33,891 matches
-
i s-a impus un repertoriu nepotrivit, a fost nelipsit de la festivalurile Mamaia sau “Melodii” (Bucu- rești) până în 1989, a fost multiplu laureat la “Cântarea României”, a fost invitat la Festivalul internațional de la Ulan Bator (Mongolia) sau la cel al cântecului ostășesc din Polonia. Din 1968 îl găsim sub “culorile” Teatrului “Ion Vasilescu” (coleg cu Dorina Drăghici, Lucky Marinescu, Cornel Constantiniu, Petre Geambașu, Doina Spătaru, Ion Ulmeanu, s.a.), cu numeroase reușite în plan muzical și actoricesc. În 1980 trece la Estrada
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
URSS, Germania, Polonia, Bulgaria, Tunisia, Camerun, Congo, Israel, Austria. La casa Electrecord apare pe numeroase discuri colective, dar mai ales lansează cu mare succes albumul propriu “Bună seara, Iglesias!”. În intervalul 1993-1995 este redactor-prezentator la Antena 1, la emisiunea “Memoria cântecului francez”, cu 20 de episoade-portret dedicate marilor șansonetiști francezi ai anilor ’60- ’70, dar și la emisiunea “Cântecul francez? De ce nu!”, unde a propus portrete ale vedetelor actuale ale muzicii ușoare franceze. La TVR este, în anii 1997-1998, în
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
mai ales lansează cu mare succes albumul propriu “Bună seara, Iglesias!”. În intervalul 1993-1995 este redactor-prezentator la Antena 1, la emisiunea “Memoria cântecului francez”, cu 20 de episoade-portret dedicate marilor șansonetiști francezi ai anilor ’60- ’70, dar și la emisiunea “Cântecul francez? De ce nu!”, unde a propus portrete ale vedetelor actuale ale muzicii ușoare franceze. La TVR este, în anii 1997-1998, în postura de colaborator al unei emisiuni desființate surprinzător, fiind singura dedicată compozitorilor români (“Portret în oglinda”, TVR2, realizatori
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
săvârșită de Dan Constantinescu, Derek Heylock și, respectiv, Ern Lendvay descifrează, uneori cu acuitate, alteori după calapodul patului procustian, splendorile numerice ale capodoperelor. Mai mult, Paul Larson demonstrează existența secțiunii de aur în Imnurile de tip Kyrie din colecția de cântece gregoriene Liber Usualis. (O demonstrație cu caracter statistic, desigur, din moment ce autorul evidențiază prezența secțiunii de aur în 105 din cele 146 de fragmente investigate). Și, iată că, recent, Diana Spânu, arondând o manieră analitică inductivă, grație căreia proporția de aur
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
Răzvan Mazilu, în foarte bună formă, și-a ales cu inteligență partiturile, care i-au pus în valoare câteva dintre fațetele dansului său. Este de apreciat în primul rând faptul că a deschis spectacolul cu o piesă de folclor românesc, Cântec amar, într-o foarte bună coregrafie de Florin Fieroiu, piesă care a devenit, implicit, un omagiu adus Floriei Capsali, maestra maeștrilor dansului românesc, al cărui nume îl poartă astăzi Liceul bucureștean pentru care s-a făcut acest recital. Nu de
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărica, Josef Kappl, alături de Vladi Cnejevici (clape), Teo Boar (chitară), Criști Gram (chitară), cu invitații Marius Bătu (chitară acustică), Costin Petrescu (percuție) și Mani Neumann (vioară, blockflöte) - au oferit un concert împărțit în trei capitole, iar fiecare cântec a fost însoțit de proiecții grafice și jocuri de lumini. pe trei ecrane. Au fost compoziții de la Pasărea Colibri, Phoenix, Baniciu, dar și piese noi: variante reorchestrate de la piese vechi, precum “Pasărea Roc...k And Roll”, “Vasiliscul și Aspida”, “Calandrion
Formațiile noastre by Dorin MANEA () [Corola-website/Journalistic/83843_a_85168]
-
CÂNTECE DESPRE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT MOVILA LUI BURCEL <footnote Tradiția spune că în adevăr pe timpul lui Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, ședea un ostaș de-al lui pe movila lui Burcel, cale de o poștă și jumătate de la Vaslui
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu cât dor și din multă dragoste, ce-a fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa că ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
