48,029 matches
-
de oboseală. Doctorul se lasă trezit cu greu iar cînd își dă seama unde se află, începe să clatine din cap îndurerat: Unde-o fi Aura? Uite ce transpirat sînt. Am avut un coșmar... Lazăr încearcă să-l îmbărbăteze, mergînd împreună spre locul unde doarme Dorin, care tresare mereu prin somn, scuturat uneori de frisoane puternice. Arhitectul, treaz, la gura sobei, aruncă din cînd în cînd cîte un lemn peste jăratec. Letiția doarme profund, cu un aer inocent, de fetiță culcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întîlnind ochii femeii, cu o scînteie de plăcere în ei, scutură din cap îndelung, ca o dojană ce se vrea încuviințare și se ridică, arătînd spre bucătărie: Mă duc să beau puțină apă, vrei? Nina se ridică și ea, pătrund împreună după bar, Iulian se preface că umblă la robinetul pe care nu curge apă, pentru că nu-l deschide și, cu paharele goale în mînă, intră amîndoi în bucătărie. Nina așteaptă, țeapănă, un semn de afecțiune. Speriat de un zgomot venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
urmat de un bărbat tînăr. Ca să vezi! clatină lung din cap Săteanu. Salut, Mihăiță! Faci de noapte? Da, de noapte răspunde Mihai timid, strîngîndu-le mîna. Și ce faci acum? Tocmai am venit de prin secție... Atunci, rîde Săteanu să stăm împreună pînă mai încolo. Tovarășe căpitan, se întoarce el spre civilul de alături mulțumesc de însoțire! V-am cam purtat în astea trei ore... Mergeți și vedeți de-ale dumneavoastră; eu rămîn aici; spuneți-i și șoferului să stea acolo, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de cînd era atîtica, a reușit să capete ceva din deprinderile mele, s-o facă să semene cu... Pe Dracu'! se înfurie Mihai caracterul e una, înfățișarea e alta! Doina seamănă cu Aglaia, o să te convingi cînd o să le vezi împreună. Pot jura oricînd că-i din neamul Sătenilor, mai ales cînd se înfurie! desface Mihai brațele larg, începînd să se plimbe nervos, și-și continuă plimbarea mai apăsat, prin jurul instalației de cercetare, tocmai pentru că și-a dat seama de gafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
amintindu-vă cum mama dumneavoastră sădea pomi, îi îngrijea, îi altoia... Poate că aveți dreptate face Mihai un gest de încuviințare, așezîndu-se înapoi la birou, față în față cu Săteanu -, asemănarea cu Aglaia vine din acel altoi de spirit... Tac împreună mult timp, fiecare cu gîndurile proprii. Și-n tăcerea dintre ei, doar vîntul, afară, izbește cu ură ferestrele mari, zgîlțîindu-le, parcă ar dori să pătrundă înăuntru, să-i împresoare. Ce făceai iarna, acasă, pe-o vreme ca asta? întreabă Săteanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să organizez o petrecere pentru cel în umbra căruia am stat atîta vreme? Aș face-o, crede-mă, aș face-o cu sufletul deschis dacă, în toiul petrecerii, s-ar lua de mînă, tot ca-n cărți, și ar rămîne împreună; dar numai ca ea să-l epateze și apoi să-mi rămînă mie pe cap, cu gîndul tot la el, ori la cel care a fost el... Ce zici? Dați petrecerea, poate se limpezește situația spune Mihai, amintindu-și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din tot ce se înfăptuiește! Cum crezi că se uită la mine arhitectul-șef, mare intelectual făcut în fugă, căruia i-am rupt niște proiecte: apartamente cu closetul și bucătăria față-n față; mă mir că nu le-au pus împreună, în aceeași cameră!; cel mai pitoresc loc, sub munte, în Cartierul de Nord, plin cu blocuri de confort patru și cinci; spații de joacă pentru copii chiar pe marginea șoselei de centură, sau deloc; proiecte de bănci pentru viitorul parc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tăticule, cine-i turnătorul? face el un gest larg, teatral. Cornel Vrabie. Cel ce vă lustruiește pantofii... neam de traistă! Consătean, prieten din copilărie. Vorba vine, că nu prea eram prieteni; era răutăcios, din nimic sărea la bătaie. Am învățat împreună pînă într-a patra. Pe mine m-au dat mai departe, pe el nu. Internatul scump, cărțile așijderea; ce, ca acum, de-a moaca? Da' mama ca femeile n-are ce face: "dă-ți copchilul, fă, la școală; io-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lîngă ficus? Sigur! Își iubește soțul la nebunie. Și el o iubește, în felul lui. Atunci, de ce m-a încurajat? Nu fi prost, ai să afli. Mor de curiozitate acum. Și eu de frig. Și nu-i păcat să murim împreună? Prima oară cînd vii în Iași, facem un pocher în trei, o să-i fac o surpriză domnului ducîndu-i-te. A mai învățat, sau tot așa, îl cîntă la cinci bani? Hm!... surîde profesorul, trăgînd banii pe jumătate afară din plic. