34,387 matches
-
sarcofage. La "Muzeul de arheologie Callatis" din Mangalia este expus sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch., descoperit cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetățean de vază al Callatisului. La "Muzeul de arheologie Constanța" există un sarcofag de calcar, descoperit în timpul executării unor săpături de canalizare pe strada Cuza Vodă
Sarcofag () [Corola-website/Science/327464_a_328793]
-
RSFS Transcaucaziană, RSS Ucraineană și RSS Belarusă, care a aprobat Declarația și Tratatul pentru crearea URSS. Aceste două documente au fost aprobate de Primul Congres al Sovietelor și semnate a doua zi de șefii delegațiilor: Mihail Kalinin, Mihail Țhakaya, Mihail Frunze, Grigori Petrovski ș Aleksandr Cerviakov. Documentul original a inclus coperta, Declarația, Tratatul (care conținea o prefață și 26 de punte) și semnăturile delegaților. Pe Copertă era tipărit textul "Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste" în patru limbi: rusă, franceză, engleză și germană
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
Hanatul Hiva. În timpul războiului civil, aceste două teritorii au avut aceeași soartă cu restul republicilor, dar chiar și atunci a fost păstrat statutul lor special, fiind transformate în „Republici Populare Sovietice”. În ciuda eforturilor și victoriilor în regiune a lui Mihail Frunze, conflictele începute în perioada țaristă în această zonă au continuat până în 1922. Pentru rezolvarea tuturor problemelor și în conformitate cu politica de indigenizare, bolșevicii au lansat un program amplu delimitare a frontierelor etnice în Asia Centrală. Pe 27 octombrie, ȚIK a emis un
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
într-un mod eficient triunghiul care conține punctul. O posibilitate este să se folosească graful aciclic direcționat. Un graf aciclic direcționat este un arbore cu istoria inserțiilor. Fiecare nod din graf corespunde unui triunghi. Triunghiul curent valid este astfel în Frunze si cel mare de început este radacina. Localizarea punctului de inserție în aceasta structura de date poate fi făcută cu o complexitate de formula 10, cazul des întâlnit și formula 11 cazul cel mai rău. Dacă ordinea inserțiilor este aleatoare, arborele este
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
modifica. Thread-urile localizează ultimul triunghi părinte care conține punctual (citire) apoi intra într-o secțiune critica, termina localizarea, subdivide și legalizează (scriere) ieșind din secțiunea critica. Fiecare nod din Graful aciclic include un marcator care marchează nodul ca în figură. Frunzele din graf sunt numite copii. Nodurile normale sunt noduri în care toți copii lor nu sunt Frunze. Nodurile ramase sunt marcate printr-o combinație de litere L,M și R. Litera L înseamna ca primul copil este frunza (nodul este
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
localizarea, subdivide și legalizează (scriere) ieșind din secțiunea critica. Fiecare nod din Graful aciclic include un marcator care marchează nodul ca în figură. Frunzele din graf sunt numite copii. Nodurile normale sunt noduri în care toți copii lor nu sunt Frunze. Nodurile ramase sunt marcate printr-o combinație de litere L,M și R. Litera L înseamna ca primul copil este frunza (nodul este ultimul părinte din stânga). Litera M înseamna că al doilea copil este frunza (ultimul părinte din mijloc) și
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
în figură. Frunzele din graf sunt numite copii. Nodurile normale sunt noduri în care toți copii lor nu sunt Frunze. Nodurile ramase sunt marcate printr-o combinație de litere L,M și R. Litera L înseamna ca primul copil este frunza (nodul este ultimul părinte din stânga). Litera M înseamna că al doilea copil este frunza (ultimul părinte din mijloc) și în final litera R înseamnă că al treilea copil este frunza (ultimul părinte din dreapta). Localizarea poate continua doar pe noduri normale
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
toți copii lor nu sunt Frunze. Nodurile ramase sunt marcate printr-o combinație de litere L,M și R. Litera L înseamna ca primul copil este frunza (nodul este ultimul părinte din stânga). Litera M înseamna că al doilea copil este frunza (ultimul părinte din mijloc) și în final litera R înseamnă că al treilea copil este frunza (ultimul părinte din dreapta). Localizarea poate continua doar pe noduri normale, de exemplu în nodul MR putem testa triunghiul din stânga copilului, dar testarea triunghiurilor din
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
M și R. Litera L înseamna ca primul copil este frunza (nodul este ultimul părinte din stânga). Litera M înseamna că al doilea copil este frunza (ultimul părinte din mijloc) și în final litera R înseamnă că al treilea copil este frunza (ultimul părinte din dreapta). Localizarea poate continua doar pe noduri normale, de exemplu în nodul MR putem testa triunghiul din stânga copilului, dar testarea triunghiurilor din mijloc sau dreapta poate fi făcuta doar în secțiunea critica( acestea sunt testate doar dacă punctul
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
O mulțime de puncte Pt = {formula 40, i= 0,1...n(m -1)} din plan Pt inclus in P Output: Modifica DT(P) Deși întoarcerile pot schimba toată triangulația, întoarcerea se poate face și local. Nu este nevoie sa blocăm toate frunzele grafului aciclic direcționat pentru un singur thread. Lăsam toate thread-urile sa facă localizarea, subdivizare și legalizare. Desigur ca trebuie să asiguram o sincronizare între toate thread-urile. Localizarea este aceeași cu cea din metoda pesimistă. În Nodul din graf se mai
Triangulația Delaunay paralelă () [Corola-website/Science/326511_a_327840]
-
de cupă, de 30-35 mm, pe margini are cinci dinți scurți. Corola este de culoare albă-gălbuie, transparentă, cu cinci dungi albastre spălăcite pe interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august. Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teaca, vizibil umflată la frunzele de sus. În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.
