35,526 matches
-
Legionare. Dumitru Stăniloae îl descrie cu următoarele cuvinte: „Nichifor Crainic este cel dintîi teolog român din epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strîmt și ocolit al specialiștilor, prezentînd-o, într-o formă impunătoare, atențiunii generale a lumii intelectuale... Nichifor Crainic înnoiește prin reactualizarea tradiției într-o teologie care se mulțumea cu cîteva coji din această tradiție, primite pe calea și de multe ori prin interpretarea ocolită a teologiilor apusene”, săvîrșind “o adevărată restaurare a teologiei românești în duhul
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
o altă persoană". "Sapere aude!" Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii!" - acesta este motto-ul Iluminismului (Immanuel Kant). Acesta este termenul aplicat curentului de gândire din Europa și America secolului al XVIII-lea. Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea - descoperirile lui Isaac Newton, raționalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza și empirismul lui Francis Bacon și John Locke - au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui . Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov. În
George Bariț () [Corola-website/Science/299565_a_300894]
-
au trecut prin perioade de foamete sunt mai susceptibili de a suferi în decursul vieții ulterioare de maladii grave. Alte studii au demonstrat că și condițiile de igienă alimentară (calitatea și varietatea alimentației) au efecte importante asupra calității fizice și intelectuale ale unei generații: copii născuți în familiile sărace, sau care nu le pot asigura din alte motive decât sărăcia o alimentație echilibrată și sănătoasă, au la vârstă adultă o capacitate intelectuală mai redusă decât copii care beneficiază de ele. Este
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
varietatea alimentației) au efecte importante asupra calității fizice și intelectuale ale unei generații: copii născuți în familiile sărace, sau care nu le pot asigura din alte motive decât sărăcia o alimentație echilibrată și sănătoasă, au la vârstă adultă o capacitate intelectuală mai redusă decât copii care beneficiază de ele. Este un fapt atestat și că privarea totală și îndelungată de alimentație, cum are loc de exemplu cu ocazia unei "greve a foamei" îndelungate, produce o deteriorare ireversibilă a sănătății individului supus
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
revine de mai multe ori în creația sa. Figurile din această compoziție reprezintă cunoscute personalități ale epocii, în special membri ai familiei Medici. După 1478, legăturile artistului cu această familie devin tot mai strânse. Grație Medicilor, Botticelli pătrunde în cercurile intelectuale ale epocii, el este un om cult, citește lucrarea lui Leone Battista Alberti ""Della Pittura"" ("Despre pictură"), în care sunt redate preocupările pentru surprinderea mișcării răspândite în Italia de Nord la începutul secolului al XV-lea. Pasionat cititor al lui
Sandro Botticelli () [Corola-website/Science/299640_a_300969]
-
patronajul artelor și științelor oculte ca un triumf și o parte cheie a Renașterii, în timp ce eșecurile sale politice sunt văzute ca o încercare legitimă de a crea un imperiu unificat creștin, care a fost subminată de realitățile religioase, politice și intelectuale ale timpului. În 1602 Rudolf a comandat bijutierului său personal din Praga o nouă coroană din aur, bogat împodobită cu 8 diamante, rubine și perle, având în vârf un safir, coroană reprezentată în majoritatea tablourilor și frescelor evului mediu. Cele
Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299040_a_300369]
-
sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român. În cadrul Astrei s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
(n. 8 februarie 1819, Londra - d. 20 ianuarie 1900, Brantwood/Lancashire) a fost un scriitor, critic de artă și filozof englez. Ruskin a exercitat o remarcabilă influență asupra cercurilor intelectuale ale Angliei din epoca victoriană. A devenit cunoscut mai ales prin studiile sale aprofundate asupra arhitecturii și artelor plastice în general și asupra condițiilor istorice și sociale corespunzătoare. Ruskin consideră că cele mai remarcabile realizări ale artei trecutului sunt legate
John Ruskin () [Corola-website/Science/299079_a_300408]
-
