37,049 matches
-
se află localizat în cimitirul sătesc și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 275, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca fiind situat în satul Horodnic de Jos, comuna Horodnic, deși, în anul 2003, comuna Horodnic s-a divizat, formându-se două comune noi: Horodnic de Jos și Horodnic de Sus. În jurul anului 1790, s-a construit pe
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Sosnovici paroh, 1825”". Extinderea bisericii se pare că nu a fost suficientă. Unii autori consideră că în anul 1853 s-a adăugat actualul pridvor cu cerdac deschis. Dimpotrivă, alți autori (printre care și Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu, autorii monografiei "„Monumente de arhitectură în lemn din Ținutul Sucevei”", publicată în 1985) afirmă că în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
Buftea au avut loc prin anii 1935-1937, în acest scop fiind necesară executarea unor diguri de circa 4 m înălțime, cât urma să se ridice nivelul apei. În apropierea albiei lacului era o mănăstire din secolul al XVI-lea, declarată monument istoric, iar în jurul bisericii era un cimitir care a fost mutat pe un alt amplasament. Biserica are ziduri aproape de 1 m grosime, astfel că a putut să fie salvată, fiind ridicată cu 3, 5 m pe verticală, folosindu-se pentru
Lacul Buftea () [Corola-website/Science/317155_a_318484]
-
din localitatea Cuci. În ceea ce privește hramul bisericii, în situațiile oficiale sunt amintite două, ""Sfinții Arhangheli"", respectiv ""Sfântul Ioan Botezătorul"." Alte surse bibliografice indică un al treilea hram pentru această biserică, anume ""Sfântul Vasile cel Mare"". Se află pe noua listă a monumentelor istorice inregistrată sub codul: . Aflată în capătul unei uliței de duce spre marginea apus a satului, vechea biserică din Grindeni este folosită în prezent de comunitatea greco-catolică. Adusă din satul Cuci, aflat în apropiere, la 1840, biserica este compartimentată în
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
satul Horodnic de Jos din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc din cătunul Schit Călugărița și are hramul "Înălțarea Sfintei Cruci", sărbătorit la data de 14 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 274, având codul de clasificare . Localitatea Horodnic de Jos este atestată documentar încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea. În curțile marelui boier Petru Vrană din localitate a fost zidită prima
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
bune părți din satul Iacobești, la aproximativ 20 km nord-vest de municipiul Suceava, urmând un drum de 1 km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 281, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca datând din anul 1792, însă pisania și evidențele bisericii acreditează anul 1782 ca an al construcției. Satul Iacobești este
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
km de la șoseaua europeană E85, și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 281, având codul de clasificare . Pe această listă, monumentul figurează eronat ca datând din anul 1792, însă pisania și evidențele bisericii acreditează anul 1782 ca an al construcției. Satul Iacobești este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea. Mult timp a fost o localitate neînsemnată. În a doua
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
credincioșilor și al preotului paroh. Biserica de lemn din Iacobești a fost resfințită, la 9 septembrie 2008, de către un sobor de preoți și diaconi, în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. În curtea bisericii se află un monument ridicat în amintirea ostașilor români morți în cel de-al Doilea Război Mondial, precum și un turn clopotniță la care a fost atașat un praznicar. Biserica de lemn din Iacobești este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Ea se
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Iacobești este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului, absidele laterale și pronaosul poligonale și cu un pridvor pe latura de sud a naosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una la intrarea în pridvor și alta la
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii arhitecturi populare
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
Nica din comuna Moara aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, în apropiere de municipiul Suceava și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 311, având codul de clasificare . Biserica din Moara Nica a fost construită în anul 1774 în satul Bosanci din județul Suceava, prin contribuția credincioșilor. Conform tradiției, lăcașul de cult a fost
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
se află la mică distanță de vechea biserică de lemn. În aprilie 2010, Daniel Hrenciuc, șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național din județul Suceava, a atras atenția asupra faptului că cele 36 de biserici de lemn cu valoare de monument istoric din Bucovina sunt pe cale de dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile din Putna, Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită în totalitate din bârne de stejar, încheiate în „coadă
