36,294 matches
-
stil vechi) s-a dat publicității decretul de mobilizare, al cărui text fusese aprobat încă la 1 aprilie (13 aprilie pe stil vechi). La decretarea mobilizării a fost emis un decret pentru numirea comandanților milițiilor din diviziile teritoriale pentru fixarea componenței Marelui cartier general și a comandamentelor marilor unități din armata activă. Colonelul Eustațiu Pencovici este numit Șef de Stat Major la Corpul 2 de Armată. Generalul Eustațiu Pencovici a fost fondator al revistei „România militară”.
Eustațiu Pencovici () [Corola-website/Science/304971_a_306300]
-
000. Aceste numere se pare că sunt exagerate. Un număr mai aproape de adevăr este cel oferit de trimisul venețian de la Buda, Tommasi, care menționează o armată formată din circa 60.000 de soldați, însoțiți de circa 30.000 mercenari. În componența acestei armate se numărau "ienicerii" (trupele de elită); pedestrașii; "spahiii" (cavaleria feudală); "saialii" (trupele de sacrificiu formate din sclavi care puteau să-și câștige libertatea în cazul că supraviețuiau); "achingiii" (arcașii); "silahdârii" (gărzile armelor sultanului, de asemenea protejau flancurile); "asabii
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
La scurt timp, mezzo-soprana Simone Simons, necunoscută publicului până în acel moment, i-a luat locul Helenei Michaelsen; Simons era iubita lui Jansen la acea vreme. Chitaristul Ad Sluijter, bateristul Jeroen Simons, basistul Yves Huts și claviaturistul Coen Janssen au completat componența formației Sahara Dust. Imediat după aceea, numele grupului s-a schimbat în Epica, fiind inspirat de albumul formației Kamelot. În prima jumătate a anului 2003, Epica a fost susținută în concert de un mic cor (format din doi bărbați și
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
În tot acest timp, i-au fost adăugate îmbunătățiri esențiale, incluzând un nou sistem de afișare bazat pe display-uri LCD, un receptor GPS avansat, dar și recomandările de siguranță ale Comisiei pentru Investigarea Accidentului Columbia (CAIB). "Endeavour" are în componență aparatură nouă, destinată îmbunătățirii și măririi capabilităților vehiculului. Modernizările au fost incorporate și în celelalte trei navete, în timpul perioadelor de întreținere. Îmbunătățirile lui Endeavour includ: Modificările din perioada 2005-2006 includ: "Naveta Spațială Endeavour" a zburat de 24 ori, petrecând 280
Naveta spațială Endeavour () [Corola-website/Science/305056_a_306385]
-
în anii '80, apărută în Germania în 1988, pe discul single „Tuareg/Mr. G's Promises”, sub numele de „Tuareg”, și în același an pe discul maxi-single „Tuareg”, alături de o versiune „Tuareg-extended version”. Înregistrările s-au făcut în Germania, în componența N. Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, keyboards, programming & samples. A fost reînregistrată, sub numele original, în 2000, pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (greșit tipărit „În umbra marelui urs”; reeditat cu numele corect în 2003), în componența
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
componența N. Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, keyboards, programming & samples. A fost reînregistrată, sub numele original, în 2000, pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (greșit tipărit „În umbra marelui urs”; reeditat cu numele corect în 2003), în componența N. Covaci - chitară solo, voce, Volker Vaessen (sau V. Hildermann ?) - chitară bas, C. Brylankowski - claviaturi, și probabil Erlend Krauser, S. Dankelmann sau F. Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea Baniciu, pe versurile lui Vasile Alecsandri. A apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
concertului de la Sala Radio, din decembrie 1996, iar varianta română a fost înregistrată mai întâi în 1999 cu Tavi Colen și Alin Oprea, împreună cu cele trei piese de pe maxi-single-ul „Ora-Hora”, iar mai apoi în 2005, pe albumul „Baba Novak”,in componența : Nicu Covaci - chitară, voce, Josef Kappl - bas, voce, Ovidiu Lipan - baterie, Mircea Baniciu - solist vocal, Mani Neumann - vioară, Ionut Contraș - percuție si Cristi Gram - chitară, unde a apărut pentru prima dată oficial. Compusă de Ciprian Porumbescu în 1880 („Baladă pentru
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a coloanei sonore a filmului "Canarul și viscolul" (1969, regia Manole Marcus) Compusă în iarna 1974-75 de Nicolae Covaci, pe versuri populare macedoromâne; aparută pe albumul „Cantafabule” din 1975 (greșit tipărit „Cantofabule”; reeditat cu numele corect în 1996); înregistrata în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - percuție, G. Reininger - clopote, pian, sintetizator. Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-a doua ediție a albumului „În umbra marelui URSS” (2003), sub numele „Ceata I”. Există și o altă înregistrare (în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
engleză); apărută prima oară în 1987 pe discul colectiv „NDR - HörFest 87”. Făcea parte din opera rock omonimă, rămasă doar la stadiul de proiect. A fost reeditată pe albumul „Aniversare 35” din 1997, cu o înregistrare făcută în 1990 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară. Nume sub care apare piesa „Ochii negri, ochi de țigan” pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Vezi Ochii negri, ochi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
recitator. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). Cântec popular macedonean; aranjament Nicolae Covaci (1999), după o idee mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat în Germania). Înregistrat în România (1999) în componența N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
