34,458 matches
-
et saisons/Autrement que la vieille qui fait rouir/ Son chanvre dans la mare ? "), tandis que, au début de la deuxième pârtie, le poète abandonne son monologue et s'adresse directement au " passant " (" Donne-moi la main, ô passant, et țoi qui vas,/Et țoi qui viens. "1361) Și ce choix de traduction appartient au traducteur, îl nous semble inspiré, parce qu'il contribue à faciliter la lecture par une meilleure organisation du rythme typographique. Îl est fort possible que ce découpage en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans quel cœur tu joueras [...] ton feu étranglé [...] ? " (Silence) (Miclău, 1978 : 149) Ô qui sait en quel corps, mon âme tu feras chanter [...] [le] désir étranglé ? (Silence) (Poncet, 1996 : 42) Ô, qui peut savoir mon âme, dans quelle poitrine tu vas entonner [...] ton ardeur étranglée [...] ? (Calme) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 63) o sete era, de păcate, de doruri (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) c'était une soif de péchés, d'ardeurs (La lumière) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 49) [...] niciun drum nu se întoarce decât în chip
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) ; " picuri de lumină/și stropi de pace " " des gouttes de lumière/et de paix " (Stalactita/La stalactite) (Miclău, 1978 : 175) ; " gheare de lumină " " șes griffes de lumière " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu pleurer ou sourire ?) (Miclău, 1978 : 185) ; " solzii de ispita " " écailles de tentation " (Pax magna/Pax magna) (Miclău, 1978 : 189) ; " cornul de luna " " le croissant de la lune " (Veniți după mine tovarăși ! Suivez-moi camarades !) (Miclău, 1978 : 209) ; " pași de plumb " " pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vides ", mais " nues " (" goale "). " stau în cruce " (" je reste en croix ") " je me croise " (Asfințit/Soleil couchant) (Villard, 2010 : 99) ; " o dimineață-ți va ucide-odată visul " " un matin va tuer, une fois, ton rêve " (Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/ Vas-tu beaucoup pleurer ou bien sourire ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 81). L'adverbe " odată " (" un jour ") est traduit par " une fois ", solution qui rend le texte cible confus. " O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/mai mare !? " " Ô, jamais je n'ai
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parturiției. Scleroza placentei materne este mai evidentă la marginea carunculului, în special la capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984). Înainte de parturiție apar spații libere între vilii materni, prin desprinderea lor de vilii fetali. Are loc hialinizarea pereților vaselor de sânge, proliferarea subintimală și obliterarea lumenului. Înaintea procesului de detașare a placentei apar leucocite și multe celule gigante, binucleate și polinucleate cu rol resorbtiv și fagocitar. Maturarea finală a placentoamelor necesită o secreție crescută de estradiol 17 β și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul stadiului 3 al parturiției În timpul ultimului stadiu al parturiției are loc un proces de inversare a sacului fetal terminat cu detașarea membranelor fetale. Reducerea în mărime a uterului conduce la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se acumulează apoi în neurohipofiză (BOITOR , I., 1979, BOITOR, I., 1984, GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor hipotalamici, unde există un plex capilar primar de la care pleacă vase mai mari ce se reunesc în trunchiuri care se îndreaptă infero-caudal prin tija hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
BOSTEDT, K., 1984, TIANQUANCAI ,1984). În cadrul autopurificării uterine postpartum, dinamica celulară implicată în acest proces este prezentată de BOITOR, I., 1984 în 4 faze de acțiune: în timpul estrului, prin polinuclearele neutrofile și eozinofile care migrează în stroma subepitelială de la nivelul vaselor sanguine. Aceste celule au rol în înlăturarea reziduurilor metabolice produse în perioada de regresie a ciclului endometrial, dezintegrarea hormonilor și înlăturarea excitațiilor exogene, în cursul procesului de leucocitoză, în special în puerperium timpuriu prin histiocitele libere, diferențiate din stroma uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
