3,914 matches
-
să zicem că este o legătură tematică. E vorba de propagandă, de descifrarea imaginilor și a mesajelor care ne-au rămas din timpul Războiului Rece. Pendularea asta între trecut și prezent - între trecutul revăzut cu ochii de azi și prezentul încărcat de trecut - poate că este legătura. Te revendici de la vreun documentarist român anume, vreun maestru? Nu. Au fost subiecte de care ți-a fost teamă să te apropii? Nu. Și pentru că pregătești minuțios un film, nu-ți place cumva mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
irosească gloanțe pe ei, cărora li se spărseseră capetele cu lovituri de lopată); Înălțându-se iar și iar pe noi culmi ale măiestriei Într-ale lumii. Prin divinitatea artei. Adresându-se, inspirat, omenirii. Făcând semne În limbajul universal al pigmenților Încărcați. Trăiască Eisen, avântându-se de pe un pisc pe altul! Deși culorile lui erau mai gri decât ardezia, mai negre decât cărbunele, mai roșii decât boala, iar schițele sale de natură moartă erau de două ori moarte, autobuzul care-l adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Hartini: „Când marea-i furioasă, Împinge Înainte barca săltând pe valuri, ușor, ca o săgeată. Când plângi În zbor, păstrează o lacrimă fierbinte de va mai fi să-ți curgă o lacrimă vreodată. Când e senin pe mare și plasa Încărcată, În joc de curcubeie se zbat peștii În soare. În ochii ei mânia pare Încețoșată. Întoarce-te, i-ai spune, și ieși din Întristare“. Tu ți-ai dat seama că-i un dublu pantum? Hanawi folosește forma asta populară, tradițională
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Rundfunk, deoarece acest post de radio, cum scria în ziare, anunțase un concurs de poezie. Împreună, ele m-au convins să-mi iau inima-n dinți și să-ncerc. Din selecția lor făcea parte și poezia, după aprecierea mea prea încărcată de metafore, Crini din somn. Și, neîntârziat, nu Credo, cel mai frumos imn închinat fumatului, nici inventarul liric Șifonier deschis, nici măcar Fasole și pere, ci florile alea clorotice, acei crini cultivați în somnul meu altminteri sănătos în sine, au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se sperie pe ea singură, altfel și-ar fi spus: ,,E poate chiar caz de amînare! De înnoptat acolo! . . . Brrrr! . . ." De aceea își adresa în minte mici discursuri, monologuri ale plictiselei, nu prea violente sau zgomotoase, pentru că, în adevăr, atmosfera încărcată a locului o impresiona ,,Ce noroc! își zicea în surdină. Să nu poți suferi vizitele la tară și să fii nevoit să pici î a oameni într-o zi de necazuri. . . Nici măcar să nu fie amicii tăi, pentru a lua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
obraznică, amestecând după obiceiul ei pedantismul, gluma și familiaritatea. - ... Hans Uys van Rey luase cu el închipuirea și secretul întruchipărei ei desăvârșite, sfârși liniștit Mini, surâzând. Farfurioarele sunară alături și Lina, deschizând ușa cu o mână, intră purtând o tavă încărcată. - Nu! strigă Nory, și ceaiul speriat se clătină în ceașcă. Nu; Să-1 aducă baba! - Miroase a bucătărie, se ru<"" JPJ, și doctorul. - Doctorul miroase a cadavru . . . Nu! - Se răcește! se vaită Lina, căutând echilibrul tăvei. - Dă-mi-1. 11 duc eu! și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
colectiv al citadinilor. în aerul acela cuprins între clădiri, trupul sufletesc al fiecăruia își depune spuma vie a tuturor simțurilor. Acolo, în atmosfera Cetății, erau și canalele tuturor drenajelor, dar și plutirea tuturor emanațiilor sentimentale, care îi dau respirația aceea încărcată adesea, alteori plină de ebrietaic, sau volatilă ca un lirism. Acum nu-i mai putea recunoaște. Se depărtaseră. Păreau laolaltă o pată diformă de umbră mobilă prin umbra orașului. în blocul acela nedeslușit, era cuprins vânătorul amețit de praf de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
să cer note mai mari de opt. Colegii, prea simpatici și diferiți de cei cu care mă tăvăleam prin noroaiele de la țară... Parcă prea curați, prea ordonați și miroseau a lipsă de griji și nevoi, de care eu eram prea încărcată... Mă spălam șimi scrijeleam cu unghiile fața să îndepărtez arsura soarelui și măsliniul natural cu care m-a înzestrat Dumnezeu.Gândeam: „Doamne, de nu m-ar crede cineva țigancă!” Și parcă-mi aude gândul o fetiță frumoasă ca o zână
