104,540 matches
-
lumii rurale, la fel puritatea ("Mergeți la țară,/ Unde s-a născut veșnicia", Întorceți-vă/ La izvorul credinței/ Și al iubirii" șamd - Numai acolo, p.87). În carapacea aforistică a poeziilor, chiar și în cele de dragoste, descoperim un moralist care întreabă, judecă, gesticulează grav, face jurăminte: Jurămînt - "Voi purta/ Această iubire/ Cu credința/ Cu care Hristos/ A urcat Golgota" (p.62), Nerăspunsurile - "Căutăm/ Suntem bolnavi de aflări/ Nerăspunsurile/ Îl vor dispărea/ Mult mai repede/ Pe cel ce-a gîndit" (p.42
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
exercițiul facil al versificației, cum este această Cît încă e timp, închinată copiilor săi, temă predilectă a autorului alături de cîteva clasice: iubirea, moartea, singurătatea, rostul poetului etc. - "Răsfoiți printre amintirile ce mai sunt/ Poate veți găsi despre mine un cuvînt/ Întrebați-vă suflet, întrebați-vă gînd:/ Unde-o fi tata? El ce-o fi făcînd?" În ciuda tradiției onorabile în care se înscrie (blagiană - Blaga cel din primele volume sau, alteori, soresciană), scufundarea în esențele lumii naște uneori umor - involuntar: "Nopțile mele
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
versificației, cum este această Cît încă e timp, închinată copiilor săi, temă predilectă a autorului alături de cîteva clasice: iubirea, moartea, singurătatea, rostul poetului etc. - "Răsfoiți printre amintirile ce mai sunt/ Poate veți găsi despre mine un cuvînt/ Întrebați-vă suflet, întrebați-vă gînd:/ Unde-o fi tata? El ce-o fi făcînd?" În ciuda tradiției onorabile în care se înscrie (blagiană - Blaga cel din primele volume sau, alteori, soresciană), scufundarea în esențele lumii naște uneori umor - involuntar: "Nopțile mele/ Fără tine?/ Întreabă
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
întrebați-vă gînd:/ Unde-o fi tata? El ce-o fi făcînd?" În ciuda tradiției onorabile în care se înscrie (blagiană - Blaga cel din primele volume sau, alteori, soresciană), scufundarea în esențele lumii naște uneori umor - involuntar: "Nopțile mele/ Fără tine?/ Întreabă o mamă/ Despre durerile facerii" (p.107) sau caragialesc: "Mergeți șcuvinteleț/ Și spuneți-i că o ador" (p.35). Dar un ludic discret trece prin unele poezii de dragoste coborîndu-le spre "deșertăciune": "Îmi ceri să fiu bărbat/ Dar sunt!/ Mă
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
Elena, dar având buzunarele doldora cu merele putrede ale discordiei. [...] în ceea ce privește pe Dr. Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
Ne-am apucat conștiincioși de treabă avînd drept colegi de corectură, la tipografia Universul, unde se tipărea revista, pe confrații Matei Călinescu, Gabriel Dimisianu, Modest Morariu, Henri Zalis. Dar, lucru ciudat, noi doi, noii angajați, nu primeam salariu. Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa a mers treaba pînă în august 1959, cînd Mihail Petroveanu, redactor șef adjunct al gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale, ocupînd, atunci, și
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Manolescu a refuzat acest drum, lăsînd în periodice cronicile sale literare scrise timp de 32 de ani), îl sfătuia pe deziluzionatul său corespondent: "Eu am în vedere un volum inedit și unitar care să releve personalitatea lui Simuț." Și îl întreba, neliniștit, dacă sfaturile sale concrete îi folosesc unui tînăr care se pregătește de o lungă carieră, venite din partea unui bătrîn olog, scriind în caznă fiziologică. Anii optzeci și optzeci și unu au fost bogați epistolieri și nici optzeci și doi
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
unui tînăr care se pregătește de o lungă carieră, venite din partea unui bătrîn olog, scriind în caznă fiziologică. Anii optzeci și optzeci și unu au fost bogați epistolieri și nici optzeci și doi n-a fost mai slab. Mă tot întrebam, citind aceste lungi scrisori, de unde avea putere suferindul Paul Georgescu, care nu putea fizic să stea la birou și să scrie la romanele sale, să întrețină o atît de întinsă corespondență cu un tînăr critic și istoric literar în formare
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
stânga ca deținătoare ale adevărului. Am trăit să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să discute aceste lucruri de pe o poziție democratică și liberală, iată-l în continuare prizonierul aceleași vechi mentalități simpliste, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
