36,010 matches
-
în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenței Mozilla EULA. Totuși, unele elemente ca sigla Firefox sau sistemul de raportare a erorilor tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate și nu sunt sub licența Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundația pentru Software Liber consideră acestea ca versiuni proprietare și nu open-source. Totuși, Mozilla are în vedere ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source. Înainte, Firefox era disponibil numai în Mozilla Public Licence, lucru criticat de FSF deoarece
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
-uri de referință în top afișate pe site. Din când în când echipa SFX organizează diverse acțiuni pentru a face reclamă navigatorului. Campania „Ziua Mondială a Firefox” a fost lansată la 15 iunie 2006 , odată cu a treia aniversare de la constituirea Fundației Mozilla și a funcționat până pe 15 septembrie 2006 Participanții au fost invitați să își treacă numele lor și de asemenea pe cel al unui prieten pe o listă de candidați, din care mai târziu s-au ales numele pentru afișarea
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
Participanții au fost invitați să își treacă numele lor și de asemenea pe cel al unui prieten pe o listă de candidați, din care mai târziu s-au ales numele pentru afișarea pe un panou digital la sediile centrale ale Fundației Mozilla. Câțiva contribuitori la Firefox au creat un clip scurt care le are ca personaje pe cele mai importante navigatoare web (în ordinea aparenței: "Internet Explorer", "Netscape Navigator", "Safari" și Mozilla Firefox), mai precis siglele lor, peste care s-au
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
Unele grupuri de internauți și-au exprimat îngrijorările cu privire la posibila utilizare a datelor personale de către Google, chiar dacă polița de confidențialitate a Mozillei spune clar că Google nu va folosi datele personale transmise prin intermediul facilității anti-phishing a navigatorului. În 2005, venitul Fundației Mozilla cumulat cu cel al Corporației Mozilla a fost de 52,9 milioane de dolari, aproape 95% din acesta venind din partea mai-marilor motorului de căutare. În 2006, venitul cumulat al Fundației Mozilla și al Corporației Mozilla a fost de 66
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
transmise prin intermediul facilității anti-phishing a navigatorului. În 2005, venitul Fundației Mozilla cumulat cu cel al Corporației Mozilla a fost de 52,9 milioane de dolari, aproape 95% din acesta venind din partea mai-marilor motorului de căutare. În 2006, venitul cumulat al Fundației Mozilla și al Corporației Mozilla a fost de 66,9 milioane de dolari, aproape 90% fiind din partea mai-marilor motorului de căutare. În 2004, șeful Microsoft al operațiilor australiene a declarat în 2004 că nu vede Firefox ca o amenințare, întrucât
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
găsește pe pagina web www.mozilla.org/book, împreună cu un comentariu explicativ, găsit în codul sursă al paginii, care se traduce astfel: „Bestia a murit (AOL și-a închis diviziunea Netscape), dar s-a ridicat imediat din propria cenușă (crearea Fundației Mozilla și a navigatorului Firebird, chiar dacă numele a fost schimbat mai târziu în Firefox).” Mozilla Firefox a primit mai multe premii de la diferite organizații. Aceste premii includ:
Mozilla Firefox () [Corola-website/Science/297695_a_299024]
-
PSD, format în 2001 prin uniunea Partidului Democrației Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român, are o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democrația europeană contemporană. La originea sa stă Conferința "Social Democrația în România. Viitorul 2000", organizată în 1998 de către Fundația Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care apoi a fuzionat cu PSDR), Alianța pentru România (care a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) și Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mișcarea populară
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
PETICĂ 1925: Ștefan Petică", Cântece de seară", în „Ateneul cultural”, I, publicate de Gr. Tăbăcaru după manuscrise în nr. 1-3, martie 1925. PETICĂ 1927: Ștefan Petică",Poeme", București. PETICĂ 1938: Ștefan Petică, "Opere", ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938. PETICĂ 1970: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și variante de Eufrosina Molcuț, București, Scriitori Români, Editura Minerva, 1970, LXXXIII. PETICĂ 1974: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 251-258. CĂLINA 2014: Nicoleta Presură Călina (îngrijit de), "Ștefan Petică - la 110 ani după. Volum omagial", Editura AIUS, Craiova, 2014 CĂLINESCU 1941: George Călinescu, "Ștefan Petică", în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Editura Fundației pentru Literatură și Artă, București, 1941, pp. 600-608. CĂLINESCU 1958: George Călinescu, "Călătorie de studii "(V), în „Contemporanul”, nr. 27 (613), 11 iulie 1958, p.1 și 7. CĂLINESCU 1964: George Călinescu, "Cronicile optimistului, Călătorie de studii" (V), Editura Pentru
