33,891 matches
-
Este o zi când sufletul învinge orice urmă de tristețe, când tot ce a fost greu ți se pare ușor. Mesaje Sf Maria. Îți urez să ai o zi a numelui la fel de colorată precum aripile unui fluture, la fel de fericită precum cântecul privighetoarei și la fel de frumoasă precum o gradină plină cu flori. Mesaje Sf Maria. Astăzi e ziua numelui tău, un nume simplu și frumos, la fel de pur și gingaș că ține. Îți doresc numai bine și să ai parte de toată fericirea
Sfânta Maria. Ce nu trebuie să spui în această zi. Cele mai frumoase mesaje și urări by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105991_a_107283]
-
un Appendice di scritti inediti e rari di Giuseppe Bonaviri, poezii, povestiri dar și un roman La ragazza di Casalmonferrato. Cortegiu Stelele, tot atâtea lumânări ce însoțesc pământul, negru, de-a lungul călătoriei sale de moarte în nemărginit. (ianuarie 1944) Cântecul oamenilor Ca mohorâtul bombănit al râului din gâtlejul nostru ars se înalță cântecul. Născuți în vântul uriaș ce frânge arborii și dislocă pietrele, în calul căzut și mort printre spini, în șuieratul șarpelui pe o stâncă, pace cerem pentru uscatele
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
și un roman La ragazza di Casalmonferrato. Cortegiu Stelele, tot atâtea lumânări ce însoțesc pământul, negru, de-a lungul călătoriei sale de moarte în nemărginit. (ianuarie 1944) Cântecul oamenilor Ca mohorâtul bombănit al râului din gâtlejul nostru ars se înalță cântecul. Născuți în vântul uriaș ce frânge arborii și dislocă pietrele, în calul căzut și mort printre spini, în șuieratul șarpelui pe o stâncă, pace cerem pentru uscatele noastre mâini semnate de durere. Aduși de spate desenăm bezna de cocoașe de
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
Multe cântece frumoase vin din istoria noastră și ne cutreieră, și ne cuminecă, și ne colindă ori de câte ori ne e mai greu.Ia ascultați cum sună versurile acestei doine minunate din Ardeal: „Pe dealul Feleacului/ Trec carăle Iancului/ Nu trec cum trec carăle
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
atât de numeroși precum cei din Spania, se adună de Ziua Națională pentru a celebra prin spectacole diverse însemnătatea unirii tuturor românilor într-un singur stat. Și conaționalii noștri din Franța punctează marele moment al istoriei naționale prin dans și cântec românesc. O mențiune specială se cuvine Ligii Studenților Români din Străinătate, care celebrează în fiecare an Ziua Națională a României în toate colțurile lumii prin evenimente și întâlniri. A devenit o frumoasă tradiție ca, prin intermediul filialelor din întreaga lume, aceștia
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
din sală, bănuim, vorbesc englezește alături de limba română, acasă. Cele două rânduri de coriști ai Armatei Roșii ce însoțeau cupletele rosteau cu avânt cuvintele în limba engleză, fiind deosebit de atenți la cărțuliile plasate în fața lor, din care preluau textele minunatelor cântece pentru care și veniseră la Sala Palatului. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-28În partea a doua a programului, a continuat surpriza: muzică americană interpretată atât de coriștii ruși cât și de soliști ale căror nume nu ne-au fost dezvăluite, cu glas baritonal, de operă
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
însă un veritabil vulcan în sală, de s-a ridicat lumea în picioare - cred că nu de indignare că au fost introduse în program. De altfel, în sală s-au auzit și solicitări zgomotoase de a se interpreta și alte cântece de aceeași sorginte, însă... disciplina militară este disciplină! În orice caz, avem impresia că „The Great Choir Red Army ALEXANDROV” a acceptat, în mod surprinzător, să prezinte în România, spre deosebire de spectacolul oferit bucureștenilor anul trecut, acest repertoriu american și mai
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
spectacolul oferit bucureștenilor anul trecut, acest repertoriu american și mai puțin rusesc. Iar pe scena bucureșteană consemnăm că rușii s-au împăcat bine cu americanii! Și poate că, de sămânță, nu ar fi fost rău să fie intonat și un cântec românesc, căci, vorba ceea, eram la noi acasă și ar fi putut să fie onorate și gazdele. Și am pus punct!