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se apleacă și ia de pe un scaun tubul și masca de oxigen. În drum spre microbuz, se oprește și se întoarce către femeia de lîngă el, abia atunci înțelegînd cine-i: Vă rog să mă iertați! N-am călătorit odată împreună în tren? Da, domnule Vlad, răspunde Paula ironică iar de atunci m-ați asaltat cu telefoanele. În momentul cînd mi-ați interzis, alaltăieri, mi-am cerut scuze și m-am retras i-o întoarce Vlad, apoi arată politicos cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
arată Vlad. Ce ziceai de piesă? Merg, asta ziceam răspunde Paula, săltîndu-se să vadă mai bine. Mai înaintează vreun metru, apoi oprește. Eu cobor să anunț echipa. Cred că Vlădeanu o invită și pe Aura gîndește Paula -, i-am zărit împreună la autogară, cînd plecam noi... Iar dacă vine Aura, vine și Radu..." *** "N-am făcut bine spunîndu-i Aurei că mi-a fost dor de ea! își zice Mihai, pășind încet printre elevii zgomotoși, puși pe hîrjoană, scoși de la ore să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
șoptesc "te iubesc!" Voiam să spun că tu m-ai chinuit născînd în mine întrebarea: de ce? Și o repet: de ce? Cristina face un gest furios, aproape violent, trădîndu-și începutul durerii: Pentru că, ajunsă în brațele tale, doream trăirea deplină a clipei, împreună, ca o explozie la întîlnirea celor două jumătăți ale masei critice de uraniu. Te rog să mă lași! face ea un gest scurt cu brațul. Ori tu ai venit aici s-o faci pe tîmpitul, ori eu mi-am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și el plămînii, ca apoi să i-o înapoieze. Că ești măgar, nu-i vina ta continuă Maria un gînd. Așa a vrut Dumnezeu să fii, chicotește ea -, dar nu te las să fii și prost: n-avem nici un viitor împreună, crede-mă! Și dacă te rog să ne dăm un timp mai lung de gîndire? Mihai... rîde Maria amuzată iar începi?! Trebuie să-ți interzic chiar și să-mi mai vorbești ești ca un vrăjitor! încearcă ea un rîs domol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai mult decît este nevoie... Ochii lui Mihai se întîlnesc cu ai Mariei și primul gînd este să se repeadă spre ea, s-o sărute pe gură aici, în curtea spitalului, apoi s-o ia de braț și să pornească împreună către maternitate, s-o trimită în sala de nașteri, s-o asiste pe nevasta lui Lazăr. Ce mai are în buzunarul acela fratele meu omul? întreabă Maria, arătînd către locul unde Lazăr a strecurat plicul. Dă-mi, te rog, batista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să te fi putut vedea ce superbă ai fost!... Dacă nu mi-ar fi milă că Doinița ar avea de suferit, m-aș repezi și te-aș lua în brațe, să te sărut lung, cu sete, apoi să ne rostogolim împreună prin zăpadă... Parcă te-am rugat ceva, Mihai îl măsoară Maria cu privirea. Tot ce s-a întîmplat între noi a plecat odată cu viscolul... Dar a rămas în urmă o Maria, care... deschide el brațele într-un gest larg, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fidelitate, dar puțin cam șters, chiolhanul din jur. Asta credea oricine avea ocazia să o privească atunci: că, bând ea însăși, aduna dovezi împotriva celor care se îmbătau. Când se căsătorise cu Dan, unii dintre cei care îi văzuseră bând împreună cârcoteau că e o polițistă sub acoperire, care a reușit, în cele din urmă, să pună mâna pe suspect. Făcu o pauză. Era prima pauză semnificativă din discursul său. La început mă tot foisem pe locul meu. Povestitorul mă încolțise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
când vreo manifestare cu tentă emoțională din cadrul relației lor se îndepărta de făgașul aparent siropos sau de un gen de conviețuire veselă și amicală. Asta nu înseamnă că ea ținea morțiș să stea față în față și să își analizeze împreună relația, bucățică cu bucățică. Educația pe care o primise - de altfel, întreg felul ei de a fi - se revolta împotriva unui astfel de demers. Nu așa se proceda în suburbii. În suburbii, relațiile erau un soi de neînțelegere de proporții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