A. 1995 ). Imunoglobulinele E (IgE) nu activează complementul, dar se leagă citofil de receptorii de pe membrana mastocitelor, bazofilelor, inducând degranularea acestora și eliminarea de amine vasoactive, de genul histaminei, serotoninei, care vor provoca contractura mușchilor netezi și vor mări permiabilitatea vaselor sanguine (OLINESCU, 1995). În determinarea acestei clase de imunoglobuline, factorii genetici sunt fundamentali. S-a constatat de asemenea că "limitele normale" ale concentrațiilor serice ale imunoglobulinelor se încadrează deseori în niște granițe foarte "elastice" , fapt pentru care se recomandă să
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de către macrofage și monocite, cât și de celulele hepatice. În afară de funcția citotoxică, complementul mai produce mediatori ai inflamației și anafilaxiei, factori chemotactici, opsonizanți, care activează fagocitoza, provoacă degranularea mastocitelor și bazofilelor, eliberarea de leukotriene de către granulocitele polimorfonucleare (PMN), crește permiabilitatea vaselor și contracția mușchilor netezi. Sinteza proteinelor complementului este reglată de către citokine, anticorpi, histamine, dovedind existența unor mecanisme complexe de reglare și autocontrol la nivel celular și molecular între diferitele compartimente ale sistemului imun. Limfokinele și monokinele, componente moleculare ale sistemului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acționat pneumatic, care se implantează în toracele pacienților a căror suprafață corporeală este mai mare de 1,7 m2 sau având diametrul anteroposterior la nivelul celei de-a zecea vertebre toracale de minim 10 cm. Conexiunile se fac cu marile vase (aorta, artera pulmonară) și respectiv cu atriile inimii native. Caracteristici: Conține 2 ventriculi și 4 valve artificiale Poziția intratoracică a ventriculilor ajustabilă Volum / contracție 70 ml, Greutate 160 de grame, Debit cardiac 9,5 l/min Valve de admisie („inflow
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
pacienților în ambulator [11]. Abiocor Un alt dispozitiv din această categorie este Abiocor, care este reprezentat de o pompă acționată electrohidraulic de către un motor intern, alcătuită din doi ventriculi și implantată în sacul pericardic după excizia inimii native, conectată la vasele mari și la atrii prin canule de Dacron. Volumul-bătaie este de 60 ml, iar fluxul maxim asigurat este de 8 l/min. Sistemul mai cuprinde o baterie internă, care este încărcată continuu prin intermediul unui sistem de transfer al energiei denumit
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
de oprirea sângelui în diferite organe și țesuturi. După moarte, sub influența legii gravitației, sângele se acumulează în părțile declive ale cadavrului, respectiv în părțile de sprijin ale acestuia pe sol sau pardoseala. Aceasta acumulare peste normal a sângelui în vasele mici și medii periferice va determina dilatarea până la cedare a pereților vasculari. Fenomenele sunt cunoscute sub denumirile de hipostaza și respectiv pete hipostatice. Dacă la om ele sunt relativ vizibile, la examenul extern al cadavrului, la animale, ele sunt mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
agoniilor prelungitehipostază agonica. După Pellegrini N. (1987Ă petele hipostatice pot fi: de gradul I, de gradul ÎI și echimotice. Petele hipostatice de gradul I, primare sau simple, se caracterizează prin dispariția rapidă la presiunea digitală datorită fugii sângelui din lumenul vaselor și reapariția odată cu încetarea presiunii digitale. Ele sunt în general rotunde și bine delimitate, având la început culoarea roșiatica, apoi după puțin timp culoare albăstruie. La secțiune se scurge o picătură de sânge negricios și pe suprafața de secțiune se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
negricios și pe suprafața de secțiune se poate observa desenul vascular. Petele hipostatice de gradul ÎI sau secundare nu dispar sub presiunea digitală, fiind rezultatul ruperii pereților vasculari și infiltrării sângelui în țesuturile limitrofe. La secționarea lor se exprimă din vase, mici coaguli, care pot fi observați și în lumenele vaselor, pe suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vascular. Petele hipostatice de gradul ÎI sau secundare nu dispar sub presiunea digitală, fiind rezultatul ruperii pereților vasculari și infiltrării sângelui în țesuturile limitrofe. La secționarea lor se exprimă din vase, mici coaguli, care pot fi observați și în lumenele vaselor, pe suprafața de secțiune. Petele echimotice sau echimozele postmortale se caracterizează printr-o zona centrală roșiatica înconjurată de o zonă albăstruie. Diferențierea lor de echimozele produse în timpul vieții se face prin trecerea peste suprafață de secțiune cu un burete ud