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
rude peste Nistru, în Basarabia, atunci în componența României. Tatăl meu era brigadier pe terenurile agricole. A rămas brigadier și după venirea românilor, în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
în vara anului 1941. Din vara aceea, aveam patru ani, mi-au rămas primele sunete ale unui cântec de război fredonat de soldați români veniți peste Nistru. Unul dintre ei mă ținea în brațe când cânta. Era mai degrabă un cântec de jale, pentru că războiul a însemnat o tragedie generală. Refrenul mi-a rămas întipărit în memorie: „Hai, hai, Munții Carpați! Plângeți voi, surori și frați, / Iar voi, mamelor, oftați!”. - Criticii muzicali fixează momentul intrării dvs. în circuitul universal al valorilor
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând pecetea aceleiași pasionate vocații: „Evoluția cântecelor și jocurilor populare ale meglenoromânilor din localitatea Cerna, județul Tulcea” și „Evreii din Dobrogea. Situația evreilor din lagărele de muncă (1941)”. S-a stins din viață profesorul și cercetătorul Tănase Bujduveanu, binecunoscut pentru pasiunea cu care a studiat evoluția aromânilor
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru - istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări științifice și patriot al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și părinții trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituțiilor în care se studiază Limba română, și asupra politicilor de înființare a școlilor mixte. Există tot felul de practici care subminează acest
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
rubrici de istorie, cultură, literatură, etnografie și folclor, spiritualitate și comunitate. La rândul său, Editura „Privirea” reunește deja 40 de titluri de volume, unele bilingve, ale etnicilor albanezi din România, precum și traduceri ale unor scriitori din diaspora albaneză. Ansamblul de cântece și dansuri „Serenada”, înființat în anul 2002, este prezent la fiecare festival și la fiecare reuniune culturală a minorității albaneze, în țară și peste hotare. Nu lipsesc, între aceste manifestări, aniversările și comemorările unor personalități locale sau din istoria Albaniei
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
de țări. Iar în Capitală, artiști invitați din șapte țări au ținut să fie prezenți la Festivalul Internațional „Marile serate muzicale ale Bucureștiului”. Din seria manifestărilor tradiționale care au reunit în România ansambluri de pe toate continentele au făcut parte Festivalul „Cântecele Munților”, desfășurat la Sibiu. Iar la Tulcea, ansambluri folclorice de copii și tineri din zece state au fost prezente în cadrul Festivalului internațional „Peștișorul de aur. Teatrul a fost unul dintre principalele elemente de atracție pentru actori de peste hotare, care au
România, atracţie culturală internaţională () [Corola-website/Journalistic/296502_a_297831]
-
apărea cu o plasă de prins pește, plină cu raci, alături de colegul de partid Liviu Dragnea, amândoi trăgând de un ghem de sfori, unul de un capăt, altul de alt capăt. Și o statuie ceva mai ciudată cu un oarecare cântec. Cooperativa meșteșugărească (SCM) Artim a filmat ilegal cu aparatură specială, în interiorul cabinelor de probă dintr-o croitorie situată în strada Mendeleev, în timp ce se dezbrăcau, proeminențe ale societății. Printre „victimele” filmate s-a aflat Petre Roman și Theodor Stolojan. Nu știm
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-aprinde Mândru, plin de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august Spunei-mi, cel ce se joacă, cel ce se mânie, cel ce ia mințile Scuturând
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
