37,049 matches
-
Biserica "Sfântul Nicolae" din Bălinești este o biserică ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada anilor 1494-1499 în satul Bălinești din comuna Grămești (județul Suceava). Această construcție este un monument reprezentativ al epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica "Sf. Nicolae" din Bălinești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica din Bălinești este înălțată pe un teren mai înalt
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada anilor 1494-1499 în satul Bălinești din comuna Grămești (județul Suceava). Această construcție este un monument reprezentativ al epocii lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica "Sf. Nicolae" din Bălinești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica din Bălinești este înălțată pe un teren mai înalt, care domină valea Siretului, aflându-se la o distanță de 12 km de orașul Siret. Ea a avut rolul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
mai face serviciul divin întrânsa"". El atrăgea atenția că lăcașul de cult necesită reparații, în lipsa acestora biserica putând deveni în curând o adevărată ruină. Începând din anul 1899, biserica a fost luată în grijă, păstrare și conservare de Departamentul pentru Monumente Istorice. În anul 1904, arhitectul Theodor Ciocoiu a propus un proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală. Edificiul a fost cercetat în 1910 de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești și istoricul
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
arhitectul Theodor Ciocoiu a propus un proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală. Edificiul a fost cercetat în 1910 de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești și istoricul Alexandru Lapedatu din cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, fiind publicate în „Buletinul Comisiunii” descrieri detaliate ale acestuia, însoțite de fotografii. O serie de lucrări de restaurare au fost efectuate după primul război mondial, începând din 1925, realizându-se următoarele: În anul 2002, în urma propunerii Universității Keiō din
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
obiecte prețioase, dar intrarea ei rămăsese necunoscută după moartea unui om bătrân, singurul care o cunoștea. În perioada derulării lucrărilor de consolidare a lăcașului de cult, slujbele bisericești se oficiază într-o biserică de lemn amplasată la sud de biserica monument istoric. În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților a dispus construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici în care
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
500 de ani de la moartea marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților a dispus construirea a 6 biserici de lemn de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie). Biserica are un aspect deosebit pentru o biserică de piatră moldovenească, deși la o privire mai atentă planimetria este întâlnită în nordul Moldovei, fiind însă caracteristică bisericilor de lemn. Biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Siret din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Lațcu Vodă, în cimitirul ortodox al cartierului, și are hramul "Sfanțul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret a fost construită în jurul anului 1730 în satul Țibeni și avea inițial hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august. Ctitorul bisericii este Ioan Sbiera, de
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în vârfurile a doua turle false, de dimensiuni foarte mici, aflate în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă de cruce). Absidele laterale din dreptul naosului au o formă poligonala cu trei laturi, latura centrală fiind mult mai mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
1733 în satul Stolniceni-Prăjescu din comuna omonimă (aflată în județul Iași). Ea se află localizată pe un deal din partea de nord a localității, în cimitirul fostului sat Purcilești (astăzi desființat). Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut ca perioadă de datare a monumentului secolul al XVIII-lea. Prima atestare a satului Stolniceni-Prăjescu are loc în anul 1609, când jumătate din sat
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
localității, în cimitirul fostului sat Purcilești (astăzi desființat). Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut ca perioadă de datare a monumentului secolul al XVIII-lea. Prima atestare a satului Stolniceni-Prăjescu are loc în anul 1609, când jumătate din sat a fost dată la schimb marelui vistiernic Nicoară Prăjescu. Mai multe documente din prima parte a secolului al XVII-lea atestă faptul
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
au realizat placarea cu scânduri a pereților exteriori au cioplit fără discernământ toate elementele decorative în relief care împiedicau asigurarea planeității căptușelilor de scânduri. Alipirea turnului clopotniță în dreptul ușii de intrare de pe peretele sudic, în afară de alterarea imaginii de ansamblu a monumentului, a dus la modificarea golurilor de la ușa de intrare și de la ferestre, distrugându-se în proporție de peste 60% motivul ornamental de o rară finețe al ancadramentelor. Șarpanta a fost refăcută grosolan și nu a păstrat nimic din elementele originale ale
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
golurilor de la ușa de intrare și de la ferestre, distrugându-se în proporție de peste 60% motivul ornamental de o rară finețe al ancadramentelor. Șarpanta a fost refăcută grosolan și nu a păstrat nimic din elementele originale ale construcției. Inclusă pe Lista monumentelor istorice, biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a suferit de lipsa de interes a autorităților comuniste față de reabilitarea lăcașurilor de cult. Într-o fișă a monumentului din anul 1955, la capitolul “Propuneri de restaurare”, s-au scris următoarele: "“Nu e cazul
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
