34,028 matches
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea mai mică (dar totuși, de 40 la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar pentru alfabetizarea a jumătate din populație! Sub programul de școlarizare publică a populației, În Vechiul Regat, rata literalității a crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de 55,8 la sută în 1930. Conștiente de rolul pe care educația de masă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a produs ceea ce I. Livezeanu (1998) descrie ca fiind o "explozie școlară" (p. 29). Avându-l în frunte ca ministru pe Constantin Angelescu, care se auto-percepea ca un continuator la scară națională a reformelor inițiate de Spiru Haret în Vechiul Regat, autoritățile statale românești au acționat simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 10). Totuși, în pofida acestor deziderate, la fel cum unificarea politică nu s-a produs instantaneu, nici cea educațională nu s-a realizat peste noapte. Pe plan politic, la 1918 românii transilvăneni care au semnat rezoluția de unire cu Vechiul Regat au păstrat totuși o autonomie provizorie a Ardealului până la adunarea unei constituante aleasă de către toți românii (Livezeanu, 1998, pp. 160-161). Ca urmare, după momentul proclamării Unirii de la 1 decembrie 1918, puterea guvernamentală, legislativă și executorie a Transilvaniei a fost ținută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea acesteia în sfera Regatului Ungariei și a Imperiului Habsburgic, îngreunând integrarea într-o schemă unitară a istoriei românilor, a favorizat minimalizarea teritoriului transilvan în istoria generală a românilor. Excluderea Ardealului a devenit norma istoriografiei naționale românești. După cum se va vedea în continuare, discursul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vehiculat în manualele școlare prezintă ceea ce poate fi numită o viziune regățeană asupra istoriei românilor, istoria Transilvaniei ocupând un loc minimal în economia simbolică a trecutului românesc. Această lipsă este accentuată și de nevalorizarea anului 1918, anul Unirii Transilvaniei de Regatul României. Ceea ce se va condensa în conștiința națională românească drept apexul împlinirii unui destin istoric nu figurează ca piatră unghiulară în zidirea națiunii române, fiind tratată ca parte dintr-o secvență unificatoare. Absența este cu atât mai pregnantă cu cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antecedat unificarea politică și facerea României Mari. În aceste condiții, a unei memorii naționale unitare deja configurată, obiectivul central al procesului de management politic al trecutului a devenit consolidarea memoriei naționale în cadrul statal. Încorporând, la pachet cu teritoriile alipite Vechiului Regat, și importante minorități etnice, eforturile autorităților statale românești s-au îndreptat înspre integrarea internă a teritoriului și înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71). Odată cu instituirea "regatului apostolic" ungar prin încoronarea lui Ștefan I în anul 1000, românii transilvăneni devin ținta misionarismului catolic. Apostolatul catolic maghiar s-a lovit însă de rezistența ortodoxă, sub scutul căreia a fost prezervată naționalitatea română: "Din fericire masa cea mare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încoronarea lui Ștefan I în anul 1000, românii transilvăneni devin ținta misionarismului catolic. Apostolatul catolic maghiar s-a lovit însă de rezistența ortodoxă, sub scutul căreia a fost prezervată naționalitatea română: "Din fericire masa cea mare a poporului român din regatul catolic își păstră cu îndârjire legea sa cea veche, adică credința ortodoxă și cu aceasta s-a mântuit de pieire" (Constantinescu, 1928, p. 71). Un alt topos de mare însemnătate al spiritualității românești o reprezintă teza românilor ca apărători ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
României era deja prescrisă, putând fi citită în faptele lui Basarab cu jumătate de veac mai devreme. Independența, regalitatea, dinastia (mărcile politice ale României moderne) își au corespondența perfectă în timpul lui Basarab. La fel cum Carol I a întemeiat un regat, căruia îi câștigase independența, și îi dăduse o dinastie, în aceeași manieră, jumătate de mileniu mai devreme, Basarab I "întemeiase o țară nouă, o făcuse neatârnată și-i dăduse o dinastie" (Giurescu, 1942, p. 115). Dinastia. În secțiunea anterioară am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca și numărul de învățători pregătiți să acționeze ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922). 