384,087 matches
-
S-au scris mai multe cărți despre acea perioadă dar cred că mai sînt încă multe aspecte care nu au fost elucidate. Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul al XX-lea și care abia acum a început să fie cercetat. Claude Lefort a scris La Complication și consideră că în viitor comunismul va trebui analizat din punct de vedere fenomenologic. Încă mai persistă o reținere în afirmarea că genocidul nazist și cel comunist nu poate fi comparat
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
probe că era informator) a promis un «proces al comunismului». Aceeași atitudine a avut-o și Petre Roman. Din toate aceste promisiuni nu s-a ales nimic și s-a dovedit că era... «praf aruncat în ochii opiniei publice». De la început greșeala se ascundea în formulare și în ipocrizia promisiunii. Nu se poate face un proces al comunismului care a fost o ideologie marxist-totalitară. Se poate intenta un proces unui/unor vinovați penal, social sau moral pentru «crime împotriva umanității» care
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
hățișuri am reușit totuși să-mi fac drum. Foarte repede am ajuns să nu mai silabisesc, să citesc fiecare cuvânt dintr-odată, ca o siglă ușor de recunoscut. Ulterior m-am obișnuit să iau instantaneul unor fraze întregi. Așa a început cariera mea de cititor. Am citit, de atunci, timp de aproximativ optsprezece mii de zile, în cele mai diferite situații. Ca să le evoc pe toate, ar trebui să-mi reconstitui viața integral (ceea ce ar fi plictisitor). Dar pot să enumăr
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său decis de a distinge valoarea estetică de alte valori ale unui text, m-a învățat să citesc literatura ca literatură, ceea ce venea în continuarea lecției primite de la Ibrăileanu. Apoi, după ce am început să scriu critică literară, modul meu de a citi s-a profesionalizat. În prezent, ca să fiu sincer, citesc simultan în două moduri: naiv și lucid, liber și constrâns de disciplina profesiei, entuziast și sceptic. Îmi închipui foarte bine cum sună
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
atroce și îngrozitoarele lor imagini. De psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și psihanaliști trebuie să te ferești la fel cum un bun catolic se ferește de ispitele diavolului; ei încearcă să ne convingă de totala incapacitate de funcționare a sufletului nostru, până când începem să-i credem și răbdăm să fim ajutați de acești mecanici ai sufletului cu degetele lor mânjite de ulei, lucru de care apoi multora ne pare rău. Pentru că dacă-i lăsăm pe ei să ne ajute, e clar că nu
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
am simțit eu. După prima plimbare l-am vizitat de mai multe ori pe bătrânel, am discutat probleme tehnice, despre superioritatea taheometrului Veigel față de alte taheometre, despre cât mai atenta utilizare a acceleratorului, a frânei și multe altele. Bătrânul a început să aibă încredere în mine și, după câtva timp, am avut chiar sentimentul că, dacă i-aș cere, mi-ar vinde motocicleta. După un timp am adus vorba despre asta, iar el, măsurându-mă din priviri de sus până jos
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ei nu sunt atât de elocvenți pentru a elogia cum se cuvine faptele și virtuțile strălucite ale împăraților. Prezentându-se astfel, ei încearcă, în cele din urmă, să câștige favoarea audienței. Evidențierea modestiei amintește de mediocritas cu care Cicero își începea unele dintre discursuri. Și tot de la Cicero, panegiriștii derivă temele de actualitate, împreună cu modul de exprimare și cuvintele „tehnice” folosite de ei pentru a-și susține excusationes. Rezumat: Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman se adăugau atacurile pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume cea a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un Stat, și nu poate fi înțeleasă decât în contextul social și cultural în care se desfășoară. Etapele și evoluția persecuțiilor creștine din primele trei secole confirmă această afirmație. Studiul începe deci cu Nero, inițiatorul persecuțiilor, și continuă cu epoca lui TraAttila JAKAB 144 ian, când se naște jurisprudența anticreștină. Cu Marcus Aurelius se pune deja problema crizei Imperiului care intră într-un proces de transformare. Primele persecuții într-adevăr „generale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41 titlul Liber ad Donatum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui Mîrșanu, personalitățile menționate de domnia sa au nume începând cu literele A (p. 176, nota 45; 179, nota 53) și B (p. 170, nota 27), aflate în volumul I din PIR, C (p. 173, nota 35) din II, D (p. 176, nota 42) și F (p. 171, nota 27
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
