KorAP: Find »[drukola/base=urca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...1358 1359 1360 ...1390 >

34,737 matches

Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783

el este împovărat de păcate, se întristează și-și impută că și-a petrecut viața în negrijă, și că n-a servit pe Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
și scrîșnirea dinților. În timp de treizeci de zile Sufletul vizitează toate părțile iadului și tremură de frică ca să nu fie condamnat de a locui acolo veșnic. În fine, a 40-a zi după despărțirea sa de corp, Sufletul se urcă pentru a treia oară să se închine Creatorului. Și atunci, a 40-a zi după moarte, judecătorul etern hotărăște locuința ce se cuvine Sufletului după faptele și viețuirea sa pămîntească. Astfel, judecata particulară are loc în a 40-a zi

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
le va mistui" (Ier. 5, 14)". Pe ele se întemeiază paginile despre Vămile văzduhului, dar și Divina Comedie, în special Infernul cu cele 34 de cînturi. Dante Aligheri s-a născut în Zodia Gemenilor, mai 1265 la Florența și va urca vămile văzduhului în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Tartorului vuiesc cele trei vînturi ale răutății ce trimit la cele trei aplecări spre păcat: excesul, violența și minciuna. Dante și călăuza sa, Virgiliu coboară de-a lungul monstruosului trup; de la mijlocul arătării, cum îi explică poetul latin, încep să urce, ei trec în emisfera australă, și în finalul Cîntului XXXIV citim: apoi ieșirăm să vedem iar stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura Europa, Craiova, 1993). Aflăm între bolgii și păcatele sufletelor ce își află caznele aici și vămile văzduhului o apropiere

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
lor la sanctitate (traducerile folosite sînt reluate din cartea lui Giuseppe Cifarelli). Pedeapsa e mai iute ridicată ca urmare a dragostei celor rămași pe pămînt și care se roagă pentru morții lor. Nu altfel se întîmplă în ortodoxie. Pe măsură ce Dante urcă Purgatoriul, cei șapte "P" - semnul celor șapte păcate: Trufia, Invidia, Lenea, Zgîrcenia, Risipa, Lăcomia, Desfrînarea, sînt rînd pe rînd șterși. În Cîntul XXVII călăuza îl convinge să treacă prin foc, singura cale de a putea continua urcușul și de a

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
înturnare/ acolo jos, ceea ce vezi descrie". În Cîntul XXXIII și cel din urmă al Purgatoriului, transformat după ce a băut din rîul Eunoe, ce întărește amintirea faptelor bune, se simte schimbat, pregătit să se înalțe către Paradis, curat și gata de urcat la stele. După trecerea vămilor văzduhului cuvioasa Teodora îl conduce pe smeritul Grigore, bunul ucenic al Sfîntului Vasile cel Nou, prin împărăția Raiului. Precum Beatrice a lui Dante, Teodora îi arată nevăzutele de o cerească frumusețe, iar nu pămîntească, iar

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
asigură, la afirmația neputinței de a împlini porunca, că, pentru aceea dar se va sălășlui darul Meu întru tine și-ți va da ție putere de pricepere, ca să le mărturisești acestea toate bisericilor Mele, spre mai mare folos tuturor limbilor. Urcînd în Paradis Dante realizează că în lucrarea sa pe mai departe are nevoie nu doar de ajutorul muzelor ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
ci și de-al Beatricei: "O culme pîn-aicea din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor care nu și-au ținut promisiunile. În Cerul al doilea, al

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
din Parnas/ mi-ajunse; dar cu amîndouă, iacă,/ am a intra-n arena ce-a rămas". Dulcile lumini (ochii Beatricei) sînt călăuza prin Cerurile Paradisului. Din Paradisul Terestru - ultima platformă a Purgatoriului, urcă în Paradisul Ceresc unde-i permanent amiază. Urcă din lumea sublunară a celor văzute în lumea celestă a celor nevăzute. Primul Cer este al Lunii și adăpostește sufletele celor care nu și-au ținut promisiunile. În Cerul al doilea, al planetei Mercur aflăm sufletele active și ambițioase. Cerul