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) 3.4.1. Cadrul politic Urmările teritoriale ale războiului au constat în recuperarea Transilvaniei de nord (prezentată ca un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Legea actualizării politice a memoriei colective, care a acționat în sensul completării memoriei naționale cu ideile regalității și dinastiei, poate fi văzută din nou la lucru după momentul 30 decembrie 1947 când Partidul reușește abolirea monarhiei, transformând statul din Regatul României în Republica Populară Română. Prin înlăturarea monarhiei, a fost dărâmată în țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu, urâtă de popor, formă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea de regim politic survenită în 1947 prin care Regatul României a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a trecutului. Cu maximum de celeritate, noul regim a trecut la aplicarea unui program masiv de revoluționare culturală a societății românești în acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la sută, în Bucovina la 60 la sută, iar în Basarabia aceasta atingea incredibila cifră de 94 de procente (Angelescu, 1939, p. 5). Campaniile de eradicare a analfabetismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și de alta a Carpaților, voievodatele, odată cu dezvoltarea societății, devin tot mai puternice și mai întinse, evoluînd spre voievodatul unic" (Daicoviciu et al., 1984, p. 97). Această "evoluție a civilizației românești unitare" a fost întârziată vremelnic de anexarea Transilvaniei la regatul maghiar, doar pentru a fi din nou impulsionată de "epopeea românească" din timpul lui Mihai Viteazul (pp. 97, 171). Unirea politică a țărilor române din 1600 "venea ca o încoronare a unei îndelungi evoluții istorice", fundamentându-se pe unitatea civilizațională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a văzut, data de 10 mai, cu tripla sa conotație regalistă (1866 intrarea lui Carol în București, 1877 proclamarea de către Carol a independenței, 1881 ridicarea statului la rang de regat), a fost pilonul central al ordinii temporale construite în România până la 1947. Prima fază a socialismului a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unității românești, dat fiind că "ea s-a înfăptuit dinspre Țara Românească care chiar prin numele ei întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare teritoriale s-au alipit Patriei-Mamă a Regatului, al cărei nucleu central a fost Țara Românească. Evenimentele revoluționare din 1848 din țările române, desincronizate temporal și având destine istorice diferite în funcție de conjucturile specifice Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, au fost integrate în "Revoluția Română de la 1848" (Almaș, 1994
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stat care ducea lipsă de o asemenea legislație, în Mississippi). 9 În paranteze rotunde este trecut numărul de cazuri pe baza cărora s-a calculat media aritmetică aferentă fiecărei regiuni istorice a continentului european. 10 Fără România. 11 În 1899, Regatul român număra 5.956.000 locuitori, dintre care români erau 5.489.296 (92 la sută). Minoritatea cea mai numeroasă era alcătuită din evrei, 256.588 la număr (4,3 la sută), conform Recensământului general al populațiunei (Colescu, 1905). În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5.956.000 locuitori, dintre care români erau 5.489.296 (92 la sută). Minoritatea cea mai numeroasă era alcătuită din evrei, 256.588 la număr (4,3 la sută), conform Recensământului general al populațiunei (Colescu, 1905). În schimb, În Regatul ungar (fără țările croato-slovene), recensământul din 1900 indică un total de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48,6 la sută. Dacă includem și țările croato-slovene, în Regatul ungar populația maghiară reprezenta doar 45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17 iulie 1921 de guvernul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ecou mirării lui Xenopol, intitulată O enigmă și un miracol istoric: poporul român. 15 Situația reflectă frecvența școlară pentru anul 1914/1915. 16 Cf. Recensământul din 1912. 17 Cifrele aferente anului școlar 1914/15 reprezintă situația învățământului pentru Vechiul Regat, fără provinciile încorporate în urma Marii Uniri. 18 Considerăm procesul naționalizării ca o formă specifică a procesului de socializare. Noțiunile de "agenție de naționalizare" (prin care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
are pretenții asupra provinciei din motive istorice și juridice, Pakistanul deoarece provincia este locuită în special de musulmani. Conflictul dintre Irlanda și Marea Britanie pentru Irlanda de Nord Irlanda ocupă circa 20% din insula Irlanda, cealaltă parte fiind ocupată de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit al Marii Britanii. După împărțirea insulei Irlanda, în 1921, obiectivul principal al guvernului de la Dublin și al catolicilor nord-irlandezi a fost reunificarea Irlandei de Nord, în majoritate protestantă, cu Irlanda, în proporție de 90% catolică. În anul 1994, sub patronajul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
programe privind rețeaua de drumuri publice din România: drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale și străzi; 5. elaborează politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale și a transportului combinat; 6. coordonează, monitorizează și sprijină îndeplinirea obligațiilor care decurg din prevederile Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207757_a_209086]