33,912 matches
-
de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de obicei alarmante ori triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le Magazine littéraire (octombrie). E un număr despre Emile Zola (1840-1902), de la moartea căruia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
Gheorghe Ceaușescu La Academia Europeană de la Otzenhausen în apropierea Saarbrucken-ului a avut loc sub conducerea prof. dr. Heiner Timmermann între 27-29 septembrie 2002 un Simpozion Internațional (au fost prezente personalități din Germania, Suedia, Franța, România, Federația Rusă, Ungaria etc.) Răscoala în Republica Democrată Germană
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
Într-o atmosferă de sărbătoare, în incinta unuia dintre reperele spiritualității românești, Ateneul Român, a avut loc spectacolul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing, cu ocazia intrării în . Frumoasa tradiție a celebrării Anului Nou Chinezesc în România a fost continuată și în 2017, printr-un eveniment de excepție, Organizat de Casa Româno-Chineză și Ambasada Republicii Populare Chineze la București, cu
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
România și China. Anul Cocoșului este un an pozitiv, norocos, care îndeamnă la curaj și viziune. Le dorim prietenilor noștri chinezi, așa cum ne dorim și nouă, un an bun și fericit. La mulți ani!”. În scenă au intrat apoi membrii Academiei de Dans din Beijing, care, într-o atmosferă de lumină, sunet și culoare, au prezentat programul intitulat sugestiv „Comori Folclorice din China”. Cei prezenți au asistat la 12 dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale Chinei, o țară de o
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
zi, dansul Tobei de lemn s-a remarcat printr-un ritm specific al tobelor, dansul kazah Kara jorga a adus atmosfera nunților tradiționale din Altay, dansul Trenei a creat o proiecție artistică a ocupațiilor tradiționale. Programul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing cu ocazia Anului Nou Chinezesc a fost un spectacol de rezonanță, o ocazie deosebită pentru publicul din România de a se conecta cultural cu strălucirea, vitalitatea și culoarea tradițiilor chinezești prin intermediul unor artiști chinezi de certă
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp, ca un profesor strălucit la Academia Mihăileană din Iași. Susținător înflăcărat al unionismului, înființează ziarul „Steaua Dunării”, este printre inițiatorii constituirii „Societății Unirea” (25 mai 1856) și ai Comitetului Central al Unirii de la Iași. Începea o carieră politică de marcă, ce l-a plasat printre cei
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
să-și împlinească destinul intelectual în străinătate. Este vorba despre Dimitrie Cantemir*, o glorie a culturii române și a celei europene. A fost autorul unor mari și importante lucrări, de la istorie și geografie până la muzicologie - amintim că era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena politică a propriei țări și chiar țara. Am ales acești doi mari și emblematici precursori
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
au urmat... I.L. Caragiale a luat decizia să plece, sătul de injuriile la adresa sa și mai ales a operei sale. Brâncuși a ales calea străinătății pentru a fi înțeles și a sfârșit prin a fi hulit și batjocorit de însăși Academia Republicii Populare Române, în care voci ale unor intelectuali cu prestigiu și valoare certă au veștejit valoarea operei sale. Tiktin și Gaster, doi savanți care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
mărturie personalități remarcabile care și-au început drumul la „Matei Basarab”. Se remarcă astfel celebrul architect Ion Mincu, întemeietorul Școlii Superioare de Arhitectură din București, reputatul cercetător în domeniul științelor medicale și director al Institutului „Pasteur” Constantin Levaditi, membru al Academiei din Paris, marele scriitor Duiliu Zamfirescu, literatul de renume Constantin Banu, care a pus bazele revistei „Flacăra”, for de dezbatere ce și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul publicistic românesc. Tuturor acestora li se alătură nume de referință pentru
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
ca „zi de ocupație, nu de eliberare a Basarabiei” (2010) și revenirea la prevederea Declarației de Independență, potrivit căreia „limba oficială în Republica Moldova este limba română”, decizie validată de Curtea Constituțională în decembrie 2013. Asemenea hotărâri, care poartă girul autorității Academiei de Științe a Republicii Moldova, au avut rolul de a restabili adevărul istoric și de a contribui la întărirea concordiei în societatea moldovenească Ele rămân, cu certitudine, cuceriri ale dezvoltării democratice și ale parcursului european al Moldovei. În pofida progreselor mai mult
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
care îl plasează pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și mulți alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o niciodată. În 2008, la Moscova, când Academia Națională de Științe Cinematografice din Rusia i-a acordat trofeul „Șoimul de Aur”, Eugen Doga declara cu sinceritate: „Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
Teaciv) și Hust (zona istorică a Maramureșului de Nord cu plasele Rahău, Taras, Teceu și Hust) din decembrie 1918 și până în 26 iulie 1921 au făcut parte de facto și de iure din componența Statului Român, județul Maramureș”. Astfel, afirmă Academia, toți cetățenii din teritoriile unite cu România „inclusiv teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, Ucraina - zona istorică Maramureșul de Nord, cu raioanele enumerate, născuți după 1 decembrie 1918 și până la 26 iulie 1921 au dobândit cetățenia română prin naștere”. De asemeni