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să îl grăbesc, să scap, să plec: -Toarce, Timpule!... Toarce! Bătrânul titan ia fusul și-mi sfârâie imagini și oameni pe care uneori i-am îndrăgit, alteori i-am îndepărtat... așa cum viața a făcut și cu mine... Sunt în aceeași încărcată atmosferă de tavernă străveche... Directorul îmi ia hârtia, o privește, mă privește și pe mine, dar invers... acum eu păream, în ochii lui, mult mai beată, datorită situației de neînțeles... Mă întreabă dacă au fost mulți cei care au vrut
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
macină aceeași pulberea de aur peste zarea înnegurată.Stelele par să-și astâmpere foamea cu gândurile rătăcite în bătătorite glasuri. Trei cimitire și-au ferecat azi porțile. În sfârșit, morții au liber la viața, azi. Hoinăresc bezmetici pe străzile prea încărcate, trecând prin diferite trupuri, ba mai odihnindu-și oasele în cei căzuți în visare. Mângâie cu ochii vii obrazul prea palid al unui înger împleticit în aripile prea mari, prea răsfirate... Seara, chiar eu îmi rezemam fruntea plumburie de o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ca pictate, și au niște ochi frumoși, auleu!că te bagă-n boală când se uită la tine. Într-un târziu, Prințesa a chemat ospătarul, a plătit toată consumația pregătindu-se să plece, că a doua zi avea un program încărcat. S-au îmbrățișat cu toții sărutându-se în nedumerirea celor care nu-și explicau ce caută Prințesa printre țigani. Când au ajuns acasă, părinții adoptivi erau îngrijorați. Atât de mult a ținut concertul? — Nu! Am mai întârziat eu. — Ai cântat frumos
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
raționamente în mintea lui Gosseyn. Mașina se afla sub controlul legal al institutului. Cum ea știa o mulțime de lucruri, era posibil ca cercetătorii de acolo să știe și mai multe. Ipoteza trebuia verificată cât mai curând posibil. Se îndepărtară încărcați, afundându-se în întunericul nopții. Vacarmul se stingea în urma lor. În cele din urmă, dispăru și aura incendiară, mascată de creasta unui deal înalt. Ajunseră la mașină și, nu după mult timp, intrară în curtea cochetei căsuțe în care locuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Dintre toți a reținut atenția necunoscutul pântecos, mic de statură, în kaki, cu epoleți încărcați cu patru steluțe argintii, aplicați direct la cămașa de doc, cu două-trei perechi de cătușe agățate, la vedere, de centura lustruită, alături de tocul pistolului, desigur încărcat, pe care îl pipăia cu un gest-reflex pentru impresie și presiune morală deopotrivă asupra auditoriului. Firește că acesta nu putea fi altul decât musafirul groazei, anunțat cu surle și trâmbițe încă din ajun, tovarășul căpitan Robert Sacaliuc. * * * Odată ce i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la prășit cu ziua și la recoltare pe timp de vară-toamnă și în rest, doar sărăcie lustruită și copii cu nemiluita... Dar, de data asta, Gătej a dat lovitura... și se-ntoarce spre seară către casă la copii și nevastă încărcat cu o traistă doldora de franzele și seleam, ca să mănânce și ei pe săturate că el a topit de unul singur o franzelă întreagă și-un seleam și a lins nu mai puțin de trei halbe de Regină blondă... Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
monitor și-mi privește corpul înfășurat în cearșafuri ude. Spasmele se domolesc. Ei nu se tem de moarte. Dar poate că-i vorba de moartea altcuiva, a unui străin. Căci toată lumea îi îngroapă pe cei apropiați cumva, cu o conștiință încărcată. Rapid și adînc. Și-i pomenesc, ținîndu-le slujbe și îngrijindule mormintele de parcă nu de moarte s-ar teme ei, ci de cel mort. Să nu se întoarcă. Căci le aduce aminte de ceva. Că și ei pot muri. Și se
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la gândul ăsta. Ce haos ar fi. Câte crime pasionale. N-aș mai putea să ies din casă. Viața mea ar fi extrem de trepidantă. M-aș ascunde încontinuu de câte-un bărbat gelos, care ar umbla după mine cu pistolul încărcat. Ca să mă omoare. De fapt ar fi nasol. Aș fi hăituit zi și noapte. Evident că ar exista femei care ar înțelege că nu pot fi doar al lor. Femei mai puțin posesive. Care m-ar ajuta să scap de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
unei jumătăți de milion de oameni care să știe adevărul despre mine. Nu-mi pot învinge slăbiciunea și mi-e rușine, dar măcar am păstrat secretul asta îngropat timp de douăzeci de ani. Eleanor veni din bucătărie cu o tavă încărcată și o puse pe masă. Ah, cafea și pâine prăjită! exclama Adrian pe un ton de nerecunoscut. Presupun că tu, Șam, ai luat deja un mic dejun cu șampanie undeva deasupra Mării Irlandei, dar poate o să te alături și modestului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