Ghințurică () [Corola-website/Science/323517_a_324846]
-
de culoare albă-gălbuie, transparentă, cu cinci dungi albastre spălăcite pe interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august. Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teaca, vizibil umflată la frunzele de sus. În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.
Ghințurică () [Corola-website/Science/323517_a_324846]
-
interior. Adesea corola este presărată cu puncte albastre mai închise la culooare. Ghințurica înflorește în lunile iulie-august. Frunzele cresc în perechi, sunt alungite și rotunjite la vârf. La baza tulpinii frunzele sunt împreunate în câte o teaca, vizibil umflată la frunzele de sus. În România, ghințurica crește în munții Rodnei, Bucegi, Făgărașului, prin locuri stâncoase și ierboase.
Ghințurică () [Corola-website/Science/323517_a_324846]
-
din Europa de Est, cunoscută sub mai multe denumiri populare: "iarbă amară, șofran sălbatic, scai amar". Plantă de cultură, cu tulpină dreaptă și înaltă de până la 1 m, simplă sau ramificată, acoperită cu spini, de culoare verzuie sau brun-roșiatică în partea superioară. Frunzele alterne, alungit lanceolate, cu nervuri proeminente; flori galbene tubuloase, grupate în antodii terminale și fructe achene brun-gălbui. Înflorește din luna iunie și până în august. În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene în perioada înfloririi. Sescviterpene (cnicina, benedictinaartemisiifolina și salonitenolidul), fitosteroli
Schinel () [Corola-website/Science/323515_a_324844]
-
Ipcăriga de stâncă ("Gypsophila petraea" - ) este o plantă cu flori din genul Gypsophila, familia Caryophyllaceae. Ipcăriga de stâncă are mai multe tulpini neramificate, care au o înălțime de 80-200 mm. La baza tulpinii cresc numeroase frunze înguste, înghesuite. Frunzele de pe tulpină sunt tot înguste, scurte și grupate în 2-3 perechi. Are numeroase flori, de culoare albă, grupate în mănunchiuri dese la capătul superior al tulpinii. Florile sunt rotunde, ca niște măciulii. Corola are cinci petale. Staminele
Ipcărigă de stâncă () [Corola-website/Science/323523_a_324852]
-
Ipcăriga de stâncă ("Gypsophila petraea" - ) este o plantă cu flori din genul Gypsophila, familia Caryophyllaceae. Ipcăriga de stâncă are mai multe tulpini neramificate, care au o înălțime de 80-200 mm. La baza tulpinii cresc numeroase frunze înguste, înghesuite. Frunzele de pe tulpină sunt tot înguste, scurte și grupate în 2-3 perechi. Are numeroase flori, de culoare albă, grupate în mănunchiuri dese la capătul superior al tulpinii. Florile sunt rotunde, ca niște măciulii. Corola are cinci petale. Staminele sunt subțiri și
Ipcărigă de stâncă () [Corola-website/Science/323523_a_324852]
-
diprotodonte, monotreme și este foarte divers în mărime și formă. Un posibil scenariu pentru progresia de la un cecum complet funcțional la apendicele actual uman a fost înaintat de Charles Darwin. El a sugerat că apendicele a fost folosit pentru digerarea frunzelor ca primate. Poate fi un organ vestigial al oamenilor din vechime ce s-a degradat spre aproape nimic în cursul evoluției. Cecumul foarte lung al unor animale ierbivore, precum cel întâlnit la cal sau koala, pare să sprijine această teorie
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
pare să sprijine această teorie. Cecumul koalei îi permite acesteia să găzduiască bacterii ce ajută în mod specific la descompunerea celulozei. Strămoșii omului se vor fi bazat de asemenea pe acest sistem când au trăit cu o dietă bogată în frunze. Pe măsură ce oamenii au început să mănânce hrană mult mai ușor digerabilă, ei vor fi devenit mai puțin dependenți de plante bogate în celuloză pentru energie. Pe măsură ce cecumul a devenit mai puțin necesar pentru digestie, mutațiile ce erau înainte dăunătoare (și
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