s-ar fi putut explica prietenia strânsă dintre el și indiferențiabilii Barry, Gary, Gerry, Derry și Dave 1 sau graba cu care se apropiase de persoane ca Derek Labagiul sau chiar Dave 2? Încă de la început, în momentele când erau împreună, Carol își asumase responsabilitatea deplină pentru deciziile importante ale lui Dan. Iar el i-o încredințase fără șovăire. Nu că ar fi fost Carol satrapul de încredere al Împărătesei din Burford - mai avea de așteptat până să primească o confirmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
într-o chicoteală. Așa că merse mai departe. — Trebuie să mă înveți. Știi că sunt ignorant în materie de teatru și, deci, de viață în general. Chicoti din nou. — Ce vrei să spui, Bull? — Mă gândeam... Mă gândeam să luăm cina împreună. După ce îi iei interviul lui Razza. Vreau să detaliezi puțin pentru mine analiza pe care o faci numărului său. — Săptămâna asta e imposibil. Am mult prea multe de făcut. Am un termen limită de respectat. — Ce zici de weekend? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu adevărat sexy, ceva concret. Nu se mai simțise așa de când avea unsprezece ani și se zbenguise cu un coleg de școală, pe nume Solomons, goi și obraznici amândoi, în jurul cedrilor pitici din grădina îngrijită a familiei Solomons. Se prăbușiseră împreună într-o încrengătură de membre albe ca mugurii, iar Solomons îi atinsese cocoșelul lui Alan, făcându-l să ejaculeze pentru prima dată. Jetul era lipsit de spermatozoizi și curat ca apa de la robinet. Etapa sa homosexuală fusese scurtă. Solomons ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu succes, adunate de prin Nicholson, din Jurnalul fiziologiei anormale și altele asemenea. Vorbele rostite și vaietele se loveau unele de celelalte în camera sufocantă, în timp ce ochii ambilor bărbați erau fixați asupra labiilor acum desfăcute ale vaginului lui Bull. Observară împreună stratificarea orificiului. Felul în care moliciunea uscată a spațiului din spatele genunchiului se topea în striațiile membranale ale vulvei. Bull icni din adâncul pieptului său de taur. Se ridică în picioare, se trânti pe pat și se ridică din nou. Aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fie mașina de spălat pe care nu se obosise niciodată să o achiziționeze. Alan se ghemuise lângă el. Bull se strecurase în spațiul dintre garderob și perete, în întunericul dormitorului liber. Alan stătuse și el alături. Amândoi înțeleseseră că, ocupând împreună aceste spații neobișnuite din apartamentul lui Bull, descopereau, de fapt, caracterul misterios și special al noii lor relații. Cadența isteriei lui Bull, care se estompa acum încet-încet, anticipa o nouă pierdere a sinelui, o nouă petit mort. Prima atingere venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
apoi se făcuseră praf, pe ei și tot mobilierul din dotare. Tittymus mai avea și tupeul să participe la reuniunile regulate ale celor de la Markham, pe Isle of Grain. Și era acceptat! Era acceptat cu Duvalier cu tot, se afișau împreună, în blazerele lor închise cu nasturi și cu blazonul Sussex County Cricket Club brodat pe buzunarul de la piept. Era absurd, dar adevărat. În mod sigur, exista o metodă prin care și Bull să fie acceptat cu ciudățenia sa cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Alan până atunci. În viața sa Î.B. (Înainte de Bull). Iar acum? Ei bine, Naipaul ar fi fost surprins să afle despre noua orientare a lui Alan. În trecut, Alan acesta îi refuzase politicos invitațiile de „a se distra împreună“. Numai că acum, îngenuncheat pe pământul gol, cu materialul umed al pantalonilor zgâriindu-i genunchii și cu nările alungite fremătând, Alan cedase, convins că până și într-o fundătură ca Wincanton, Krishna ar fi găsit un mod de a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
albastru cum era tizul său. Numai că acum, încălzit și îmbrăcat cum trebuie, Naipaul aștepta cu nerăbdare seara pentru care preconiza o mulțime de întâlniri sordide. Din partea lui, cu cât erau mai sordide, cu atât mai bine. Cei doi plecaseră împreună de la pensiunea doamnei Critchley din East Street la opt și zece. Proprietăreasa le dăduse o cheie legată cu sfoară de grădinărit, pentru cazul în care, atrași de luminile strălucitoare ale Wincantonului, ar fi fost tentați să se întoarcă după ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]