34,048 matches
-
sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul om. Dacă am cântat moartea în cântecele noastre, ne-am axat pe linia creștină. Pentru noi nu există moarte. Ea este o trecere din vremelnic în veșnicie. Nu există moarte ci numai fiori, Moartea este atunci când te temi să mori! Viața noastră-ncepe abia în ceasul morții
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai fi curmată. O, Iisuse veșnic, tron însângerat, Nu cu moartea sfântă pe moarte ai călcat? N-ai lăsat tu lumii lege ce nu piere? După orice moarte naște înviere! Frate, om vremelnic, aruncat în moarte, Nu mai cânta morții cântece deșarte! Lasă tânguirea, nu mai suspina, Căci numai prin moarte iar te vei afla! (autorul, Inimi zăvorâte) Suntem pe linia Bisericii și am cântat moartea cea nemuritoare, moartea întru Hristos pentru Cruce și Neam. Călăii noștri, ucigându-ne, au crezut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Legiunii „Sculați români la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă în colțul ochiului, era în cântecul acesta însuși strigătul durerilor noastre, ale neamului românesc de azi, îndreptat către strămoșii și vitejii care de 2 000 de ani au trăit pe aceste locuri. Era însuși apelul la vitejie. Săcușorul cu țărână Talismanul Legionarului Cu țărâna astfel amestecată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
putem merge spre biruință fără faptă, fără jertfă și fără Hristos. Am fost botezat în Hristos și de bună voie am ales drumul Crucii și vreau să mor în Hristos. „Loviți în frunte, cu brațe frânte, cad legionarii lui Iisus”(Cântecul eroilor MoțaMarin). Doamne învrednicește! TERORISM ȘI CRIMĂ Până unde? Până când? Legionarii nu au cultivat și nu au practicat terorismul și crima politică. Arma noastră a fost ruga, lupta și martiriul. „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fuseseră scoși cartofii, pământul bolovănos privește posomorât. Ploaia bibiuiește nemiloasă pământul trudit. Copacii și pădurile stau nemișcate în așteptarea iernii. Ei au rămas singuri și plâng. Fiecare frunză este o lacrimă căzută după căldura și lumina toamnei și după voiosul cântec al păsărilor. Codrul privește melancolic metamorfozele zilnice și regretă că nu știe unde s-a ascuns vesela verde dumbravă, în care forfoteau viețuitoarele, bucurându-se de belșugul verii și pitulând taine printre ramuri și frunzișuri, clădind un sfielnic templu al
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în cântec „antitezele sufletului” aruncat în realitatea vie și cunoscând visul, rezistența la „rugina cercurilor”, identificarea cu seninul cântec al păsării, biruințele zilnice ale spiritului, conștiința împletirii vieții cu moartea și, în cele din urmă, nevoia de împlinire prin depășirea suferinței. Din fragmente, din momente mozaicale încearcă să compună un „portret al trăirilor”, unic și complex. Discursul poetic este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
publică fragmente din ciclul Horia, Ion Th. Ilea dă poemul Horea, Méliusz József figurează cu evocarea Năpraznica moarte a lui Gh. Doja, Stoia-Udrea are studii despre răscoalele țărănești din Banat în secolul al XVIII-lea, protestatar fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui expresionism bănățean (prezent și în Lume fără cer, Cartea minelor, din care ample fragmente vor apărea în ultima serie a publicației). Stoia-Udrea își publică în V. „poemul comemorativ” Veacul de foc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
sau istorice). 3. Matematică:formulare de probleme cu conținut „istoric” 4. Educație plastică: - realizarea unor desene specifice 5. Educație tehnologică: - realizarea unui colaj prin tehnici ca mototolirii hârtiei creponate reprezentând un portret al personajului istoric 6. Educație muzicală cântarea unui cântec cunoscut despre personajul istoric sau, de ce nu compunerea unor versuri și a unei melodii proprii 7. Educație fizică:Învățarea unor pași de dans (ex.: Hora Unirii). Doresc să prezint În continuare un model de „proiect” realizat pentru domnitorul Alexandru Ioan
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A fost o activitate În echipă dar și o activitate individuală a fiecărui elev deoarece elevii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe. Câte gărzi avea sultanul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