când 400 de arcași călare au fost trimiși pentru a ajuta Regatul Jagiellonilor (Polonia) împotriva Cavalerilor Teutoni. Atunci când au ajuns în contact vizual cu inamicul, arcașii călare s-au retras într-o pădure din apropiere unde s-au camuflat cu frunze și crengi, potrivit cronicarului polonez Jan Długosz, atunci când inamicul a intrat în pădure, au fost "copleșiți cu săgeți" și învinși. Cavaleria grea era formată din boieri și gărzile lor, "viteji" și "curteni" - cavaleria Curții (parte din Oastea Mică). În vremuri
Armata Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/323673_a_325002]
-
să văd acest lucru, însă eu îl blocam. R: Îl blocați? Era acea percepție selectivă care te face capabil să intri în stări modificate de conștiință? E: Exact. Nu am făcut-o conștient. Vedeam apusul de soare, dar nu vedeam frunzele și bolta bogată a copacului care erau dincolo de fereastră. Când în final m-am trezit, mi-am întrebat tatăl de ce au mutat frunzele, copacul și bolta de la locul lor? Nu realizasem că de fapt eu le ștersesem mintal cănd mi-
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]
-
modificate de conștiință? E: Exact. Nu am făcut-o conștient. Vedeam apusul de soare, dar nu vedeam frunzele și bolta bogată a copacului care erau dincolo de fereastră. Când în final m-am trezit, mi-am întrebat tatăl de ce au mutat frunzele, copacul și bolta de la locul lor? Nu realizasem că de fapt eu le ștersesem mintal cănd mi-am fixat atenția atât de intens pe apusul soarelui. La mult timp după aceea, cănd mi-am revenit din criză și îmi făceam
Milton H. Erickson () [Corola-website/Science/323661_a_324990]
-
de ciuperci), creșterea „animalelor” (păduchi-de-frunză), construirea apeductelor (folosind izvoarele subterane) și pun la punct o serie de inovații tehnice menite să le asigure superioritatea asupra altor specii. Printre acestea se numără cooperarea cu scarabeii-rinoceri pentru străbaterea spațiului în zbor, folosirea frunzelor propulsate de gândaci-de-apă pentru a naviga pe râuri (sau, după caz, construirea unor tuneluri subterane pe sub albiile râurilor), sau transformarea melcilor în mașini de luptă capabile să transporte armament și provizii. După incursiunea lui 103 683 în lumea Degetelor, furnicile
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
reprezentat așezat pe un leu, flancat de doi diaconi care țin în mână o cădelniță și o carte. De remarcat este faptul că s-au păstrat culorile cu care au fost pictate aceste scene inițial. Colonetele au la bază în locul frunzelor sculptate capete de pisici, deasupra portalului, pe partea de vest a turnului, regăsindu-se un bazorelief ce-l înfățișează pe Sfântul Ioan și Isus în scena botezului, Ioan având pe el o haină mițoasă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
mm și în partea superioară are un singur capitul, cu diametrul de aprox. 30mm, în mijloc cu flori tubuloase, galbene, pe margini cu flori galben-aurii sau portocalii ce poartă ligule întinse orizontal sub formă de stea. Înflorește în lunile iulie-august. Frunzele sunt spintecate adânc. Cele de la baza tulpinii au codițe lungi, cele de pe tulpină sunt mai mici și mai înguste. În România crește în munții Carpați, prin locuri ierboase și pietroase.
Cruciuliță de munte () [Corola-website/Science/323375_a_324704]
-
Clopoțelul pitic de stâncă ("Campanula cochlearifolia" - , uneori scris "Campanula cochleariifolia") este o plantă din genul Campanula și din familia Campanulaceae. Clopoțelul pitic de stâncă are numeroase tulpini scunde, cu lungimea maximă de 100 mm. Tulpinile sunt înghesuite. Frunzele de la baza tulpinii sunt stufose, în rozetă, formând pâlcuri mici. Ele sunt aproximativ rotunde, au dinți rari și ascuțiți pe margini și au codițe lungi. Frunzele de pe tulpină sunt mai mici, mai rare și ascuțite. Florile au culoarea albastru-deschis. Cresc
Clopoțel pitic de stâncă () [Corola-website/Science/323397_a_324726]