s Rückzug und in einigen Nachbarprovinzen, Editura Mega, ClujNapoca, 2011, 519 p., ISBN 978-606-543-126-3 În șase secțiuni distincte, tomul de față adună mai multe studii, articole, recenzii, note privitoare la istoria, arheologia și epigrafia creștinismului daco-roman publicate de Nicolae Gudea începând din 1978 și până recent în special în reviste muzeale și universitare din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de fantasmes et des projections” (p. 7) - Antichitatea târzie. Asupra conceptului, ridicat de unii învățați la rangul de principiu ordonator al unei realități istorice autonome, atrage atenția Jean-Marie Salamito într-o Préface dedicată moștenirii lui Henri Irénée Marrou, cel care, începând de la mijlocul anilor ’70, l-a promovat și l-a impus în mediul francez prin contribuții devenite clasice (De l’illusion de la décadence à l’invention de l’Antiquité tardive: ce que nous devons à Henri Irénée Marrou, p. 1120
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romane - natura sălbatică (silua ferox) din Gallia, o întruchipare a barbariei (Entre éloge de la nature et récriture précieuse: le carmen III de Mérobaude - p. 43-63). Céline Mesnard urmărește mutațiile pe care, din punct de vedere al complexității reprezentative, le suferă, începând din secolul al IV-lea, una dintre cele mai populare teme ale artei paleocreștine - sacrificiul lui Isaac (Ex 20, 4-5) (figurarea slujitorilor lui Avraam, dar și a altor episoade din gesta lui Avraam ― ospitalitatea lui Avraam, separarea lui Avraam de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Iulian din Breviarium-ul lui Festus. Autorul anonim al Epitomei despre împărați, scriere de la sfârșitul secolului al IVlea...”; p. 56: „The consuls who took office at the beginning of 361 were both Constantius’men” - p. 122: „Ambii consuli, care și-au început slujba la începutul lui 361, au fost oamenii lui Constantius”; corect ar fi fost: „Consulii care au intrat în funcție la începutul lui 361 erau, ambii, oamenii lui Constantius”; p. 85: „From his youth Julian had realized the strength which
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
exemplu, p. 30 („Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic!) în prima zi din ianuarie 362”), 83 („Frecvența invaziilor barbare, (sic!) în Gallia în anul 355, (sic!) a determinat o creștere...”), 85, 113, 129 („e posibil, (sic!) să fi început”; „să aștepte sosirea armatei lui Nevitta, (sic!) și”), 163, 164, 174, 175 (virgula între subiect și predicat: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
tribunal militar, iar deciziile sale au reprezentat, în remarcabil (sic!), deciziile armatei. Fără încrederea primul rând (sic!) și cel mai (sic!) și susținerea trupelor proprii și ale (sic!) lui Constantius, domnia lui Iulian ar fi fost terminată înainte de a fi început”; nu lipsesc cuvintele parazite, ca la p. 210: „A turnat dispreț asupra remarcilor antiohienilor despre barba sa și depre modul său de viață, (sic!) prin (sic!) transformând în absurditate sarcasmele lor”; alteori, ordinea cuvintelor e necorespunzătoare, ca la p. 237
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pînă la urmă în matca lor - sau se acoperă definitiv de ridicol. Profesorul Brâncuș a pus adevărată pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române, vol. 1, București, 2002), profesorul reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
anterior li se va fi părut inspirat din limba rusă. Literaturnaia gazeta era, într-adevăr, principala revistă sovietică de literatură. Doar că Gazeta nu era un nume neutilizat înainte, la noi. Cel puțin douăzeci de publicații românești l-au purtat, începînd chiar cu Gazeta de Transilvania a lui Gh. Barițiu din 1838. Și Românii literare fuseseră mai multe. Desigur, “foaia periodică” a lui V. Alecsandri din 1855 trebuie să fi fost aceea care a oferit ideea titlului, celelalte fiind, inclusiv săptămînalul
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la conceptul de realism și aplicabilitatea lui în genurile literare la realismul-socialist, abandonat acesta, mai pe față ori mai discret
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
pustiul. Cercetătorii mai de seamă au murit, alții sunt bătrîni și obosiți, alții, după o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag.“ De puține ori simt nevoia să încep prezentarea unei cărții cu un citat desprins din altă carte. Petru Creția scria cuvintele de mai sus cu șase ani în urmă, în deschiderea unei cărți fermecătoare și întrucîtva triste - Testamentul unui eminescolog. În cuprinsul acestei cronici voi cita de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor se va naște un copil - un băiat - care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
reprezintă au-delà de nous“, Nietzsche „este vital, iar cînd citești o frază ca aceasta: «nimic nu este adevărat. Totul este permis!», rămîi consternat și te întrebi: «Dacă are dreptate?»“. Soluția e una pozitivă: „Mă întorc repede la Meister Eckhardt și încep să-i ascult înțelepciunea și tăcerea grăitoare“. Prozatorul năzuiește la un erchilibru prin spiritualizare, ceea ce implică nu doar lepădarea balastului așa-zicînd istoric al experienței care l-a marcat adînc, ci și, poate încă mai tulburător, opțiunea între a scrie și
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]