anilor, balanța se va apleca tot mai decis în favoarea politicului, deoarece Goga se angrenează total în activitatea militantă. Primele două volume publicate, Poezii (1905) și Ne cheamă pămîntul (1909), cuprind esența moștenirii lui poetice. Volumele următoare, Din umbra zidurilor (1913), Cîntece fără țară (1916), ca și poeziile publicate după Primul Război, alternează între auto-pastișări și articole de ziar versificate. În schimb, omul politic se ridică pe trepte din ce în ce mai înalte: ministru de mai multe ori între 1919 și 1926, după Marea Unire
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
sens doar ca reflex al generalului, al cosmicului. Într-o asemenea perspectivă abisală asupra lumii, relația metaforică devine esențială. Abilitatea construirii de metafore marchează stilul lui Goga încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul tainic al cîntecelor mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga lui aripă, Din mintea-ntunecată fug grabnic, rînduri-rînduri, Ducîndu-și tot argintul, popoarele de
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de-acasă?” (Bătrîni); „Stăpîne codru, crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație constatăm sporirea varietății
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
a unui mental poetic; ea s-a fortificat prin contactele culturale ale autorului, în perioada sa de formare. Cititor, în copilărie, al baladelor lui Uhland și ale altor romantici germani, s-a simțit mai tîrziu atras de melodicitatea insinuantă a „cîntecelor” lui Heine, poetul pe care l-a prețuit mai presus de toți. Scriind cunoscutul raport academic, Maiorescu fusese fără îndoială sensibil la formația literară dovedită de poetul debutant („...de altminteri înzestrat cu acea cultură generală mai înaltă, care distingea și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
s-a păstrat pînă tîrziu, cînd romantismul ajunsese de multă vreme istorie. Unele dintre cele mai tipice forme romantice se perpetuează o dată cu Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire. Începînd cu volumul Din umbra zidurilor, înregistrăm numeroase confesiuni făcute de un poet care se arătase mai degrabă reticent pînă atunci în abordarea domeniului. Totuși, Goga
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
târziu să adormi din nou. Trebuie să ies în verdeața îmbibată de amintiri, iar ele mă urmăresc din ochi. Rămân invizibile, se topesc în ansamblu, impecabili cameleoni. Sunt atât de aproape de mine că le simt respirația, chiar dacă e foarte asurzitor cântecul păsărilor. Sumbre cărți poștale I Agenda e plină, viitorul incert. Cablul fredonează un refren apatrid. Căderi de zăpadă în oceanul de plumb. Umbre se bat pe chei. II Se întâmplă că pe la mijlocul vieții sosește moartea să ne ia măsurile. Vizita
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
mari drumuri asemănătoare: ambii au debutat la festivalul de la Mamaia, au terminat facultăți de Teatru și au participat cu succes la emisiunile din anii ‘90 ale TVR, “3 din 10 pentru un show”. De altfel, Fuego are în plan un cântec în duet cu Silvia Chifiriuc. Yan Raiburg s-a făcut inițial cunoscut prin intermediul pieselor pe care i le-a încredințat lui Ion Suruceanu, artist al poporului din Republica Moldova, cu care de altfel se aseamănă foarte mult ca timbru baritonal. La
Vedete la Chișinău by Andreea POPOV () [Corola-website/Journalistic/83792_a_85117]
-
muzicii lui Valeriu Sterian, Eugen Cristea precum și să descopere noi talente interpretative și creative ale muzicii folk. La concurs, care se adresează interpreților (cu vârsta între 14 și 45 de ani), care prezintă creații folk proprii ori interpretări ale unor cântece din repertoriul lui Valeriu Sterian, s- au prezentat: Băițel Ana Maria, Băițel Liviu, Cismaru Raluca, David Johnatan, grupul Descântec, Dumitru Ana, Maiteiciuc Ioan, grupul Moldavia Folk, Moraru Ioana, Petcu Vali, Șercău Robert, Țițescu Adela, Țițescu Cristina. (Locul Ralucăi Cismaru, care
Evenimente by Dan CHIRIAC () [Corola-website/Journalistic/83865_a_85190]