34,049 matches
-
prima categorie intră proprietatea evreească agricolă și îndeosebi cea urbană. În cea de-a doua intră: "fondurile comerciale și industriale care nu sunt numai bunuri, ci ființe. Stăpânirea lor cere capital, pregătire, experiență și sprijin. Altfel, fondul comercial din instituție vie se transformă în proprietate moartă. "Crearea grabnică a unor condiții economice și financiare apte să sprijine elementele de pregătire și experiență, pentru a le ajuta să intensifice viața economică, cu sprijinul Camerelor de Comerț și al organizațiilor profesionale, industriale și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
episoade aparent autonome, în care narațiunea este alertă și imprevizibilă, incitantă. O zi fără anotimp (1980) și romanul Câmpia singuratică (1981; Premiul revistei „Săptămâna”) aduc, ca și celelalte pagini de proză, texte de observație și acțiune, „scrise într-un ritm viu, care se citesc pe nerăsuflate” (Sorin Titel). O nouă alcătuire romanescă, Taina stelelor (1982), ori nuvelele din Ispita speranței (1983) surprind prin dezinvoltura cu care autorul trece de la cel mai acut realism la magia onirică și deschiderile poetice. Același amestec
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
1: Hărțile zonelor reflexe vă vor ajuta să localizați anumite puncte de presiune, atunci când aveți nevoie de ele. Ghid grafic al glandelor și organelor interne Harta A: Corpul uman este proiectat într-un mod uimitor și minunat; este un organism viu foarte bine organizat care se autoconstruiește. Își poate regla propriile funcții și se poate reface atunci când este rănit. Fiecare organ și fiecare glandă îndeplinesc funcții specifice. În palmă există puncte reflexe care corespund fiecărei părți anatomice. Cunoașterea corpului vă va
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cele mai mici verigi vitale ale noastre - celulele. Îmbătrânirea începe atunci când încetinește procesul normal de regenerare și refacere a celulelor. Această încetinire este cauzată în primul rând de acumularea reziduurilor la nivelul țesuturilor, fapt ce împiedică hrănirea celulelor. Fiecare celulă vie este o entitate de sine stătătoare, cu propriul metabolism. Ea are nevoie permanent de oxigen și de hrană suficientă. Celulele sănătoase opresc procesul de îmbătrâniretc "Celulele s\n\toase opresc procesul de `mb\trânire" Când celulele nu primesc aer proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
o sursă unică, Mill enumeră ca principali factori "rasa" și descendența etnică, religia, limba, sau teritoriul comun. Totuși, aceste elemente nu sunt suficiente pentru trezirea identificării naționale. Decisivă este existența unei "comunități de amintiri" (community of recollections), care să păstreze vie memoria "mândriei colective", dar mai ales a "umilințelor" suferite în comun (cf. Hutchinson și Smith, 1994). Și în acest punct concepțiile celor doi gânditori rezonează armonic, Renan (1990) accentuând faptul că "suferința în comun unește mai mult decât o face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scris în limba română dar în alfabet chirilic, ceea ce îl face în mare parte inabordabil. În plus, opera lui Aaron nu a fost niciodată republicată în alfabetul latin, fapt ce o condamnă la obscuritate; ii) citarea pe larg stă mărturie vie a încărcăturii naționaliste a mesajului istoriografic transmis de Aaron în zugrăvirea lui Mihai Viteazul. Secțiunea pe care o reproducem în cele ce urmează poate fi luată ca reprezentând "epigraful istoriografic" al lui Mihai Viteazul gravat de Aaron cu litere grave
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua ca finalitate a procesului educațional necesitatea ca toți copiii, indiferent de fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întâmplare" (p. 7), nici nu e esențializată în limbă. Din celebrul discurs al lui Ernest Renan (1990) [1882] în care cărturarul francez adresează întrebarea " Ce este o națiune?", la care Delavrancea lasă să se creadă că l-a auzit pe viu răsunând în amfiteatrul Sorbonei, literatul român nu reține decât eronat indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Între patriotism și obiectivitate nu există antinomie" (cf. Boia, 1997, p. 60). Imperativele de ordin profesional trebuiau conciliate cu comandamentele naționaliste. Istoriografia interbelică românească a încercat acest dificil compromis, după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (p. 3). Adevăr întru naționalism, acesta pare a fi sloganul istoriografiei interbelice. În ciuda dificultății de a armoniza aspirațiile epistemice înspre adevăr