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
cercetează pe poet asupra speranței/nădejdii (Beatrice îl asigură pe Sfînt că stăpînește această virtute) și dă răspunsurile de trebuință. Răspunde cu bine, în fața Sfîntului Apostol Ioan și la întrebarea despre a treia virtute teologală - iubirea. După trecerea acestor examene urcă tras de privirea Beatricei în al nouălea Cer sau Primul Mobil - cerul cristalin sau diafan ce pune în mișcare toată lumea materială. Dante contemplă figura Divinității în Cerul Empireu cu cele nouă coruri îngerești în deplină concordanță cu sistemul ceresc după

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
caz pentru ca aserțiunea generală a "Românului" "partita liberale n-a făcut nici un împrumut" să fie falsă. Acum să ne întrebăm ce este un impozit? Impozit se numesc sumele ce le plătește cetățeanul pentru a subveni la sarcinile publice. S-au urcat taxele poștale cu 50%, s-au urcat taxele judecătorești, s-a impus o taxă de 5 la sută asupra salariilor, s-a sporit prețul biletelor drumului de fier etc.; aceste taxe sînt sume plătite de cetățeni pentru a subveni la

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
liberale n-a făcut nici un împrumut" să fie falsă. Acum să ne întrebăm ce este un impozit? Impozit se numesc sumele ce le plătește cetățeanul pentru a subveni la sarcinile publice. S-au urcat taxele poștale cu 50%, s-au urcat taxele judecătorești, s-a impus o taxă de 5 la sută asupra salariilor, s-a sporit prețul biletelor drumului de fier etc.; aceste taxe sînt sume plătite de cetățeni pentru a subveni la sarcinile publice, deci impozite. Prin urmare aserțiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
puțin elastică; ea nu poate produce decît obiecte de-un număr cert, de-o valoare certă. Dintr-un pogon de pămînt se poate scoate maximul cutare de grîu și nimic peste acesta. Puterea fizică a omului, care nu poate fi urcată, cu tot exercițiul posibil, decît la un maxim oarecare, e mărginită, ca și puterea pămîntului care, cu tot gunoiul, nu ajunge iar decît la o producție certă ș.a.m.d. Caracterul muncii fizice, în care inteligența joacă un rol mic

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
pricepere, nici putere a le îndeplini. Pe deasupra sînt rău exemplu pentru cei care vin: Nu mai vorbim de exemplul ce li se dă, prin asemenea proceduri, generațiilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urcă cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Românul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism!" ("Bukarester Tagblatt", vorbind..., "Timpul", 3

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
conservatoare și mai puțin un actual și necesar ghid de economie politică. Din cercetarea datelor statistice la care avea acces, poetul constată dezastrul economic, nu mai puțin scăderea dramatică a natalității: "Se observă scăderea generală a populației rurale, care se urcă în raport direct cu creșterea demoralizării, a ireligiozității și cu întinderea viciilor. Dar această descreștere pentru a avea loc, e natural legată de degenerarea fizică a rasei române. Se observă în același grad o descreștere a numărului instrumentelor de muncă

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privințele. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acțiuni, unei întreprinderi, unui titlu o valoare intrinsecă mai mare decît o are în sine. Speculația este în stare a urca prețurile, nu a înmulți și adăuga bunurile și valorile". Vorbind despre votarea în cele două Camere a construcției de noi căi ferate, este preocupat dacă sînt sau nu necesare și dacă sînt cu adevărat utile poporului ce o edifică sau

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
la un colț de masă, stă ore întregi și citește, adnotînd, cu zeci de fișe întinse în fața și cu vrafuri de cărți alăturea. Nu mai e viu parcă. Se topește în sufletul larg al cărților și trăiește prin ele. Cînd urci sus și-l găsești așa, te jenezi parcă să-l deranjezi. Ai vrea s-o iei îndărăt. Dar stai așa, înlemnit în tăcerea bibliotecii pînă cînd ridică ochii el să te vadă. - Aicea erai? Bată-te să te bată! Șezi