față de "mai bătrînii" originari din România universal cunoscuți, precum Tzara, Celan, Fodane, Eliade, Ionesco, Cioran ș.c.l.). Va veni și vremea cînd despre Andrei Codrescu ("nobelizabil" cu șanse reale) se vor scrie teze academice și se vor organiza colocvii. * Întrebat de Leonard Oprea dacă, fiind adolescent în condițiile de azi, și-ar mai părăsi locurile natale, pentru "a pleca în lume", scriitorul american de origine română afirmă: Cînd ai 16 ani ești intoxicat de necunoscut. Aș pleca, sigur c-aș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
bișnițar indian. Desigur, "starețul" le va îngădui - la fel de absent și ușor nedumerit - să introducă obiectul în incinta mănăstirii, nu înainte de a cere să i se explice "conceptul" meciului de fotbal: "două țări civilizate luptă pentru o minge!". "Cu cine ținem?", întreabă cineva la începutul partidei. "Cu Franța, pentru că ei ne susțin cauza în lume". Finalul meciului, Franța învinge... Călugărul-tibetan-microbist: în această imagine neconvențională stă farmecul acestui filmuleț (primul din istoria cinematografică a Butanului!) simplu, incredibil de amuzant și deloc rudimentar din
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
lui FORD... Devenisem, fără voia mea, un centru de interes al seratei, al partiului, cam zgîrcit la care mă nimerisem. Un bun prieten, grec (tot grecii!) îmi sărise repede în ajutor după ce explicasem asistenței că la vamă, de fapt fusesem întrebat de formă, dacă am în bagaj ceva interzis, alcool, țigări, tutun, iar eu, decis încă de la București să mă port în SUA cu o cinste ireproșabilă în totul, spusesem da, sigur, am niște țigări de foi străine, - și precizasem chiar
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
și precizasem chiar că erau cubaneze. În fața unuia care îți declară din capul locului că te prezinți la vamă cu o marfă interzisă, reacționezi de regulă amuzat (o fi avînd și el acolo vreo cinci-șase trabuce!). Noroc că nu mă întrebase cîte aveam, că i-aș fi spus pe loc: trei cutii a cîte 50 de trabuce Romeo y Julieta, exact din cele din care fuma Churchill. Scriitorul grec prieten, care-mi sărise în ajutor, mărise potul declarînd sus și tare
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
pe toți cei din est, numai să-i fi fost lui simpatici. S-a rîs și s-a glumit mult pe chestia aceasta. La un moment dat, un tînăr, un reporter american, atras de subiect, venise la mine și mă întrebase dacă eram cu adevărat prieten cu Fidel Castro, și cum arăta, dacă îl văzusem, cumva, personal, ce părere aveam eu, ca scriitor, despre el, și, dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
văzusem, cumva, personal, ce părere aveam eu, ca scriitor, despre el, și, dacă îi permit să scrie despre asta în ziarul local. Cum să nu! făcusem oarecum amețit de burbonul băut, - și atunci îmi adusesem pe loc aminte cum îl întrebasem eu însumi mai de mult pe răposatul Titus Popovici (care, într-adevăr, îl cunoscuse personal la Havana pe liderul castrist) și îi relatasem jurnalistului că, dînd mîna cu Fidel (așa îmi spusese Titus) mi se păruse că are o mînă
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
de a jongla cu ideile, curentele, modele momentului. Totul se rezumă la cercul nostru strîmt, proporțiile sînd deformate și spectacolele sînt receptate în mod disproporționat, comparațiile sînt de multe ori minore, locale, ca și raportările, ca și concurența. M-am întrebat care ar fi reacțiile unor instituții culturale dacă un critic de teatru le-ar solicita susținerea prezenței la o premieră de la Barcelona sau Tokyo, ca pe un gest firesc și vital al profesiei. Am fi taxați că trăim în plină
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
Livius Ciocarlie Emblematic răspuns al unui român care, trăind dintr-un venit de 80 de dolari, cu nevastă șomeră, într-o garsonieră de bloc, câștigă la un post de televiziune un milion, tot de dolari. Întrebat cum are de gând să-i folosească, declară: "N-am să mai muncesc nici o zi în viața mea". Cât timp așa gândim, și cam așa gândim, noi suntem "socialiști". Iar socialismul ăsta are rădăcini vechi. În principate, dar și în
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