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Contemporanul”, nr. 27 (613), 11 iulie 1958, p.1 și 7. CĂLINESCU 1964: George Călinescu, "Cronicile optimistului, Călătorie de studii" (V), Editura Pentru Literatură, București, 1964, pp. 263-264. CĂLINESCU 1982: George Călinescu, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent", Editura Fundației pentru literatură și artă, București, Editura Minerva, 1941, pp. 606-608. CĂLINESCU 1963: Matei Călinescu, "Despre poezia lui Ștefan Petică", în „Luceafărul”, VI, nr. 16 (127), 3 august 1963, p. 4. CĂLINESCU 1965: Matei Călinescu, "Ștefan Petică sau poezia muzicii", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Ciopraga, "Despre fenomenul Bacovia", în „Vitraliu”, XV, nr. 5-6, 25 septembrie 2006, pp. 5-6. CIORĂNESCU 1953: Al. Ciorănescu, "Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, "Ed. Casa Școalelor, București, 1953, p. 170. CONSTANTINESCU 1938: Pompiliu Constantinescu, "Ștefan Petică, Opere", Editura Fundației pentru literatură și artă (Scriitori români uitați), în „Vremea”, XI, nr. 554, 11 septembrie 1938, p. 4; nr. 555, 18 septembrie 1938; p. 8, nr. 556, 26 septembrie 1938, p. 8. CONSTANTINESCU 1983: Emilian Constantinescu, "Precursorii anarhismului liric autohton: Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1929: Nicolae Davidescu, "Poetul" (din prefața la "Poeme"), (p. intitulată " În memoria lui Șt. Petică"), în „Adevărul literar și artistic”, IX, seria II, nr. 464, 27 octombrie 1929, p. 5. DAVIDESCU 1938, Nicolae Davidescu, Prefață la vol. "Ștefan Petică - Opere", Fundația pentru literatură și artă, 1938. DAVIDESCU 1938, Nicolae Davidescu, "Ștefan Petică", în „Universul literar”, București, 4 iunie 1938, pp. 5-6. DAVIDESCU 2000: Nicolae Davidescu, "Aspecte și direcții literare", Editura AIUS, Craiova, 2002. DEMETRESCU 1912: C. Demetrescu, "Un nume fatal, "în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1965, pp. 211-215. DUMITRESCU-BUȘULENGA, SAVA 1987: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, "Ștefan Petică și rezonanțele impresionismului lui Debussy," în" Muzica și literatura", Cartea Românească, București, 1987, pp. 128-147. FÎNTÎNERU 1938: Constantin Fîntîneru, "Ștefan Petică, Opere", "Ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Fundația pentru literatură și artă "(recenzie), în „Universul literar”, XLVII, nr. 28, 27 august 1938, p. 2. FRĂTIȚĂ 2004: Gheorghe Frătiță, "Centenar Ștefan Petică. Mai multe portrete, același poet", în „Dunărea de Jos”, Serie Noua, nr. 26 / aprilie 2004, Galați, pp.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Pop, G. Antonescu, L. Baconsky, I. Bot, Șt. Borbély, C. Braga, "Dicționar analitic de opere literare românești", Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. POP 2012: Ion Pop, "Poetul, de la geniu, la „clovnul farsor"”, în „Caietele de la Putna”, 5, V - 2012, Fundația „Credință și Creație Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2012 p. 36. POPESCU-PUȚURI, GEORGESCU 1971: Ion Popescu-Puțuri și Titu Georgescu, "Ștefan Petică", în „Purtători de flamuri revoluționare”, București, Editura Științifică, 1971, pp. 120-127. PRICOPIE 1938: M.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Antena International și GSP TV, radiourile Romantic FM și Radio ZU, publicațiile Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor, Săptămâna Financiară, Felicia, Confidential, BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC Science Focus, tipografia Intact, Fundația “Mereu Aproape”. Trustul media a fost cedat în 2006 fiicei sale, Camelia Voiculescu, în urma intenției lui Dan Voiculescu de a ocupa funcția de vicepremier în guvernul Tăriceanu, din partea Partidului Conservator, post din care demisionase George Copos. Dan Voiculescu este unul
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
demisia astfel: „Pentru că există un dosar în justiție în care am fost implicat, am luat decizia ca de azi să renunț la imunitatea parlamentară, asfel încât justiția să își facă treaba. Demisionez din Senat.” Dan Voiculescu este președintele fondator al Fundației “Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României, înființată în 1990. Este de asemenea inițiator și fondator al Institutului de Studii Politice Conservatoare, fondator și președinte onorific al Asociației Oamenilor de Afaceri din România , membru de onoare în Camera Națională Română din cadrul Camerei
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