campion de haltere în cadrul Clubului Sportiv Universitar. În 1933 înființează filiala Cluj a PNȚ iar în 1935 a fost ales președinte al Uniunii Studenților Democrați din Universitatea Cluj și președinte al Tineretului Național Țărănesc. Una dintre dimensiunile fundamentale ale activității intelectuale și politice ale lui Corneliu Coposu a fost legată de activitatea sa jurnalistică. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legați de cotidianul țărănist clujean "România Nouă", condus de Zaharia Boilă; după cedarea
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
în relațiile cu autoritățile, disprețul criticii și al comportamentului liber deveniseră trăsături caracteristice ale profilului moral al cetățeanului. La polul opus Spartei, cetatea Atena făcea din educație o armă redutabilă pentru formarea unui cetățean complet, cu o construcție fizică și intelectuală armonioasă, capabil să fie luptător, administrator al treburilor publice, gânditor, comerciant, artist etc.; nu înseamnă însă că atenienii ignorau pregătirea militară sau dezvoltarea aptitudinilor sportive și forței fizice, unită, desigur, cu „ascuțimea minții”. Educația se aplica diferențiat. Băieții își începeau
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
putere a sa, în Atena a gândi, a raționa se impuneau, deopotrivă, și pentru aristocrați și pentru demos. Experiența Atenei în materie de educație este unică în Antichitate. În centrul educației se punea formarea omului ca entitate superioară. Perfecționarea fizică, intelectuală și artistică era idealul cetății din Attica. Inițierea spre atingerea idealului fericirii se realiza în trepte, în cicluri școlare primare, secundare și superioare, cu sau fără intervenția statului. Educația cetățeanului continua și dincolo de vârsta școlii, prin intermediul instituțiilor democrației, ce puneau
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
prin justiție. Sofiștii, Socrate, Platon și Aristotel au operat mutația esențială în gândirea filosofică a Antichității: omul este obiectul exclusiv al gândirii filosofice, direcție de gândire transmisă ca moștenire spiritualității moderne europene. Artele au lărgit, la rândul lor, orizontul preocupărilor intelectuale ale grecilor și au dat glas gusturilor și sentimentelor lor. Ca și manifestările religioase ori sportive, artele nu puteau fi separate de polis, mult timp exprimându-se în strânsă dependență de religie și politică. Vorbind, la începuturi, mai multe dialecte
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
au apărut și mari protectori particulari ai artelor, în concurența cu statul. Romanii vor organiza, asimila și îmbogăți zestrea științifică și culturală a Eladei, turnând temelii de nezdruncinat civilizației europene. Cele nouă muze adorate și slujite în Grecia antică: Capitală intelectuală a elenismului, Alexandria a fost dotată cu două biblioteci de către regele Ptolemeu al II-lea (283 - 246 î.Hr.). În cea mai importantă bibliotecă, ce funcționa în legătură cu Muzeul (la început dedicat cultului Muzelor), se păstrau 700.000 de papirusuri; ea a
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
Flèche, bastion al gândirii aristotelice. Aici studiază latina și greaca, precum și matematica, fizica, logica, morala și metafizica. Îl cunoaște pe polimatul Marin Mersenne, cu care va purta o vastă și variată corespondență și va întreține o relație îndelungată de prietenie intelectuală. La 14 ani a început să compună lucrări de matematică și filozofie. În 1612 a plecat la Paris unde, încurajat de prietenul Mersenne, în 1615 s-a dedicat matematicii. Între 1614 și 1617 își ia bacalaureatul și licența în drept
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
Julia Arnold și nepotul celui mai fervent apărător al lui Charles Darwin, Thomas Huxley. Fratele său, Julian Huxley, a fost un biolog faimos pentru ideile din categoria teoriei evoluționiste. Huxley era un copil deșirat, destul de fragil alcătuit, dar cu calități intelectuale peste medie. Tatăl său fiind și botanist, Aldous și-a început aventură cunoașterii în laboratorul echipat cu aparatură de ultimă oră al tatălui său, apoi a continuat-o într-o școală care se numea Hillside, sub supravegherea mamei sale, până la
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