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
totalitate din bârne de stejar, încheiate în „coadă de rândunică”. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
anul 1948 în satul Cumpărătura din comuna Bosanci aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, la drumul european E85 și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 243, având codul de clasificare . Actuala biserică de lemn din Cumpărătura a fost construită în anul 1792 în satul Poiana din comuna Brusturi aflată în județul Neamț. Cronica parohiei atestă anul
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
în anul 1778 în satul Șerbănești din comuna Zvoriștea aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 438, având codul de clasificare . Satul Șerbănești se află situat în comuna Zvoriștea, la o distanță de circa 30 km de minicipiul Suceava, pe drumul spre Dorohoi. Biserica din Șerbănești a
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
25 de preoți, în frunte cu ÎPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În aprilie 2010, Daniel Hrenciuc, șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național din județul Suceava, a atras atenția asupra faptului că cele 36 de biserici de lemn - monument istoric din Bucovina sunt pe cale de dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile de la Putna, de la Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. este construită din bârne de stejar orizontale, rostuite. Pereții din
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
satul Rudești din comuna Grămești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Rudești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 398, având codul de clasificare . Satul Rudești a fost întemeiat în secolul al XVI-lea pe malul râului Verehia, istoricul Teodor Bălan (1885-1972) găsind un document din 2 aprilie 1623 prin
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
înălțime, cu un capitel de 0,55 metri, cu fețele rotunjite, care susțin o grinză transversală, în care s-au făcut decupări după linii curbe, înlănțuite în golul central de trecere și care este împodobită cu un simț artistic remarcabil. Monumentul prezintă numeroase elemente decorative sculptate în lemn. Printre acestea sunt de menționat catapeteasma, un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Vechi și strămutat în anul 1884 în satul Călinești-Enache din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 222, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a satului Călinești-Enache datează de la 5 iunie 1634, când a fost cumpărat de logofătul Tăutu de la Ionașcu Stroici. În jurul anului 1776, moșia satului
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată în Călinești-Enache, unde a fost reclădită pe un teren dăruit de Nicolae Cârstea. Cu această ocazie, monumentul a fost modificat prin adăugarea unui pronaos și a unei turle false pe naos, dezaxată față de absidele laterale. Intrarea în biserică a fost mutată cu acest prilej în prelungirea pronaosului, la 1.70 metri de cea inițială, fosta intrare fiind
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
înălțat pentru protejarea tălpilor, din cauza faptului că terenul pe care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Acoperișul este în pante repezi și cu o ușoară frângere spre bază. Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absida altarului pentagonală nedecroșată și cu pridvor adăugat recent pe latura de sud. Între elementele decorative ale bisericii este o bârnă cioplită în formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
Edificiul religios are hramul "Înălțarea Domnului". În anul 2001, biserica, împreună cu clopotnița acesteia, au fost strămutate în incinta Muzeului Satului Bucovinean din municipiul Suceava, unde se află în prezent. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 440, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
ferestre. Ca urmare a lărgirii golurilor de la ușa de intrare, s-a demontat ancadramentul original cu pisania, care se păstrează la depozitul centralizat de obiecte bisericești. În 1977 s-a amplasat pe acoperiș o învelitoare nouă din tablă. Astfel, înfățișarea monumentului a fost alterată. În anul 2001, Parohia Înălțarea Domnului din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
fiecare an, potrivit unei tradiții, Biserica "Înălțarea Domnului" din cadrul Muzeului Satului Bucovinean își redeschide porțile și începe slujbele religioase în Duminica Floriilor. Ea este deschisă pentru credincioși doar până în luna octombrie deoarece nu are montată o instalație de căldură pentru ca monumentul istoric să fie cât mai bine conservat în timp. În acest lăcaș de cult sunt oficiate liturghii în fiecare duminică și în fiecare sărbătoare cu cruce roșie în calendar. În plus, aici se mai pot celebra și alte slujbe religioase
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
colțuri în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]