partage des eaux (1933) 213 3. 3. 6. La curțile dorului/ À la cour du mystère (1938) 213 3. 3. 7. Nebănuitele trepte/Leș marches insoupçonnées (1943) 213 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) 213 4. Lucian Blaga le philosophe 214 4. 1. Style et matrice stylistique dans la philosophie de Blaga 215 4. 1. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la culture allemande, et să mère provenait d'une famille de macédo-roumains venue au XVIIe siècle du sud du Danube en Transylvanie.785 Leș souvenirs d'enfance et de la jeunesse de Blaga șont racontés dans l'ouvrage autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), rédigé entre 1945 et 1946 et publié posthumément en 1965. Au-delà de la composante documentaire et biographique, le lecteur peut y découvrir la sensibilité d'un auteur qui, pareil à un magicien des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le côté caché des choses, qu'il appelle " le cryptique "799. * L'enfance du poète se trouve sous le signe d'un silence magique, une sorte de " refus de la parole " dont îl se souvient dans son român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique ou la chanson des âges), mais aussi dans son poème Autoportrait.800 " Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului "801, avoue le poète. Îl caractérise ce phénomène mystérieux comme une sorte de " prolongement " d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
éloigne de son type de lyrisme, qu'elle conteste. [...] Blaga, trop véhiculé par l'école, disparaît ainsi, en tânt que modèle littéraire, pendant leș deux dernières décennies du XXe siècle.838 Leș recueils Vârstă de fier (L'âge de fer), Cântecul focului (La chanson du feu), Corăbii de cenușă (Navires à cendre), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne) paraîtront après la mort de Blaga, dans une édition en deux volumes, publiée par leș Éditions Minerva en 1974. C'est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans une édition en deux volumes, publiée par leș Éditions Minerva en 1974. C'est aussi le cas du drame Anton Pann (1964), du volume d'aphorismes Elanul insulei (L'élan de l'île, 1977), du volume autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges, 1965) et du român Luntrea lui Caron, qui comprend trois éditions : 1990, 1998, 2006 (en français, La barque de Charon, dont un fragment traduit par Jean Poncet a été publié dans la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des "marches", des "degrés", qu'il faut gravir un à un, au fur et à mesure qu'on parcourt leș étapes de l'âge biologique et spirituel. "918 3. 3. 8. Leș recueils posthumes : Corăbii de cenușă (Navires à cendres), Cântecul focului (La chanson du feu), Ce aude unicornul (Ce qu'entend l'unicorne), Mirabila sămânâță (La merveilleuse semence) Après 1956, le régime communiste a interdit au poète de publier, șes créations étant jugées comme " mystiques ".919 Leș poèmes, tout comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a été fasciné par la poésie universelle ; par conséquent, îl a essayé de traduire des poèmes en roumain avânt la période communiste. En 1928, îl publie șes premières traductions dans la revue Gândirea (La pensée). Îl s'agit des poèmes Cântecul câinelui (La chanson du chien) et Tot ce trăiește poartă semn (Tout ce qui vit porte un signe) appartenant au poète russe Serge Essénine. La critique de l'époque a remarqué l'empreinte stylistique du traducteur dans leș vers d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction paraissent posthumément. Nous en présentons la liste ci-dessous : → 1965 : traduction en hongrois de quelques poèmes, parue à Budapest 1047 → 1967 : traduction en allemand de quelques poèmes, parue à Bucarest 1048 → 1968 : traduction en allemand du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1049 → 1968 : traduction en hongrois du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1050 → 1970 : traduction en hongrois de quelques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en allemand de quelques poèmes, parue à Bucarest 1048 → 1968 : traduction en allemand du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1049 → 1968 : traduction en hongrois du român autobiographique Hronicul și cântecul vârstelor (La chronique et la chanson des âges), parue à Bucarest 1050 → 1970 : traduction en hongrois de quelques poèmes, parue aux Éditions Albatros de Bucarest 1051 → 1971 : traduction en italien de 90 poèmes de Blaga, parue aux Éditions Minerva de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui pèse sur mă maison, Cap aplecat/Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez în vânt. Mâine oasele au să-mi cadă de pe cruce. Înapoi niciun
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unicornul (Ce qu'entend la licorne) d'un recueil posthume : Liniște Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à venir leș douces cordes du silence, la harpe de ténèbres désir étranglé, joie de vivre écrasée ? Qui sait ? Qui sait ? (Poncet, 1996 : 42) Ce aude unicornul Prin lumea poveștilor zumzetul veștilor. Prin murmurul marilor plânsetul țărilor. Prin lumea aievelor cântecul Evelor. Prin vuietul timpului glasul nimicului. Prin zvonul eonului bocetul omului. (Blaga, 2010 : 437) Ce qu'entend l'unicorne Par le monde des contes des messages la ronde. Par le murmure des mers des pays leș pleurs. Par le monde
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]