34,048 matches
-
în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de lagăr, inclusă, alături de versurile lui Nicolae Novac și N.S. Govora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de asemenea, atât ca atitudine lirică și revelație cosmică a sonurilor, cât și ca definire a cadrului spiritual mereu reevaluat, destule elemente și sintagme eminesciene încorporate. Pe de altă parte, valențele unor prelucrări nuanțate ale motivelor populare se impun în Cântece din fluier (1960), prima carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință spre nararea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
1967), oferă parcă o sinteză a motivelor cultivate în anii exilului. Poetul și-a limpezit cântarea, iar simbolurile sunt clar sensibile. Metafora drumului inițial s-a revelat în lăuntricul drum, valențele mioriticului se axează exclusiv pe metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În marea și-n mormintele din noi reprezintă, probabil, cea mai semnificativă carte de cântece ale lui P. Romanul Băiatul drumului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În marea și-n mormintele din noi reprezintă, probabil, cea mai semnificativă carte de cântece ale lui P. Romanul Băiatul drumului (2000) ilustrează altă dimensiune, cea narativă, ce se lăsa întrevăzută pe alocuri chiar în versuri. Este o proză de evocare prin excelență, în care filonul liric se descătușează deseori din chingile acțiunii propriu-zise, autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de vedere personal, chiar cu riscul ca semnatarul să intre în răspăr cu tendințele momentului istoric. Ceea ce impresionează, până la urmă, este consecvența ideilor susținute și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
ideilor susținute și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross (SUA), 2000; Băiatul drumului, îngr. și pref. Ion Crețu, Câmpulung Moldovenesc, 2000. Ediții: Mihai Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor extrem de talentat (Colleyn dădea exemplul lui Flaubert), atunci nu poți reda în scris ,,expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc."15. Până la urmă, provocarea este dublă. Odată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: ,,fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab ,,alege" deprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la „mine“ și de la „altul“ până la „mulți“ și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului meu. Pe de altă parte, însuși faptul că libertatea se educă implică existența unor grade de libertate diferite și posibilitatea transferului de la „mai mult“ la „mai puțin“. Or
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Vinerea Mare și noaptea Învierii sînt mai importante decît Crăciunul în țările ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de Înviere stînd lîngă mormîntul lui Ștefan cel Mare. Îi auzea pe țăranii români rugîndu-se pentru "Împăratul nostru Franz Iosif I", apoi, brusc, "cîntecul Învierii din morți", și: În mijlocul întunericului, luminat de nimic altceva decît de stele" și "pentru cei vrednici și cei nevrednici, pentru credincioși și pentru cei fără credință, dintr-o dată, era (acolo) cu noi el, Ștefan, Domnul nostru și Împăratul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drept, nu Franz Iosif I! Apărînd printre umbrele nopții, printre luminile cerului și pămîntului; împrăștiind bezna cu aripi care ajungeau pînă la munți și pînă peste granițele sîngerînde ale României. Sfinte și Împărătești pentru toți cei care vorbesc românește! Răsunau cîntece și băteau clopote în vreme ce el, Ștefan cel Mare, aducea cuvînt despre Învierea Atotputernicului și a Dreptății!" Iorga l-a văzut întorcîndu-se prin ușile închise ale Bisericii ca să se odihnească, dar asigurat de viitorul României 141. O asemenea viziune era singura
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri recrutați parcă ieri, bălăbănindu-se în ritmul lor lent, fără voință și fără vlagă. Cîntîndu-și totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incontestabilă? Autorul cărții de față, educat în Ungaria, are unele îndoieli. Spiritul general era: "Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodată!) Ungaria nu va accepta niciodată Acordul de la Versailles!" Ideea generală "Dreptate pentru Ungaria!" nu era autodeterminarea, ci, așa cum spunea un cîntec: "Mindent vissza ami a miénk volt!" ("Vrem înapoi tot ce a fost al nostru"). Toate cărțile de istorie, toate lecțiile de geografie, toate hărțile care circulau și spiritul general al învățămîntului reflectau aceste revendicări. Era spiritul politicii externe a Ungariei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
O dată cu revenirea lui Brătianu la putere a apărut o versiune românească a "revenirii la normalitate". Victoria suprafanarului (cum îi spunea Iorga) era un fapt împlinit. Se poate să fi fost vorba de un Suprafanar ; legenda mielului mitic sacrificat, Miorița și cîntecele de dragoste triste și pline de durere, Doinele se poate să fi fost (după părerea lui Simion Mehedinți) cea mai mare contribuție românească la folclorul și cultura omenirii, chiar dacă România trăia în secolul al XX-lea. Sămănătorismul lui Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost înălțate statui consacrate revizionismului. Lupta revizinistă era condusă de Academia Maghiară de Științe, rolurile principale fiind jucate de profesorii de economie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă insultă: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu-l nici măcar subiect de batjocură. Mulțimea a mărșăluit pe lîngă Palatul Regal, cîntecele și strigătele pătrunzînd pînă în apartamentele lui Carol și stîrnindu-i sălbatic gelozia. Oricît de incredibil ar putea părea, Carol și-a dorit întotdeauna să fie ceva în genul lui Codreanu; în ciuda pateticei sale corupții, el și-a dorit întotdeauna să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
voia să se folosească de prestigiul lui Antonescu pentru realizarea acestei acțiuni. La cîteva ore după demonstrațiile pro-Maniu (bătrînul senior nu a răspuns apelului străzii, el nu era genul de om care să devină lider revoluționar), s-au auzit alte cîntece și alte mulțimi au umplut străzile. Purtau cămăși verzi și mărșăluiau pe Bulevardul Elisabeta spre Palatul Regal. Cîntau cîntece despre Căpitan, despre moarte și înviere. Refrenele lor triste erau expresia durerii și frustrării unei întregi generații. "Îl vrem pe rege
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
senior nu a răspuns apelului străzii, el nu era genul de om care să devină lider revoluționar), s-au auzit alte cîntece și alte mulțimi au umplut străzile. Purtau cămăși verzi și mărșăluiau pe Bulevardul Elisabeta spre Palatul Regal. Cîntau cîntece despre Căpitan, despre moarte și înviere. Refrenele lor triste erau expresia durerii și frustrării unei întregi generații. "Îl vrem pe rege! O vrem pe Lupeasca! Nu-i lăsați să fugă cu banii!" Începuse răscoala legionară. Detașamente de legionari împărțeau prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]