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
bune idei ne vin nu atunci cînd medităm și ne batem capul la masa de scris, ci, cum spune Ihering, "la un trabuc pe canapea" sau, cum pretinde Helmholtz cu exactitate științifică, "cu ocazia unei plimbări pe o stradă care urcă lin", sau într-un alt mod asemănător, atunci cînd nici nu ne așteptăm. Firește, ideile n-ar fi venit dacă n-am fi meditat îndelung la masa de scris și dacă la baza lor n-ar fi stat probleme pasionante

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
subiectiv sinceră, nu este, în majoritatea cazurilor, decît o "legitimare" a setei de răzbunare, de putere, de pradă și profit; în privința asta nu ne putem lăsa înșelați, fiindcă nici interpretarea materialistă a istoriei nu este o trăsură în care te urci cînd vrei și nu se oprește în fața exponenților revoluției! Mai cu seamă însă, trebuie să ne amintim că după revoluția entuziastă urmează cotidianul îmbibat de tradiționalism, eroul credinței și mai ales credința însăși pălesc sau - încă și mai adesea - devin

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
acea aplatizare și mecanizare, acea proletarizare sufletească a aderenților în interesul "disciplinei". De aceea, odată ajunși stăpîni, partizanii luptătorului pentru o credință, de regulă, degenerează rapid într-o tipică pătură de profitori". Nu putem spune că Revoluția Română nu a urcat pe scaunele puterii o consistentă pătură de profitori, încă activă și la aproape un sfert de secol de la acel moment mirabil. Cine face politică se va abate prin chiar acțiunile ce la întreprinde de la preceptele eticii absolute, transformîndu-se la rîndu-i

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

analist. N-am nicio îndoială că știe foarte bine că poziția privilegiată pe care o are acum în PDL este friabilă și că are nevoie de un proiect ministerial de anvergură pentru a supraviețui și, de ce nu?, pentru a mai urca pe scara socială, dacă Zeus îi va fi alături. Că altceva ce și-ar mai putea dori cineva care are deja totul: un soț bogat și tolerant, milioane în cont, minister reinventat, serviciu de informații arondat, buget prea îndestulător în

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
ușile și o luau din loc, lipsiți de curiozitatea de a afla vorbele calde ale oamenilor care stăteau în stație de trei sferturi de oră și care refăceau coșmarul pur al călătorului care vede venind mașina, dar nu se poate urca în ea. Acest frumos balet ar fi demn de toată lauda, dacă inteligenta decizie de a asigura un transport decent nu ar semăna cu încercarea, creativă și ecologică, de a rezolva efectele inundațiilor folosind o linguriță de ceai. Eventual din

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
natural, cum spuneam, în cel mai scurt timp, în mutanți, odată transplantați în acest mediu radioactiv. Devin hiene nemiloase, nesimțite și fără scrupule pentru care înșfăcatul de bani este sensul vieții, iar șpaga, dată pentru a lua, dată pentru a urca, dată pentru a trăi, metronomul implacabil care îi jalonează viața, în ritmul respirației. Exacta pană a cronicarului, reluată în superbul eseu despre munteni scris de boierul moldovean Alecu Paleologu, ne dă cheia ADN-ului bucureștean așa cum este el dezvăluit de

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
tot cartierul "Oancea" e acum în beznă completă. Caloriferele sunt de gheață, în cameră termometrul arată încă peste 0 grade (14, pentru precizie istorică!), iar afară sunt deja minus 15. Mălina încă nu s-a întors de la facultate, cum o să urce ea pe o scară a blocului complet în întuneric? Ce-o să ne facem la noapte?" Pentru prima oară în viață văd așa ceva. Nici în timpul lui Ceaușescu compania de distribuție a energiei nu și-ar fi permis o asemenea colosală, scandaloasă

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
scăpa de blestemul caragialiean al lui "Zoe, fii bărbată!" și să sperăm că nu ne-o vor lua în nume de rău când le vom ruga să mai renunțe la pantaloni, chiar dacă îi poartă, vorba Gildei Lazăr, ca să se poată urca nestingherite în Range Rover-ul personal. 19 mai 2011 Luni, 16 mai, Aula "Mihai Eminescu" a Universității "Al. I. Cuza" din Iași s-a dovedit neîncăpătoare pentru studenții și profesorii care au vrut să audieze o conferință despre cultură. Cunoscutul realizator

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]