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă care au fost toate aleputerilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" ius-valachicum este factorul juridic alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral dat de conștiința națională, principiul diriguitor al identității istorice românești, cea care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezintă, neîndoielnic, ipostaza cea mai grozavă a fostului regim. Însă aceasta nu epuizează totalitatea trăirilor sub și în comunism. O fenomenologie retrospectivă a comunismului trebuie să se deschidă înspre a include amintirile personale ale celor care l-au trăit pe viu din terifiantele zărci ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dezbaterea problematicii învățării, aspectele particulare ale predării deprinderilor motrice specifice atletismului vor fi prezentate în capitolul de metodica învățării. 2.2. Învățarea, componentă a procesului didactic Problema învățării sub aspectul ei cel mai general, respectiv acela de dobândire de către ființa vie a experimentelor proprii de comportare bazată pe formarea legăturilor condiționate și apoi organizarea unor anumite reacții în raport cu caracterul stimulului, a preocupat de-a lungul timpului atât specialiștii din domeniile psihologiei și pedagogiei dar în aceeași măsură și pe biologi, fiziologi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și caz cu substantivul la care se referă: Ploaia curgea deasă. Se uita speriat, clipind. Însușirea exprimată de adjectiv poate fi în grade diferite: Ploaia tot
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ mai trebuie să fie un verb personal, căci el nu poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului de cunoaștere a maselor. GEORGE APOSTU: Bacăul are nevoie de un ansamblu de artă monumentală care să-i întregească personalitatea După
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aici tot timpul au fost soliști, dialogul trompeți trombon, sigur și saxofon, ați văzut, dar n-am avut toate instrumentele, harpa de exemplu, au fost măsuri întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea ori am făcut alte piese contemporane, obligatorii, din care nimeni nu a înțeles nimic și totdeauna era un chin îngrozitor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ca educatorii să nu uite că trebuie să li se creeze copiilor mediu artistic propriu dezvoltării lor fizice și psihice, asta cu atât mai mult cu cât deși folclorul lor păstrează elemente străvechi, din zorii omenirii, este, totuși, o creație vie, în permanentă înnoire și îmbogățire, în limitele stabile ale tradiției. MARIN COSMESCU-DELASABAR: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar Domnule profesor, sunteți decanul de vârstă al scriitorilor băcăuani, peste doar câteva zile urmând
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un final nu didactic, dar expresiv și concludent, nuvela e bună și cu tendință, îmbrăcată într-o formă de viață vie și nu șablon...” A apărut în 1958, în volumul al doilea al culegerii, la concurență cu nuvela Descătușarea a lui Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă onora, desigur, dar când am vrut s-o public într-un volum, alături de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Izbășescu, Viorel Savin, Sorin Preda, Violeta Savu, încercând astfel să fiu o prezență în viața spirituală a județului Bacău. Miaș fi dorit mai mult, dar n-am avut acces la cărți. Bacăul literar e o realitate culturală cu mult mai vie și mai generoasă în valori decât se vede dinspre Calea Victoriei. Tuturor, admirație și respectul meu. TRAIAN ALEXANDRU FILIP: Arta presupune o muncă permanentă Cu doar câteva ore înainte de vernisajul expoziției tale de la Hotelul „Forum”, directorul stațiunii tineretului m-a avertizat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
au găsit mijloacele potrivite și tăria să înfrângă vrăjmășiile pentru a supraviețui în locurile proprii. Din cauza vremurilor aspre și vitrege, viața materială a înregistrat perioade de refluxuri, dar niciodată nu a încetat să se mențină și să-și perpetueze entitatea vie și inconfundabilă de sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viile lor și grădini, cerându-le de la dânșii ca să ne dei loc pentru loc, ei nu voiesc a ne da pe temeiul că și ei sunt răzăși în arătatul hotar și că ei au făcut înbunătățiri pe locul nostru, adică vie și pomi, iar nu alte acareturi” (subl. n.). Vasăzică, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu se prevalau de calitatea lor de răzeși în hotarul moșiei Umbrărești și pun în practică vechiul principiu devălmaș, pe baza căruia o parte din averea obștească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]