Traiani reconstruit de către arheologi este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară se află un acoperiș conic, cu șolzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
piatră, din mijlocul căruia se ridică o structură hexagonala. La partea superioară se află trofeul bifacial, înfățișând o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și are circa 40 metri. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48-1,49
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Din cele 54 de metope inițiale, se mai păstrează doar 48. Deasupra metopelor se află o friza cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat 23, sculptate în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, măi cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți erau înscrise numele a 3800 de soldați români căzuți în lupta de la Adamclisi, si de asemenea, un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care a fost înmormântat comandantul care a obținut
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare și articole de lux. Conform inscripțiilor și monumentelor artistice descoperite, locuitorii provinciei române venerau o varietate extraordinară de divinități: Se manifestă sincretismul, fenomen ce constă în contopirea divinităților similare, dar de origine diferită într-una singură. Este răspândit cultul lui Iupiter Dolichenus, divinitate sincretica născută din contopirea românului
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
și săli de așteptare și vestibule. Au existat și influențe orientale: contraforții zidurilor, sarcofage de piatră în formă de casă cu acrotere de la capacele lor, leii funerari care să apere decedatul. Erau influențe occidentale: medalioane funerare cu portretele celor decedați, monumente în formă de triunchi de piramida cu laturi arcuite. S-au găsit statui artistice că cea a lui Venus de la Potaissa, capul de bronz al lui Decius de la Sarmizegetusa, fragmentele unei statui ecvestre al împăratului Caracalla de la Porolissum, producții artistice
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Sinaia din județul Prahova. În 1950, Sinaia a trecut în administrația raionului Câmpina din regiunea Prahova și, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, Sinaia redevenind parte a acestuia. În orașul Sinaia se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național: (1912-1913); (1911); (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia); (1892, cu extinderi între 1918-1939); , format din gară regală (1870) și gară de călători (1930-1940); (1918); (sfârșitul secolului al XIX-lea); (1911-1912); (începutul secolului al XX-lea
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casă Veche, vila Casă Nouă, vilele A, B și C, si parcul. Tot de interes național sunt și monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central „Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (începutul secolului al XX-lea) și Cavoul lui Take Ionescu (1922) aflat
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]