lui Louis Jouvet: "Bizarre! Bizarre!" Un argument al lui Ion Solacolu, în pomenita discuție: dacă în vest se dă mai multă importanță nazismului decât comunismului este pentru că acolo cu nazismul au avut de-a face. Nazismul îi obligă să se întrebe: cum a fost posibil? Germanii se și întreabă, nimic de zis. Pentru francezi, întrebările ar fi: cum a fost posibil să fim atât de nepregătiți, de slabi, cum s-a putut să ne bată măr în câteva săptămâni? Iar după
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
lui Ion Solacolu, în pomenita discuție: dacă în vest se dă mai multă importanță nazismului decât comunismului este pentru că acolo cu nazismul au avut de-a face. Nazismul îi obligă să se întrebe: cum a fost posibil? Germanii se și întreabă, nimic de zis. Pentru francezi, întrebările ar fi: cum a fost posibil să fim atât de nepregătiți, de slabi, cum s-a putut să ne bată măr în câteva săptămâni? Iar după aceea, cum de ne-am supus? N-am
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
întrebările ar fi: cum a fost posibil să fim atât de nepregătiți, de slabi, cum s-a putut să ne bată măr în câteva săptămâni? Iar după aceea, cum de ne-am supus? N-am prea auzit. Preferă să ne întrebe pe noi: cum de ați putut? Revenind la noi... Cearta noastră nu este cu dreapta occidentală care, din cinism, ori realism politic, a făcut afaceri cu statele comunsite și puțin le-a păsat de victimele lor. N-are rost să
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
a descoperi o structură de adîncime a evenimentelor, de a percepe acele "ritmuri lente", cum le numește autorul cu o superbă sintagmă, aflate dincolo de istoria zbuciumată a cotidianului, a războaielor și perioadelor de foamete. Ce legătură va fi fost, se întreabă filozoful contemplînd istoria, între evenimente disparate precum istoria grîului și cea a secetei și irigațiilor? Cum influențează aceste "ritmuri lente" panorama istoriei lumii pe care încearcă să o conceapă istoricul? Intenția lui Foucault, așa cum e ea sugerată, dacă nu direct
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu. Este o antologie realizată inteligent, de un specialist. în cuprinsul ei figurează numai poeme semnificative, selectate cu bun-gust din cele treisprezece volume ale autorului: Turnul înclinat, 1966, Antù, 1968, 13 iluzii, 1971, Arheopterix, 1973, întrebați fumul, 1975, De neatins de neatins, 1978, Jurnal de noapte, 1980, Un civil în secolul douăzeci, 1980, Fericit prin corespondență, 1982, Degetul de gheață, 1984, Arma anatomică, 1985, Mașina de uitat, 1990, Binemuritorul, 1996. Textele, așezate în ordine cronologică, după
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
croiască zdravăn pe spinări cu bicele pe care, în inconștiența noastră, le-am dat în grijă! Pe nebăgate de seamă, am intrat în cel mai dramatic dintre scenarii: ajungem, de frică, să-i sprijinim "pe-ai noștri", fără să ne întrebăm dacă, la rândul nostru, "suntem ai lor"! N-ar fi normal ca lucrurile să stea invers: și anume, ca politicienii să se adreseze societății civile și intelectualilor, pentru a le cere ajutorul? Evident, după ce vor prezenta explicații limpezi privind comportamentul
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
familie: cea de chibiț necondiționat sau de critic la prima mână? În general, nu sunt cineva care mă omor să dau la citit ce scriu, nici la prieteni nici la familie. O singură dată am făcut-o și încă mă întreb dacă am făcut bine, pentru că impresiile contradictorii m-au făcut să mă îndoiesc puternic de proiectul meu. Prefer ca toată lumea să citească rezultatul între coperți. Notă: Am trecut la varianta americană de apelare, adică la tutuire. Fără supărare.
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
Alexandru Hasdeu (tatăl lui Bogdan), în 1837). Și după ce îl asemuie pe Nae Ionescu cu nimeni altul decît cu Dimitrie Cantemir, filosoful nostru fiind considerat că a lăsat "o operă cu bătaie așa de mare în posteritate", cînd destui se întreabă dacă ale sale prelegeri universitare, nerevăzute și neautorizate de profesor, constituie totuși o operă, pe deasupra dovedită ca vinovată de împrumuturi nemărturisite. Apoi, dl Dan Zamfirescu vorbește de tentativa profesorului de a crea un "sistem personal de metafizică, înrădăcinat deopotrivă în
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]