limba română. Este specializată în relațiiile dintre Vestul și Estul Europei. Este doctor in filozofie, istoric și cercetătoare la Laboratorul de Analiza a Sistemelor Politice (LASP) de la "Centre National de la Recherche Scientifique" (CNRS, Franța). Este autoarea multor studii despre istoria intelectuală și culturală a României, unele apărute și in reviste românești. Este fosta soție a poetului și publicistului Emil Hurezeanu și a fost acuzată de plagiat de către Marta Petreu care i-a reproșat un act de "înalt furt calificat" în cazul
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
a demonstrat și Florin Țurcanu într-o monografie recentă: "Mircea Eliade. Prizonierul istoriei", București, 2005. Într-un serial publicat de Marta Petreu, scriitoare și profesoară de filozofie la Universitatea din Cluj, în revista “22”, Laignel-Lavastine a fost acuzată de furt intelectual. Marta Petreu a vorbit în acest context despre un "plagiat nerușinat", citând pagini întregi din lucrările sale care au fost folosite în cartea autoarei franceze. Marta Petreu este, de-altfel, autoarea unei monografii extrem de critice la adresa lui Cioran, în care dezvăluie
Alexandra Laignel-Lavastine () [Corola-website/Science/299154_a_300483]
-
a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie și să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică și conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existențiale și intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme. [Categorie:Oameni din județul interbelic Soroca]]
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic (născută Rodica Marta Crișan; n. 14 martie 1955, comuna Jucu de Jos, județul Cluj, Transilvania), profesoara, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
profesorul Ion Ianoși. O culegere lirica, "Poèmes sans vergogne", i-a apărut în 2005 în Franța, la Editură „Le Temps qu’îl Fait“. A publicat, sub titlul "Conversații cu..." (2004 și 2006), două volume de interviuri cu personalități ale vieții intelectuale românești. A gîndit și alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni ("În lumea taților", 2004; "Cele 10 porunci", 2007; "Scriitorul și trupul său", 2007). A prefațat și îngrijit ediții de carte de filosofie și de literatură (Nae Ionescu, Bucur Țincu
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează grupuri de tineri, promovând, în special în mediile studențești, valori și repere culturale românești interzise sau marginalizate în timpul regimului comunist. Frecventează unul din cele mai prestigioase grupuri intelectuale din acea vreme, constituit în jurul filosofului Petre Țuțea, redutabil oponent al regimului comunist. Este apropiat de personalități culturale ca Ioan Alexandru, Dumitru Stăniloae, Ernest Bernea, George Munteanu ș.a. Organizează dezbateri și colocvii, promovând teme și subiecte din operele unor autori
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
ul (uneori simbolizat prin >H sau H+) este o mișcare intelectuală și culturală internațională care sprijină folosirea noilor științe și tehnologii pentru a îmbunătăți abilitățile și aptitudinile mentale și fizice ale oamenilor și a ameliora ceea ce ea vede ca aspecte nedorite și nenecesare ale condiției umane, cum ar fi prostia, suferința
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
neguvernamentală internațională care să lucreze pentru recunoașterea transumanismului ca subiect legitim al investigației științifice și politicilor publice. În 1999, WTA a proiectat și adoptat "Declarația Transumanistă". "FAQ-ul Transumanist" pregătit de WTA furniza două definiții formale pentru transumanism: 1. Mișcarea intelectuală și culturală care afirmă că este posibilă și de dorit îmbunătățirea fundamentală a condiției umane prin rațiune aplicată, în special prin dezvoltarea și accesibilizarea pe scară largă a tehnologiilor care să elimine îmbătrânirea și să mărească mult capacitățile umane intelectuale
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]
-
intelectuală și culturală care afirmă că este posibilă și de dorit îmbunătățirea fundamentală a condiției umane prin rațiune aplicată, în special prin dezvoltarea și accesibilizarea pe scară largă a tehnologiilor care să elimine îmbătrânirea și să mărească mult capacitățile umane intelectuale, fizice și psihologice. 2. Studiul consecințelor, promisiunilor și potențialelor pericole ale tehnologiilor care ne vor permite să depășim limitările umane fundamentale și studiul conex al problemelor etice implicate în dezvoltarea și utilizarea unor asemenea tehnologii.
Transumanism () [Corola-website/Science/299200_a_300529]