să adoarmă avu timp și putere să semneze declarația în favoarea operației pe cord deschis. Adormi și nu mai simți nici o durere. Apa acoperise și cele mai înalte clădiri și continua să crească. Din loc în loc pluteau tot felul de ambarcațiuni încărcate aproape la refuz. Se auzeau strigăte,motoare funcționând, valuri și ploaia. Arca Guvernelor Aliate se putea vedea de departe, fiind cea mai mare din toate vasele; luminile îi străluceau peste întinderea de ape ca lumina unui soare de care nimeni
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vom termina, Te invit la palat Căci mare chef am de dansat. Prezentatorul 4: Și-acum să vedem fetița , Din povestea cu ...Scufița. Scufița Roșie: Eu sunt fetița Cu scufița roșie Prin pădure am plecat La bunicuța cu-n coș încărcat. Lupul: Bună ziua, dragă Scufiță, Unde mergi așa grăbită? Scufița Roșie: Merg pe la bunica mea Că este bolnavă tare, Să-i mai duc câte ceva Ca să mai prindă putere. Lupul: Scufiță, bunica ta Chiar așa bolnavă nu e. Am văzut-o, croșeta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
diferite ornamente și lumini. IV. La. ridicarea cortinei copiii sunt așezați în semicerc. MIRCEA ;Dragi capii, stați liniștiți Sa puteți să m-auziți: Eu vă rog s-aveți răbdare Că sosește clipa-n care, Moș CRĂCIUN va veni Cu desaga încărcată Și cu drag va dărui Fiecăruia ce-așteaptă! PETRUȚA: Da, tot așa vă-ndemn și eu, Să fiți toți disciplinați, Fiindcă drumu-i lung și greu, Cu văi adânci și munți înalți... Ș-apoi Moșul duce-n spate Multă, multă greutate
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
rămas, până În zilele de astăzi. Fiul mai mare, Cristian, era șef contabil la C.A.P.; celălalt, Marcel, mecanic auto, și, temporar, șeful sectorului auto al unității. Noaptea de 21 spre 22 decembrie i-a surprins pe drum: veneau, cu autocamioanele Încărcate, aducând la unitate o moară pentru măcinat grâu. Au ajuns În Lohan spre ziuă. Au tras mașinile acasă la Cristian, că avea curte mai Încăpătoare. La lumina zilei, s-au crucit, de ce vedeau că se petrecuse În sat. L-au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să Înțeleagă ce se petrece cu el. Măruntul, rudimentarul, dar, deosebit de eficientul mijloc de călătorit prin acele locuri, lotca, a lunecat, ușor, spre luciul și Întinderea nesfârșită a apei, cărăbănind punga În care, capturatul, nu se mai zbătea demult. Prostovolul, Încărcat, Îl urma, asemeni unui fulg, mângâiat de briză. Bătrânul lotcan opri. Abandonă, dând hrană, peștilor, captura din prostovol. Revenind În desișuri, ușor - ușor, s-a făcut nevăzut, către punctul cunoscut, de istoricii localnici, pe cale de dispariție, din Deltă, purtând denumirea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
alese banca. E, apreciase el, mai Încăpătoare și mai comodă. În cazul ăsta, ciripi ea, mie-mi rămâne scrânciobul-leagăn. Da. Da. Se așezară. Nu, Însă, Înainte ca, ea, să tragă de o parte, ușurel, foaia de pergament, care acoperea masa, Încărcată, cu câte două căni de ceai, două ceșcuțe cu cafea, două păhăruțe cu licoare vișinie, două pahare cu vin alb, două farfurii, În care urmau a fi servite, din vasul de sticlă de iena și câteva tăvițe, fripturi, cu murături
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pereche de pantofi noi, o pălărie, de-aia de pădurar. Și ciorapi noi. Că, de, ne ducem În lume bună. Lumea justiției. Și, deh, să nu ne facem de rușine. A sosit și băiatul lui Aurel, de la pește. Cu tolba Încărcată bine de tot. Ei, cum ția mers, azi? O-ho! Ian priviți. Și au privit. Și au răsturnat peștii, jos, pe iarbă. Se zbăteau, ghidihoii, de mamă-mamă! I-au ales, i-au așezat, oarecum, pe căprării, câțiva au și luat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
știuleți de porumb. Și au făcut, În ziua aia, patru drumuri. Și zilele au trecut. Primul hambar, de un vagon, după spusele patronului, a fost umplut, până sus de tot, la acoperiș. Al doilea era la mai bine de jumătate, Încărcat, când, a poposit, la locul din care colaboratorul umplea, din nou, AROul, o mașină, ca oricare altă rablă, din care au coborât, Însă, doi polițai: Tu?, i s-a adresat, unul din ei, băiatului. Eu? Sunt colaboratorul lui nenea Ciocio
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]