M. Neumann - vioară, M. Baniciu - voce, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, corul „Song” și „Grupul de popi”. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci. Apărută pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972, reeditat în 1999); înregistrată în componența N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1993). Piesă instrumentală compusă de Nicolae Covaci în 1971. Apărută pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1993). Piesă instrumentală compusă de Nicolae Covaci în 1971. Apărută pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999), și înregistrată în componența: N. Covaci - chitară solo, double-six, fluier, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie. Apărută și pe discul „Evergreens” (1993). În concertele necenzurate din anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Cioargă - baterie, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară, voce. Compusă în 1973 de Nicolae Covaci cu versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999). A fost înregistrată în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, țambal, V. Sepi - percuție. Melodia a apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O versiune în limba engleză (text: Rolf Möntmann - Tom Buggie), intitulată
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, și a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). În 1990 s-a înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, probabil și Herb Quick - percuție, un fragment din piesă intrând într-un colaj împreună cu alte trei piese
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
single din 1988 și mai apoi pe maxi-single-ul din același an, melodia intitulată inițial „Perestroika”. Vezi Perestroika. Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componența N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflote, M. Baniciu - voce, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - clopote. Această înregistrare a fost reluată și pe compilația „Evergreens” (1993). În 1991 sau 1992 a fost din
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
R.S.S.” (2000 și 2003 - unde este greșit trecută ca fiind compusă de Nicolae Covaci). Compusă în 1971 de Nicolae Covaci; text Victor Cârcu. A apărut pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999) fiind înregistrată în componența: N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. A beneficiat de o filmare de studio a TVR-ului, datând din 1973, într-o formulă fără Sepi. A apărut
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară bas, L. Cioargă - baterie, T. Colen - voce, A. Oprea - voce, chitară solo. Piesa compusa în 1974? de Josef Kappl. Versurile aparțin lui Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut în 1975 pe albumul „Cantafabule” (reeditat în 1996), înregistrată în componența N. Covaci - chitări solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, O. Lipan - baterie, G. Reininger - pian, orgă electronică, sintetizator, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică. O altă înregistrare s-a făcut în 1990 de N. Covaci - chitară solo
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
double-six, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflöte, M. Baniciu - voce, chitară acustică sau electrică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție; variantă apărută și pe discul „Evergreens” (1995). A fost înregistrată și pentru discul „Symphoenix/Timișoara” (1992), în componența: N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce , U. Brand - chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă înregistrare datează din 1990
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. De asemenea, a mai apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O altă înregistrare a fost făcută pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara” (1992), în componența N. Covaci - chitară solo, chitară acustică, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), U. Brand - chitară acustică, A. Petrescu - oboi, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată de N. Covaci - chitară solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, blockflöte, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție, G. Reininger - orgă electronică, sintetizator. Înregistrată și în 1990 în componența N. Covaci - chitară solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, versiune apărută pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în anii '60 de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, cu text scris de Florin
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, versiune apărută pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în anii '60 de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, cu text scris de Florin Bordeianu. Înregistrată în 1969 (?) în componența N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, G. Reininger - orgă electrică, C. Rotaru - ghitară acompaniament, voce, K. Bela - chitară bas, voce, I. Ștefanovici - baterie. A apărut prima oară pe disc în 1998 (pe „Vremuri, anii 60...”). Compusă în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat”, editată de Jurnalul Național. Componența formației era: Nicolae Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, vioară, Mircea Baniciu - solist vocal, tamburină, Cornel Liuba - baterie. Piesă compusă în 1967 (?) de Nicolae Covaci și Florin Bordeianu, textul aparținând tot lor. A apărut pe discul EP din 1968
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
străină au comentat în mod viu atitudinea diplomaților români, atrăgând atenția (și afirmația este valabilă chiar pentru acele organe de presă care au negat o astfel de poziție din partea diplomaților români) asupra intenției guvernului de a realiza o revizuire a componenței personalului diplomatic românesc și, în acest context, de a proceda la înlocuirea șefilor unor oficii diplomatice de peste hotare, cunoscuți pentru atașamentul față de fostul titular al Ministerului afacerilor străine. Intențiile guvernului erau cunoscute, de altfel, în capitala României. Armand Călinescu, un
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
pretinsă atitudine filogermană și în special faptul că în perioada ocupării Bucureștiului de către armata germană l-a primit în audiență pe feldmareșalul August von Mackensen. Ostilitatea naționaliștilor români a crescut în intensitate odată cu ofensiva anticatolică din teritoriile austro-ungare intrate în componența Regatului Român. Exproprierea Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara în anul 1921, devenită sufragană a Arhiepiscopiei de București, urmată de exilul episcopului Julius Glattfelder, care a acuzat politica de românizare instituită în Banat, a dus la escaladarea conflictului. Între cei care au
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]