refăcută grosolan și nu a păstrat nimic din elementele originale ale construcției. Inclusă pe Lista monumentelor istorice, biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a suferit de lipsa de interes a autorităților comuniste față de reabilitarea lăcașurilor de cult. Într-o fișă a monumentului din anul 1955, la capitolul “Propuneri de restaurare”, s-au scris următoarele: "“Nu e cazul. Biserica neprezentând interes deosebit din punct de vedere artistic, nici din punct de vedere al arhitecturii monumentului, se propune scoaterea de pe lista monumentelor istorice”". La
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
reabilitarea lăcașurilor de cult. Într-o fișă a monumentului din anul 1955, la capitolul “Propuneri de restaurare”, s-au scris următoarele: "“Nu e cazul. Biserica neprezentând interes deosebit din punct de vedere artistic, nici din punct de vedere al arhitecturii monumentului, se propune scoaterea de pe lista monumentelor istorice”". La sfârșitul secolului al XX-lea, biserica era foarte degradată. Expertiza tehnică efectuată de specialiști a stabilit că edificiul era în stare de precolaps, fiind necesare măsuri de intervenție urgente. Specialiștii au stabilit
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
fișă a monumentului din anul 1955, la capitolul “Propuneri de restaurare”, s-au scris următoarele: "“Nu e cazul. Biserica neprezentând interes deosebit din punct de vedere artistic, nici din punct de vedere al arhitecturii monumentului, se propune scoaterea de pe lista monumentelor istorice”". La sfârșitul secolului al XX-lea, biserica era foarte degradată. Expertiza tehnică efectuată de specialiști a stabilit că edificiul era în stare de precolaps, fiind necesare măsuri de intervenție urgente. Specialiștii au stabilit următoarele: Potrivit expertizei tehnice, cauzele degradării
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
istorice”". La sfârșitul secolului al XX-lea, biserica era foarte degradată. Expertiza tehnică efectuată de specialiști a stabilit că edificiul era în stare de precolaps, fiind necesare măsuri de intervenție urgente. Specialiștii au stabilit următoarele: Potrivit expertizei tehnice, cauzele degradării monumentului erau următoarele: Cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, între anii 1999-2002 s-au realizat lucrări de reabilitare ale bisericii care au urmărit revenirea la forma originală a construcției prin păstrarea elementelor originale, înlocuindu-se doar cele iremediabil distruse. Ministerul a
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
și restaurat în anii 1999-2002 de către pictorul restaurator Stelian Onica (n. 1955). Elementele componente din lemn au fost tratate împotriva atacului biologic cu soluție de tip “romalit”. Pe acoperiș a fost amplasată o instalație completă de paratrăsnet. În scopul readucerii monumentului la forma inițială și pentru punerea în evidență a decorației s-a renunțat la turnul clopotniță alipit, el fiind reconstruit mai departe de biserică, la intrarea în cimitir. Recepția finală a lucrărilor a fost făcută la 15 octombrie 2002 de către
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
, comuna Dognecea, județul Caraș-Severin a fost construită în anul 1780. Are hramul „Mântuirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica a fost construită inițial la Ciudanovița. De acolo a fost dusă la Greoni pentru ca, prin 1780, să ajungă la Calina. Oamenii din partea locului nu și-au permis mai mult, ei neocupându-se cu mineritul, ci cu tăiatul
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Zlodica a fost construită în secolul al XVII-lea în satul Zlodica din comuna Ceplenița (aflată în județul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Zlodica se află la nord-vest de Cotnari, peste deal. El se întinde într-o vale aflată la poalele dealului istoric Cătălina care duce spre răsărit până la șoseaua națională
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
ridicată în jurul anului 1724 în satul Nimăiești și este semnată de meșterul Lupu, cel care a ridicat și biserica de lemn din Talpe câțiva ani mai târziu. La fel ca și cea din Talpe se distinge drept una dintre frumoasele monumente de arhitectură sacrală din lemn de pe meleagurile Bihorului, caracterizată prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
din Talpe se distinge drept una dintre frumoasele monumente de arhitectură sacrală din lemn de pe meleagurile Bihorului, caracterizată prin motivele astrelor cerești sculptate în relief pe portale și în grinzile de sub bolta navei. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . O biserică de lemn mai veche, acoperită cu șindrilă, a fost menționată în Saca în anii 1724-1725. Aceea a fost donată credincioșilor din Belejeni în anul 1818, unde se mai păstrează și astăzi. Tradiția spune că
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
a fost construită în anul 1747 în satul Agafton din comuna Curtești (județul Botoșani). Ea se află localizată în cimitirul Mănăstirii Agafton, fiind inclusă în perimetrul mănăstirii. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Mănăstirea Agafton a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea zona unde se află astăzi Mănăstirea Agafton era acoperită de păduri seculare. Ieromonahul Agaton (popular Agafton) de la fosta mănăstire
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
turnuri mari de lemn, cu baza octogonală. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. În secolul al XIX-lea s-au efectuat o serie de intervenții care au alterat arhitectura monumentului. După transformarea schitului în mănăstire de călugărițe, biserica a fost extinsă în mod succesiv, în dezacord cu forma și volumetria de ansamblu. În anul 1874, i se adaugă un pridvor pe latura de nord cu un cerdac deschis, pe unde
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
comuna omonimă (județul Botoșani). Ea se află amplasată într-o zonă pitorească, într-o poiană aflată într-o pădure (la o distanță de aproximativ 15 km sud de municipiul Botoșani). Ansamblul Mănăstirii Zosin (Schitul Zosin) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din: Biserica a fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
, comuna Bălănești, județul Gorj, datează cu aproximație din 1794. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Este clădită din lemn în anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras mai târziu un înveliș de tablă vopsită. Este situată în
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]