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
stătătoare. Născut în 1966 la Bălți, a urmat studiile liceale și universitare la Chișinău, absolvind, în 1987, cursurile Facultății de Economie și Comerț. În ultimii patru ani de existență a URSS (1987-1991) urmează, în paralel, studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova și la Universitatea de Stat din Moldova, obținând în final titlul de doctor în economie. Din 1991 își începe cariera profesională ca specialist în cadrul Departamentului pentru Relații Economice Externe al Ministerului Economiei din guvernul de la Chișinău. Parcurge
Între pragmatism, echilibru si viziune europeană by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296412_a_297741]
-
diaspora, prin susținerea doleanțelor lor de integrare și participarea activă la edificiul economic-social din țările în care trăiesc.Distincția conferită revistei „Balcanii și Europa” a fost înmânată de acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române în sesiune solemnă a Adunării Generale a Academiei. Referindu-se la revista noastră, președintele înaltului for a apreciat reușitele publicistice de-a lungul celor 15 ani de existență- inițiativele, articolele de analiză, diferitele contribuții ale unor eminente personalități din țară și de peste hotare, precum și interesul acordat românilor din
Academia Română a acordat revistei „Balcanii și Europa” o înaltă distincție () [Corola-website/Journalistic/296418_a_297747]
-
și lăsând oamenilor de cultură deplina libertate a opțiunilor; asta nu înseamnă, firește, că mulți ditre beneficiari nu s-ar fi grăbit să elogieze fără rezerve personalitatea marelui lor protector. În polemicile literare contemporane, care prilejuiau adesea fulgerele conservatoare ale Academiei, Regele s-a plasat fară echivoc de partea literaturii noi (pe care o susținea direct prin Fundație). Momentul culminant l-a reprezentat cuvântarea sa cu prilejul discursului de recepție al lui Lucian Blaga, la 5 iunie 1937. „Te felicit - îi
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
o susținea direct prin Fundație). Momentul culminant l-a reprezentat cuvântarea sa cu prilejul discursului de recepție al lui Lucian Blaga, la 5 iunie 1937. „Te felicit - îi spune lui Blaga - pentru că ai fost ales. Dar felicit mai cu seamă Academia, că te-a ales; căci și-a făcut ea însăși un bine, introducând sub cupolă literatura modernă și vie a României de azi. Și, salutându-te pe tine, Lucian Blaga, salut literații de astăzi ai țării mele, care, chiar dacă își
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
care i-a dat acestui secol identitatea. Imediat după 1989, o mișcare de sens invers, de deconstrucție a „mitului Bălcescu” a șocat pe unii, a încântat pe alții și a suscitat polemici care au depășit adesea granița publicațiilor de specialitate. Academia de la „Sfântul Sava” și-a regăsit numele istoric, Bălcescu a cedat locul lui de pe bancnote altor figuri ale Pantheonului național și împarte acum marele bulevard care traversează capitala pornind de la kilometrul 0 cu contemporanul și comilitonul lui care îi dăduse
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
distins prin dinamică, varietate și virtuozitate, o contribuție deosebită având-o trupa de majorete a Liceului cu Program Sportiv - Nicolae Rotaru din Constanța, condusă de Adriana Adelaida Hoidrag, absolventă a Facultății de Artă din Constanța, secția Coregrafie. Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov, condusă de Maior Sorinel Vânt, a impresionat prin repertoriul abordat, cuprinzând și muzică de film, precum și prin eleganța și distincția trupei de majorete. Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, cu o remarcabilă tradiție încă din
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
pe alte coordonate compoziționale de neuitatul compozitor și dirijor Ioan D. Chirescu. Să nu uităm, „Iarna pe uliță” scrisă de marele poet și folclorist George Coșbuc, despre care binecunoscutul poet ardelean Octavian Goga scria următoarele cu prilejul primirii sale la Academia română: „Dacă ar fi rămas în căciulă și ițari, s-ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
ar fi ales din el un meșter colăcar la nunți, un mare meșter anonim ca autorul Mioriței, și suflarea lui de foc s-ar fi topit în flacăra pururea primenită a folclorului” (Goga, Octavian, George Coșbuc. Discurs de primire la Academia Română, Cluj, 1938.). Să nu uităm de asemeni cele două compoziții scrise de cei doi compozitori români (octogenari) Felicia Donceanu și Vasile Timiș, prima scrisă pe textul poetului și Filozofului creștin Lucian Blaga, iar a doua pe versurile aceluiași nepereche
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
soțul ei, scriitorul Teodor Vasiliu, ambii foarte implicați în tot ceea ce înseamnă evenimente artistice în zonă. Orchestră simfonica “Muntenia” l-a avut la pupitru pe tânărul dirijor Tiberiu Oprea, acesta având sub baghetă să patru soliști valoroși, toți absolvenți ai Academiei de muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Dat fiind contextul, concertul a fost deschis cu Imnul oficial al Uniunii europene. După cum se știe, în 1972 Consiliul Europei a adoptat “Oda bucuriei” (“An die Freude”, poezie din 1785 a lui Schiller) că
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]