inițiator și fondator al Institutului de Studii Politice Conservatoare, fondator și președinte onorific al Asociației Oamenilor de Afaceri din România , membru de onoare în Camera Națională Română din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României și membru de onoare al Fundației Culturale Române. La sfârșitul anului 2008 Dan Voiculescu a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție fiind acuzat de utilizarea în 2003 a influenței sale, în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare, pentru achiziționarea de către Grivco a pachetului
Dan Voiculescu (politician) () [Corola-website/Science/297701_a_299030]
-
anul 1985 lansează prima versiune a sistemului de operare "Windows". În 1989, lansează "Microsoft Office", cea mai populară suită de aplicații de birou. Din 1986, " Microsoft" devine companie publică, fiind cotată la bursă. În anul 2000, împreună cu soția sa, înființează fundația de caritate ""Bill and Melinda Gates"". S-a căsătorit cu Melinda French din Dallas, Texas, la 1 ianuarie 1994. Ei au trei copii: Jennifer Katharine (1996), Rory John (1999) și Phoebe Adele (2002). În anul 2005, regina Marii Britanii îi acordă
Bill Gates () [Corola-website/Science/296574_a_297903]
-
al Americii ce a urmat războiului civil a pus capăt sclaviei în 1865. În Brazilia sclavia a fost abolită în 1888. Similar, iobăgia a luat sfârșit în Rusia. Secolul XIX a fost remarcabil prin larga răspândire și formarea a noi fundații de așezari care în particular au fost creeate în America de Nord și Australia. În această perioadă 70 de milioane de europeni au părăsit continentul. În același timp și organizațiile sportive au cunoscut o perioadă înfloritoare în Anglia și America: Comitetul Olimpic
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. În prezent originalul se găsește la Universitatea din Ierusalim, frații săi aflându-se în posesia unor copii fotografice. Harry From, regizor evreu din Romania care a trăit în SUA, a creat Fundația „Mihail Sebastian”. După mulți ani de insistență, a obținut cele 9 caiete de la familia lui Sebastian ( respectiv dna Beatrice Sebastian, văduva fratelui scriitorului, Beno) și a încheiat un contract între familie si Editura Humanitas. Leon Volovici, istoric și critic literar
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului, Nae Ionescu apare cu art. "Filosofia românească". La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926). 24 ianuarie - conferința "Misticii italieni" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu organizat de Institutul de Cultură Italiană din București). 18 februarie - conferința "Charles Piguy" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu consacrat literaturii franceze, organizat de Gruparea „Poesis”). 20 februarie - după șase prelegeri, încheie cursul cu tema " Problema
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926). 24 ianuarie - conferința "Misticii italieni" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu organizat de Institutul de Cultură Italiană din București). 18 februarie - conferința "Charles Piguy" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu consacrat literaturii franceze, organizat de Gruparea „Poesis”). 20 februarie - după șase prelegeri, încheie cursul cu tema " Problema salvării în „Faust" al lui Goethe" (litografiat; tipărit in 1996). Ține conferința "Filosofia regionalismului cultural" la Biblioteca populară „Petre
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
ca mintea acestuia să se întunece în 1880. Cea mai mare parte a creației sale a rămas în manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost folosite inițial de Perpessicius pentru ediția critică, inițiată în 1939 la Editura Fundațiilor Regale Regele Carol al II-lea, și finalizată abia în anul 2000. Manuscrisele au rămas multă vreme nefolosite, criticii au considerat că ele conțin bruioane sau simple schițe ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu și-a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Călinescu, cel care își va susține doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla și care va recompune imaginea întregii opere în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat inițial la Editura Fundațiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatură și Artă, în perioada 1934-1936. După schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzurată, în manualele școlare au pătruns doar cîteva texte, printre ele poezia „Împărat
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
maghiari. Rezultatele recensămintelor oficiale efectuate din 1869 și până în prezent sunt prezentate în tabelul de mai jos: Transilvania este regiunea în care s-au născut numeroase personalități ale culturii și științei românești, ungurești și săsești. Cultura Minerit Indexuri, cataloage Turism Fundații, Comunități Imagini Video
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]