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
după moarte (30 minute până la o orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
orăă de coagularea sângelui, printr-un mecanism asemănător celui care se produce în timpul vieții; oprirea curgerii sângelui făcând parte din triada coagulării. Coagulii formați apar ca niște mulaje roșiatice sau cenușii roșiatice în lumenele vaselor. Coagulii sunt neaderenți de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși iar depozitele vegetante de la nivelul cordului fac parte integrantă din structura endocardului afectat. Coagularea sângelui nu se constată în bolile septicemice, piemice, în stările hidremice, cașexii, intoxicații cu dioxid sau monoxid
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cât și microscopic. Hemoliza, imbibiția și petele cadaverice. Sângele coagulat cât și cel necoagulat, după o perioadă variabilă de timp (în general concomitent cu rezoluțiaă suferă hemoliza. Se pun astfel în libertate pigmenții hemoglobinici, care impregnează în primul rând intimă vaselor și pereții vasculari în general, si apoi țesuturile din jur. Este fenomenul de imbibiție cadaverica. Țesuturile îmbibate au culoare roșie- vișinie difuza. Pe masura ce se produce degradarea hemoglobinei, culoarea zonelor îmbibate se modifică. Se produc, în aceste zone, combinații organice inexistente
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
evidenția fragmente de ADN, mitocondrii, etc., dovezi ale existenței vieții. Împiedicarea fenomenelor distructive cadaverice se face prin îmbălsămare, operație puțin practicată în medicină veterinară. Ea constă în fixarea organelor și a țesuturilor cadavrului prin injectarea de formol sub presiune în vasele mari sau/și în marile cavități. BIBLIOGRAFIE Alien Fr. și colab. - Journal of Pharmac and Toxical Metods, 37, 215218, 1997; Babă I. - Apoptoza, Rev-Rom. Med. Vet., 5, 2, 181-188, 1995; Biberi I. - Viața și moartea în evoluția universului, Ed. Enciclopedica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
declanșarea unei perioade de biosinteza activă de mediatori, molecule biologic - active, care induc și întrețin reacția inflamatorie. - Stadiul vascular este caracterizat prin fenomene active ale microcirculației, care permit modularea fluxului sanguin în zona afectată. Într-o primă fază, la nivelul vaselor are loc o vasoconstricție arterială reflexa ca răspuns direct al mușchilor netezi arteriolari. Este urmată rapid de vasodilatație și creșterea cantității de sânge în teritoriul afectat. Aceste modificări sunt sub dependența a numeroși mediatori, în primul rând histamina și serotonină
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
activi, a căror evidențiere de către Menkin, la jumatatea secolului trecut, a stat la baza patologiei moleculare de astăzi. PROTEINELE DE FAZA ACUTĂ Proteinele de faza acută (APP - acute phase proteinsă sunt o grupa de componenți proteici plasmatici, care migrează din vase în țesuturi în primă fază a inflamației. Sunt bine cunoscute la om și contribuie la diagnosticul proceselor inflamatorii inițiale și mai puțin la animale, în patologia cărora se folosesc adesea datele de la om (Tabel 2.2Ă. IOAN PAUL58 Sub influența
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
I.R., 2004Ă. Trebuie subliniat că nu toate macrofagele pot genera NO. Din acest punct de vedere macrofagele sunt M1 și M2. M1 produc citikine proinflamatorii, M2 produc citokine cu rol supresor, active în faza de vindecare a plăgilor, provocând formarea vaselor, remodelarea și repararea tisulara. NO joacă un rol regulator / modulator în diferite stări inflamatorii fiind când pro-inflamator, cănd antiinflamator. Este vasodilatator, inbibitor al adeziunii plachetare și poate interfera cu moleculele de adeziune ale granulocitelor neutrofile (Blantz și Munger, 2002Ă. Este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
considerată ca factorul principal MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 75 de creștere al bazofilelor, pe care le activează (Forțe V. și colab., 2002Ă. Se constată în număr mic în torentul circulator și se numesc granulocite bazofile și sunt relativ numeroase în jurul vaselor sanguine, în piele și mucoasele căilor respiratorii, digestive, genitale la femele și în alte țesuturi sub numele de mastocite. Și unele și altele se colorează cu substanțele metacromatice, cele mai folosite în laboratoare fiind albastrul de toluidina, albastrul de metil
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]