a ieși și el la clăcași, care se purtau și aici voinicește. Unii secerau de nu le zăreai mâinile, alții legau snopi cât ai clipi din ochi, alții făceau clăi mari, cât ai bate-n palme, alții trăgeau câte un cântec de voinicie de te luau fiori, mă rog, era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
doar 17 ani), apoi, în Marea simfonie, regăsindu-se toate suferințele și tristețile unei vieți prea scurte, sufletul său chinuit, dar atât de sensibil, găsindu-și liniștea eternă chiar în anul 1828, când a finalizat partitura, ca un fel de “cântec de lebădă” înainte de a se stinge în 19 noiembrie. Și toate aceste aspecte s-au reflectat în tălmăcirea oferită de către artiștii vienezi care, firesc, ar trebui să fie primii care să rezoneze cu spiritul schubertian, ceea ce s-a petrecut, într-
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
de cameră era practicată cu asiduitate. Fiind dirijor de cor și simțind acuitatea lipsei de repertoriu pentru concertele prezentate de formațiile pe care le conducea Franz Stürmer se apropie și de compoziție, prelucrând folclorul german din Banat și scriind câteva cântece de masă, cum se solicita atunci. Ne-au rămas în amintire lucrările: Die wahre Lieb, Ich bin a Schwob, Mein Heimatdorf, S’Leni dar mai ales mult cântatul Wen mein Diandel am Abend um Wasser geht. După dispariția sa la
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
ale genului. Așa încât în această primăvară a fost în juriul Concursului național de creație pentru muzica de fanfară “Iosif Ivanovici”, primind și o Diplomă de excelență pentru promovarea cultural-artistică a Muzicilor Armatei (chiar așa, ce s-a ales de Festivalul cântecului ostășesc de altădată?), iar în aprilie a jurizat la Festivalul pentru copii și tineret “Armoniile Dunării” de la Brăila (este clar, orașul nr. 1 în ce privește manifestările muzicale festivaliere!), organizat ca la carte de Romeo Bunea, director al Școlii de muzică din
Compozitorii no?tri by Ana FLORE () [Corola-other/Journalistic/83691_a_85016]
-
Povestea adevărată a primului “Cerb de aur” Octavian URSULESCU În timp ce alți soliști ajung să trăiască din amintiri, iată că Luminița Dobrescu este încununată de revista “Actualitatea Muzicală” cu “Premiul discului” pe 2012 pentru remarcabilul său dublu album “Un cântec pentru tine”, apărut la Casa Radio (care, din păcate, n-a știut sau n-a vrut să-și promoveze corespunzător propriul produs!). Am scris “amintiri”, pentru că artista a fost prima câștigătoare, pentru România, a “Cerbului de aur”, în 1969, iar
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
filosof, creator, imitator, dar în orice caz, să fie auzit. Zeii olimpieni, ale căror preocupări treceau cu ușurință de la statutul de stăpâni la cel de victime, purtau în izbânzile lor cuvântul profund sonor, artele la brâu și săgețile pe spate, cântecul amăgitor și șuieratul crunt al furtunii pe mări și oceane, atunci când își încordau privirile “în jos”, la omul de rând. Asemeni lor, oamenii voiau să fie zei, să cânte, să lupte, să dispună puterea, să condamne și să ierte după
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
formele ei de expresie pleacă din edificiul civilizației grecești, sub formă de arcade, de altare, de vestale, de lire și de incantații. Citesc și mă conving de fiecare dată că niciunde cuvintele nu au fost mai bine orânduite și niciunde “cântecul” lor, asemeni ademenirii zeițelor mărilor, nu au copleșit, nu au deturnat muritorul de rând, mai puternic, mai narcotic, decât în spațiul inegalabilei arte grecești. Când vocea umană însă, devine egală instrumentelor zeilor, când ea își întinde vraja peste necălcatul tărâm
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
an TVR, Petre Năstase, a cărui experiență legată de festivalurile muzicale ample este mică (fiind cunoscut îndeosebi pentru viodeoclipuri), a reușit să readucă în actualitate un termen, „tematic”, ce a bântuit cultura românească în „Epoca de aur”, când se cereau cântece, emisiuni, dansuri, tablouri tematice! Acum am avut, chipurile, seri pop, rock, retro, superstar (ce o fi aia?) și folclor (de fapt un supliment, la care, ha, ha!, doar atunci, Piața Sfatului a fost plină!). Recitaluri au susținut S. Vai, H.
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]